Am ramas citeva minute in intuneric..In camera mai straluceau citeva obiectele mici..Luminile de afara se reflectau tacut..Am stat nemiscat..Am deschis ochii..I-am inchis, apoi i-am deschis iar..Luminile erau nemiscate..Am inchis ochii si m-am scufundat in amintiri..In peisajele luminoase, inconjurat de zimbetele mari si calde ale unor prieteni..Si ale unor foste iubiri..Am ramas asa, cu stop cadru pe imaginea asta..Ce frumos.. Atit de frumos..Cred ca asta as vrea sa vad in secunda de dinainte de a parasi lumea asta..Fetele prietenilor.. Si ale iubirilor mele, toate, intelese, si neintelese..
Mi-am revenit..M-am trezit, am privit iar intunericul..Ceasul arata minutul de dinainte..Aaaaah, sa nu intirzii..Am aprins lumina..M-am aranjat..Ca pentru ultima oara..Sint ok..Am stins lumina..Am mai privit ultima oara intunericul..Si am plecat..Tunelul culoarelor, luminile care cresc..Zgomotul spectatorilor..Scena.. Un cerc de lumini din toate partile..Prietenii mei de dintotdeauna..Am inceput sa imi joc rolul..O scena, alta scena, cintecele se urmau unul dupa altul asa cum era scenariul..Am luat o nota falsa, mica, in partea a 3a..La sfirsit a fost bine..Un ocean de aplauze a venit in valuri..Am facut reverentze, si am iesit..Pe culoare, aceleasi lumini..Am intrat iar in camera..Era la fel de intuneric..Cu doar citeva straluciri..Aceeasi liniste..Si singuratate.. Acelasi calm al universului..Si eu, acelasi..Un artist..
Un gind mi-a trecut rapid prin minte..Stai..Eu nu sint artist..Stai..Unde sint? Aaaaah..Iar dorm si visez ca sint artist..Un artist mare..Ce ironie..Iar am visat..Deschid ochii..E la fel de intuneric, ca in camera din vis..Unele mici straluciri au aparut..Reale..Acum e autentic..Hm..Pacat ca nu sint artist..Si ca nu pot sa am succesul din vis..Desi..De fapt..Nici n-as putea sa suport presiunile alea incomensurabile ale unui success..Cred..
No comments:
Post a Comment