Pierduti intre portative

Cind ascultam armonii, pe care le-ai folosi ca sa ma construiesti? Ce mi-ai aduce aminte? Ce crezi ca as folosi ca sa te pictez?
Stiu..Noi doar sintem, aici, ca sa fim, noi..Intr-o lume..Noi..Doar..Fara explicatii..Doar insine..Vocali intr-o piesa pe care am invatat-o fara sa vrem..Doua voci care s-au completat intr-un cintec cintat pe acea margine de lume..In aceeasi gama majora..Cu voci din ce puteam..Din fiintele ce eram..Armonic..
Am cintat armoniile din lumile din care veneam..Fiecare..Am desfacut cintecele, si le-am reconstruit, asa cum ne-au spus propriile suflete..Le-am intonat, le-am urcat, si le-am aruncat spre lume..Le-am vazut cum s-au desfacut, in bucati, atunci cind au explodat, si s-au dus, spre ceilalti..Si cum s-au transformat, spectral,  in atitea culori..
Am privit, pentru ca am stiut, si am vazut..Ceva..Spatiile..Nespuse..Dintre noi..Confuze..Stiu..Sintem, amindoi, de altundeva..Si ne-am intilnit, din intimplare, aici..
Sincer, habar n-am ce sa spun..Spatiile ne urmaresc, si sintem, cumva, urmele unor umbre..Sau..Indiferent de unde sintem..Intre lumini..Sau umbre..