Daca fug, unde as putea sa incerc sa ma ascund? Daca stau aici, ce as putea sa-ti spun, ca sa ma crezi ca sint ce spun? Daca te privesc, ce fel de sentiment ti-as arata? Daca ti-as spune cuvinte, pe care le-ai folosi ca sa imi faci contururile? Daca as tacea, pe care dintre taceri le-ai mingiia, si pe care le-ai dispretui?
Aici sintem doar noi..Si privirile dintre noi..Nimic altceva..Privirile..Privirile raze pline de caldura, sau de raceala culorilor..Privirile suflete..Care ne scaneaza fiinta..Care ne vad, reflectate..Care ne simt.. Privirile clare, calme, care ne aluneca pe contururi..Si care ne contempleaza trecuturile..La fel..
Intre noi sint aceleasi spatii..Cu, care, semanam..Spatiile umplute cu aceleasi priviri, pe care le-am stiut.. Spatiile..Curbe si identice cu eurile care au fost ale noastre, cindva..Si, pe care, nu am stiut sa le construim, impreuna..Spatiile noastre disfunctionale..Identice cu celelalte..Disperate, si insingurate..Prin care poti vedea toate durerile lumii..
Mai sint, mai esti..Mai privesc..Ma mai vezi..Mai sintem..Singuri..Expusi..Identici..Ridicoli..Pe aceeasi scena.. Purtam aceleasi masti..Crapate..Invechite..Desuete..Descompuse..Desfacute..Stam, ca sa demonstram ca putem juca scena privirilor..Inca..Dupa, care, sa urmeze scena atingerilor, si scena zborului.. Acum sintem inca la priviri..Nu ne atingem..Doar simulam ca putem fi subtili, privindu-ne..Si atit..Restul e doar in imaginatie..Pentru ca zborul e atit de departe..Prea departe..Acum, ne privim..Ne transfiguram..Cu ochii fixati in puncte nedeterminate..Cu mintea eliberata..Simplificati..
Poate ca viata e altundeva..Poate si iubirea e intr-un loc, pe care nu l-am stiut..Nu stiu..Poate toate sint amagitoare..Poate lumea ne e straina, asa cum ne-a fost dintotdeauna..Cine stie? Tu mai tii minte cine esti?
No comments:
Post a Comment