Sunday, May 27, 2012

Design



Logica infinitului e una mai diferita..Infinitul e mai mare decit orice numar imaginabil, si, na..Iese din orice a fost, vreodata, prestabilit, catalogat, si fixat in tipare si clishee..
Noi sintem vii, biologici, si depindem de starile induse..Ni se schimba felul si stilul..Si starile ne dau si ginduri si simtiri diferite..Care nu au nici o logica..Le avem asa cum le avem, ni le traim, vrem sa ne fie intelese, sa le intelegem, prin comunicarea cu ceilalti..Sintem fiintele dependente de propriile stari, care vor sa se inteleaga cu alte fiinte dependente de propriile stari..
Noi, de fapt, ne traim propria identitate, cu toate lumile lor..Si ne dorim sa intilnim o alta identitate cu care sa ne conectam lumile..Vrem o constiinta care sa receptioneze bine semnalul propriei fiinte, sa-l poata intelege, si sa ne transmita propriile-i trairi, pe care, noi, la rindul nostru sa le putem intelege..
In comunicare exersezi tot timpul..Dupa care il "inveti" pe celalalt..Incepi sa-l simti, si sa intuiesti cum va reactiona intr-un anume context..Pentru ca ii simti felul de a fi si de a gindi..
Oamenii sint destul de previzibili si plictisitori, in marea majoritate..Cred ca din cauza asta nu mi-am gasit un partener stabil..Pentru ca nu am gasit un om care sa ma surprinda, cumva..In mod placut..
Iubirea e un joc al gindurilor si sentimentelor..Cred..Si e placerea de a descoperi lumile interesante din celalalt..

Saturday, May 26, 2012

Intoarceri

E o noapte de vara..Caldura ne mai amorteste si simturile, si vointa, si gindurile..Au incetinit toate miscarile.. Lumea e iar in repaos..Se mai vede lumina reflectata a lunii..Si stelele suflete-ratacite..
Undeva, cineva zimbeste, cineva plinge, cineva spera.. Cineva isi duce universurile cu el, spre alte lumi.. Cineva mai ramine in lumi, si continua..
Sintem atitea miliarde de singuratati neintelese, de ceilalti..Sintem acum, si aici, inca..
Orasul ne mai priveste, indiferent..Poate ca ne-a uitat..

Tuesday, May 15, 2012

Reuniuni si intersectii



Razele au venit cu culorile amestecate..Le-am vazut atit de clar, pe cerurile umbrelor trecute..Ne-au oprit, e adevarat, uneori, din mers..Dar am invatat sa continuam..Pentru ca asta am facut toata viata, orice ni s-ar fi intimplat..
E bine sa vedem zidurile, sa le simtim pe pielea noastra..Sa ne doara contactul cu ele..E bine sa invatam nu din urile pasionale, ci din indiferentzele tacute..De fapt, e bine sa invatam din orice..Pentru ca, fiecare experientza isi are locul ei in personalitatea noastra..Tot ce am inteles din ce am trait e o parte din ce sintem..
Imi vine de multe ori sa evadez, sa imi fac bagajele si sa plec in alte coltzuri de lume..Sa vad alti oameni, alte peisaje..Sa fug de ce am devenit intr-o lume, si sa ma reconstruiesc in altele..Sa uit, ca sa ma transform intr-un altcineva..Sa fie orice care sa ma ajute sa uit..Ca sa incep iar..Imi vine asa, uneori, sa ma eliberez, de ce sau cine am fost..Vreau sa ies afara din orice sistem (daca am fost vreodata intr-unul)..Pe usa din fata, din dos, pe fereastra, sau acoperis..Asta bineinteles ca nu e posibil niciodata, decit daca ai multi bani..Altfel ramii un nimeni care ia un salariu pe care sa-l dea pe taxe si billuri..
De fapt, si scrisul pe blog e o eliberare..Una microscopica..Decit deloc..

Sunday, May 13, 2012

Cerc solar

Energiile lumii ne-au adus clipele limpezi, pe care ni le doream..Pianul suna atit de clar si exact cind ne spune cum sa fim fata de ceilalti..Si cum sa mergem inainte..Ce bine ar fi sa fie totul atit de precis..Asa ca notele..
Domnul Beethoven ne spune viata pe note..Asociem armoniile cu felul in care credem ca simtim ca traim..Ne lasam condusi, un timp..Apoi mergem pe alte drumuri..
Am fost, in liceu, la o tabara cu lotul largit de fizica pentru olimpiada internationala..A fost o experienta de vis.. Atitea idei, atitea minti tinere care puteau conceptualiza si analiza lucruri atit de abstracte, nu am mai intilnit, de atunci..Mai tin minte cum asociam miscarea unui lac, cu a unui pendul classic ce avea centrul de greutate in centrul de greutate al apelor lacului..Si cum calculam tot felul de frecventze ale laserilor, ce se acopereau unele pe altele, in mormane..
Un corp in miscare se supune legilor classice ale lui Newton..Mecanica ii poate determina felul cum se misca.. Noi simtim legile fizicii in noi..Totul e calculabil, si determinabil..Depinde de gasirea solutiilor matematice..
Nu stiu, dar cred ca geometria e esentza matematicii..Totul e spatziul..Transformat in formule mai mult sau mai putin abstracte..Pe care le intelegem, fiecare, in felul nostru..
Viata are logicile ei..Mai apropiate sau mai indepartate de logica abstracta si clara a matematicilor..Are intelesurile ei..Are drumurile ei..Are idealurile ei, construite de noi, in mintea noastra, dupa felul cum gindim..

Mama..



Lumilor inalte si adinci, ideilor si simturilor noastre profunde, si atitor lucruri pe care mintea noastra nu le intelegea, noi, toti, le-am dat o aparentza umana..Pentru ca sintem asa..Vrem sa ne raportam la o constiintza care sa adune tot..Vrem sa fie o fiintza vie, cu ochi care ne priveste, cu corp stabil, cu miini care ne ating si ne mingiie..Cu chip frumos, cu proportii artistice ale corpului..Cu intelegerea a tot ce sintem, sau vom fi..Cu vorbe calde, si ritmuri armonice in tonuri..Cu gesturi calme si prietenoase..Cu priviri pline de o intelegere, ce vine de dincolo..De sus..De dincolo de realitatea noastra cea minuscula..Vrem sa fim protejatzi de deasupra, vrem sa nu suferim, sa nu simtim dureri, si sa fim in continuare, asa ca atunci..Cind mama ne apara de tot..Si cind ii vedeam zimbetul constient, ca un raspuns in oglinda, la zimbetul nostru de recunoastere instinctuala..
Astazi, acel zimbet ne lipseste atit de mult..Si ne consolam cu amintirile..Si ne gindim, ca, si noi sintem o parte din fericirea aceea linistita, a fiintelor ce au cunoscut o picatura din infinitul lor atit de real..

Proportia de aur



Eu sint mai copilaros, sa zic asa..Adica descopar lumea asa, ca atunci, pas cu pas, in joaca..Si asa am facut-o intotdeauna..Nu am avut niciodata stabilitatea celor maturi, sau a faptului ca ma bazez pe chestii dobindite, si acceptate de societate ca fiind indestructibile si clare..Pentru ca am simtit de atunci, ca reperele au fost tot timpul schimbatoare..Azi erau unele, miine altele..Am vazut atit de multe schimbari in tot ce societatea considera valori stabile, ca am devenit sceptic..Dar aici e o nuantza..Societatea noastra si-a modificat valorile cu viteza..Deci problema e la ea, nu la noi..Pentru ca noi am primit prin educatie valori adevarate, cred..Stiinta e stiinta, iar o formula matematico-fizica ramine aceeasi, indiferent de sistemul politic, de conditii, de timpurile prin care trecem, etc..
Cred ca de asta e mai bine sa avem incredere in valorile autentice..Pe care le-am invatat in scoala, din carti, de la oameni speciali..De la cei care au studiat cu pasiune..
Mi-au placut lumile stiintelor, enorm de mult..Si m-am atasat cu pasiune de ele..Pentru ca acolo simteam ceva stabil, si care trecea dincolo de timpul vietilor noastre..Si ma facea sa cred ca fac parte dintr-un infinit mic, parte din Marele Infinit..

Sincronizat


Cind conduci, dai drumul la radio, ca sa ai un fond sonor frumos..Cind ai de gindit, si lucrat, te ajuta unele armonii classice, si echilibrate..
Dar atunci cind pleci spre adincurile gindurilor si ale sentimentelor, cea mai buna e armonia linistii..Pentru ca atunci sufletul tau compune propria muzica..Atunci doar profunzimile iti cinta toata fiinta..
Lumea noastra dimprejur are armonii si distonantze de toate culorile si frecventzele.. Noi le receptam, si le adaugam la propria simfonie..Le combinam cu satisfactia dirijorului detasat..Care stie sa adune vibratzii, cu care sa construiasca lumi universale..Ce interesant, nu?

Wednesday, May 9, 2012

Spatiu si timp





Cum spuneam, noi am trait altfel..Societatea de atunci, pentru noi era atit de brutala si de represiva, ca nu era nici un motiv pe lume sa ne imaginam, ca, vreodata am putea deveni fiinte sociale..Dar era un alt avantaj..Noi aveam libertatea sa ne interiorizam, sa ne construim chestii imaginare fabuloase, in minte..Miliarde de lumi facute din piese adunate, sau imaginate..Am trait altfel, si ne-am format altfel..
Azi lumea te obliga sa te adaptezi, sa te unformizezi..Azi, cind informatia e infinita, cind totul e la indemina, cind esti practic de 1 miliard de ori mai liber decit eram noi, atunci..Mai informat, mai pseudo-adaptat..
Am zis de multe ori..Lumea e un bilci..Cu multe oglinzi, in care iti vezi imaginea transformata..Depinde de tine sa te adaptezi la grotesc, si sa-ti vezi de propriul drum..Altfel, cum zicea sir Darwin..Ori-ori..

Unghiuri de timp..





Ochii au priviri..Privirile au, uneori, umbre..Umbrele au, uneori, ochi..Ochii au priviri..Privirile mai au umbre..Si asa, mai departe, povestea o putem construi infinita..O rotire perpetua pe un cerc..O miscare fara inceput, si sfirsit..Ce bine ar fi ca si timpul nostru sa-l putem bloca, in cerc..In fine, orice discutie despre timp e pura fictziune..E pentru arta..E o incercare de a ne depasi conditia..De muritori..
Lumile s-au mai invirtit si ele..Lor le convine, pentru ca sint atemporale..De fapt, cam toate valorile profunde sint fara timp..Doar generatiile noi le redescopera, si le dau o stralucire noua..Tot ce traim, tot ce scriem, ce gindim, sau visam, a mai fost facut de cineva, mai inainte..Si a fost facut mai bine..
De aia zic, dom'le, e ca si cind ne-am petrece viata intr-un muzeu..Pen'ca tot ce facem noi, e o repetare, un deja vu..Noi, de fapt, copiem exponate de mii de ani..Cum fac unii pictori geniali care picteaza reproduceri de arta..Si noi reproducem..Nu asa genial si exact..
Orasul ne zimbeste cu multe lumini reflectate..Ne place..Sa ne uitam la frumusetile lumii, ca la un spectacol.. Unul autentic..Diferit de cel social..In fine..
Astazi toate sint altfel..Valorile, respectul, linistea, au fost inlocuite cu ura, brutalitate, prost gust, agresivitate, stupiditate..Si toate si-au depasit faza lor naiv-incipienta, acuma au evoluat spre sinistru..Te apuca mila de tot..
Mi-e mila de tinerii de acum..Habar n-au de ce pierd, mare parte din ei..Ma rog, poate asa e drumul lumii, poate asa trebuie sa fie, intr-o lume specializata..Desi ma indoiesc..Dar, ma gindesc, daca acuma e asa, peste 100 de ani, cum va fi oare? Isi va reveni lumea? Sa speram..
Orasul ne mai arata peisaje, inca..Cum vor fi ele peste 100 de ani?..

Sunday, May 6, 2012

Cautari?

E incredibil..Am mai trecut prin experiente similare..Cum e cind un cineva, absolut stupid, si autistic iti da sfaturi de viata, si iti conditioneaza comunicarea? La inceput crezi ca ti s-a parut doar..
Probabil ca trebuie sa treci prin infernul multor minti cretine, pina sa iti gasesti propriul drum..

Friday, May 4, 2012

Concertul evolutiei



Viata e un miracol..Mai mare decit orice..
Daca te gindesti la o planeta incandescenta abia desprinsa dintr-o stea, undeva, intr-un colt de Univers..O planeta abia formata, ciocnita de asteroizi mai mari sau mai mici, in toata istoria ei..Si care s-a racit treptat, in tot timpul in care urmarea o elipsa trasata cu soarele intr-un focar..Lovita apoi de o cometa inghetzata, care i-a adus un lichid esential, pentru ce avea sa urmeze..Apa..
Daca te gindesti, cum din atomii amestecati, s-a putut construi ceva ordonat, atit de complicat cum e ADN-ul, care s-a putut replica, si care a determinat onstruirea unor organisme unicelulare, care sa "traiasca", adica sa schimbe cu mediul materie si informatie..
Daca te gindesti apoi la evolutie..Cum celulele s-au organizat, si specializat, si au construit organisme din ce in ce mai mari, si care s-au dezvoltat si adaptat in tot felul de forme, in lupta pentru supravietuire..
Daca te gindesti la toate, si te uiti in oglinda la tine, ca la o fiinta, in care fiecare celula isi are un rol atit de precis, ca o piesa dintr-un mecanism ultracomplicat, iti vin in minte 2 lucruri: miracol, si echilibru.. Eu, tu, noi , toti sintem unici si irepetabili, in istorie..In toata istoria..O fiinta, cit de simpla, este de un miliard de ori mai valoroasa ca orice..Ramine ca si societatea sa realizeze asta..
Sa fiu sincer..Toate gindurile mi-au venit cind am ascultat concertele pentru pian ale domnului Beethoven interpretate atit de precis, si clar, de domnul Zimerman..E atit de echilibrat totul, ca in viata..Ca intr-o viata elaborata artistic, sa zicem asa..Pentru ca cei doi domni ne plimba prin toate trairile posibile, atit de natural, ca ne revin amintirile profunde, cu toate detaliile..
Afara e soare, si cald..E o lumina atit de limpede..Ca putem vedea si adincimile, si inaltimile..Ce interesant..