Monday, October 16, 2017

Turn de solitudine

Nu stiu, cred ca mi se pot citi usor, printre rinduri, unele frustrari, si e normal sa fie asa..Am avut multe intimplari, multe ginduri care mi-au venit dupa multe reusite, si nereusite..Nu stiu daca am regrete..Sau poate ca stiu, dar timiditatea ma impiedica sa le spun..
Recunosc ca am fost rebel, pentru ca nu am vrut sa fiu ce mi se impunea..Si vina o dau pe toate lumile alea constrinse de legi, reguli, si dogme..Am fugit de toate, incercind sa ma construiesc pe mine asa cum am crezut, din bucatzi de valori adunate, dupa mintea mea..Am trait bune si rele adunate, am supravietzuit, si am continuat..Ce nu am inteles a fost de ce eu, care eram atit de deschis si disponibil nu am reusit sa-mi construiesc, cu toata inteligentza acumulata, o relatzie stabila..Pentru ca sint cel mai tolerant om din lume, cred..Si cel mai intolerant cind vine vorba de stil, si spirit..Na..Am fixurile mele..Uneori e cel mai greu de trait cu mine, asa cum alteori e cel mai usor, si firesc..Si stiu ca si ceilalti sint la fel..
Viata e un mare amestec de tot felul de variante de trairi, si stiu ca ce ne aseamana e cu mult mai mult decit ce ne desparte..Capacitatea de intzelegere e fundamentala, pentru ca ea are puterea sa ne faca sa fim impreuna..Si, cu toate astea, desi stim, parca tot raminem fiecare in propriul turn de fildesh sa traim separatzi, si rezervatzi..Si insinguratzi..

Reversibilitatzi

Toate s-au dizolvat in toate, dupa care toate s-au separat la loc, in ce erau..Apoi iar s-au dizolvat, si din mehlemul obtinut de materie-timp au inceput sa se separe iar..De data asta in final au aparut diferentze, pentru ca procesul de refacere a mai incurcat unele geometrii, si unele au rezultat in simtericele lor..Si asta a fost hihilar, daca nu chiar hihihilar, pentru ca s-au trezit pe dos..Rasturnate..Asa e cu imaginile 3D simetrice, indiferent ce plan folosesti fata de care sa faci simetria, rezultatul e acelasi..Si ce e interesant e ca daca la simetric ii construiesti simetricul obtii obiectul initial..De asta poate ca dupa separarile de dupa dizolvarile astea de tot in tot obtii cind originalul, cind simetricul..Uneori..Pentru ca alteori mai sint alte diferentze.. Pentru ca transformarile astea mai sint ireversibile uneori..
Asa e cu viatza care ne transforma fiintza..Devenim altzii dupa fiecare intimplare..Simetrici nu vom deveni, pentru ca asta ar insemna sa schimbam toate reperele cu opusurile lor, ceea ce e imposibil, pentru ca lumea este aceeasi..
Stiintza e stabila, pentru ca are reperele stabile..Nu e ca nimic din ce ne cam caracterizeaza pe noi, oamenii, nu e subiectiv-haotic-nedeterminata..Si zic aici de stiintzele exacte care ar compune "stiintza"..Sigur sigur sigur mai exista si stiitzele umaniste, care sint totusi cam subiective, pentru ca au in ele infinite interpretari..
Sa revenim..Toate se dizolva in toate..Si tot ce a fost va reveni inapoi, altfel..Pentru ca asa a fost tot timpul..

Saturday, October 14, 2017

Impact contact

Azi e o varianta simpla de zi..Ieri a fost un impact de contact doar..Ca sa construiasca un azi..Miine va fi un altfel de azi..Si zilele de dupa vor fi urmari de impact de contact care vor semana cu azi..
Lumea e un azi de contact care urmeaza unui impact de contact al unor trecuturi..Care si ele au fost un impact de contact ale unor alte trecuturi..
Azi e iar un contact cu lumi care vin dintr-un alt azi care a fost ieri..Un ieri simplu ca un impact dupa un contact cu un alaltaieri..Sau ca un contact cu o alta zi..
Un impact urmeaza unui contact..Ca si cind ar sti ca o ordine universala nu ar permite altfel..

Variante de viitor

In ultimul timp am o vaga impresie ca m-am cam lasat dus de niste stari din astea melancolico-inactive, hahaha, ca si cum am imbatrinit, si am invatat iar cum e sa-mi fie frica..Desi, de fapt nu am trait inactiv, pentru ca mi s-au invirtit ideile in cap cu viteza..Poate am vrut doar sa-mi iau o vacantza de la niste trairi nebune induse de realitate, si sa meditez eu cu mine, ca sa-mi refac echilibrele..Cred ca asta a fost, o cautare sa-mi depasesc vechile feluri de a fi..Ca sa fiu mai bun pe viitor, evident, ca lumea se tot schimba, si trebe si eu sa ma reactualizez, sa-mi dau un reboot..Asta e distractiv, ca rebooturi imi tot dau de cind ma stiu, si chiar imi place, ca, na, asta e meseria, ingineria se schimba mai ceva ca altceva, sa zic asa:)))
Nu mi-e frica cam de nimeni si nimic, pentru ca nu mi-a fost niciodata, n-am fost niciodata vreun idiot slab care sa se plinga de conditia lui, m-a durut fix in pix de idiotzi si de combinatziile lor..Am avut doar perioade de astea de reconstructzie in care am avut nevoie de un sprijin moral, pe care, evident ca nu l-am obtzinut niciodata..In afara de asta nu mi-a lipsit nimic, pentru ca nu am vrut sa-mi lipseasca nimic, si am facut totul singur..Am trait intotdeauna sub constringeri si stress, si m-am adaptat din mers..Am invatat sa imi construiesc singur tot ce imi lipsea, si de asta poate nu am avut nevoie de un partener, pentru ca simteam ca ma oboseste mai mult decit sa ma ajute, desi, poate ca..M-au descumpanit retarzii coalizatzi in rele si care dau sub centura..In rest n-am avut probleme..Dar gasim noi solutii pentru toate, ca sintem totusi fiintze inteligente..
Azi noapte a plouat, si a fost bine..E o dimineatza racoroasa de octombrie, calma, si cumva plina de simboluri de toamna..E o liniste buna si deschisa..Viata merge inainte ca si cind ar sti ca sperantzele vor fi indeplinite orice s-ar intimpla..Parca nu mai conteaza ce a fost..Si parca se construieste in spatziu un punct de origine de unde vor porni toate explorarile-evolutzii ce vor urma..Sint calm, si parca pregatit pentru decolare, ca un pilot ce a facut asta toata viatza..Am uitat de fricile trecutului, si ma focalizez incet si sigur pe toti parametrii plecarilor..Sint un atom ce e pierdut intre alti atomi, dar unul care va dirija drumul altor atomi ce vor reface fiintzele ce vor reface alte lumi, care vor reconstrui universurile..E un proiect ambitzios, si care va reusi, pentru ca a fost bine gindit, si aplicat..

Drumurile fiintzelor

Am avut nevoie de ceva intoarcere in trecut, desi ea s-a intimplat efectiv asa, firesc, ca un nou pas in evolutia mea, sa zic asa..A venit peste mine, si am vrut ca de data asta sa ma gindesc mai bine, sa vizualizez, si sa caut sa pricep cum era mediul de atunci, oamenii, cum eram eu..Am revazut seria Liceenii, si am incercat sa ma intorc in timp, si sa fiu din nou adolescent..Mediul de atunci, anii 80, era primitiv si brutal, tolerant cu toate mizeriile si salbaticiile posibile, doar ca se musamalizau toate, se bagau sub presh ca sa pastreze o anumita aparentza..Calcau care putea pe cine putea, si care urla mai tare era promovat..Sinistrul era peste tot, dar invizibil, iar eu nu prea aveam de ales, asa ca incercam sa par cumva, sa am o imagine concreta in mintea celorlaltzi, ca sa ma lase in pace, cit de cit, pentru ca nu prea aveam in comun cu ei mai nimic..Ma interesa sa cunosc cit mai multe, dar nu stiam cum sa o fac, pentru ca la scoala ne bombardau cu foarte multe informatii care erau bune doar pentru exercitii de memorie, ca si acum, de altfel..Erau si foarte multe lucruri interesante, pe care le invatam din placere, dar mediul ala, asa cum era construit simteam ca ma blocheaza, iar mediul era un amestec de mentalitatzi, conshtiintza sociala (sa-i zic asa), si feluri proprii si personale de a gindi, concepe, intelege, etc (care unele erau destul de ciudat-contorsionate, asta cind aveau o minima logica a constructiei), in fine..Si peste toate era in aer o chestie care, privind realist mediul ala, si conditiile de atunci si judecind realist, era ridicola, dar parca profund romaneasca: dorinta tuturor de a se da mari si tari cu ce puteau fiecare..Toti se vroiau/credeau smecheri nene..Nu mai era nimeni ca ei, ei erau buricul universului.. Bine, asa o parere buna despre el o avea fiecare, ca era normalul fiintzei, dar de aici la a cauta sa faci nefacute doar ca sa te impui mie mi se parea ca e o distantza uriasa..Chestia asta o intelegeam si n-o intelegeam, pentru ca mi se parea inutila mie, cel care cam cautam sa idealizez lucrurile..Iar asta crea o distantza enorma intre felurile de a privi fiintza sociala, distantza care a devenit una efectiva intre eu, si ceilaltzi..Stiu ca se poate spune ca era ceva al momentului ala istoric trait asa de totzi, dar conshtiintzele celor ce faceau ce faceau erau totusi ale unor oameni reali, si contextul ala nu-i scuza in niciun fel, clar..
Eu, in situatia aia am invatat sa devin retras, si cumva, atent, desi eram cam aerian, pentru ca aveam foarte multe de invatzat, pentru mine..Nu am devenit olimpic in timpul liceului, nu am avut rezultate exceptionale la vreo materie, desi la mate si la fizica, in liceu, puteam gasi niste solutzii de le cadea fatza la idiotzi..Ma rog, nu ma laud pentru ca si asa imi era cam indiferent tot, pentru ca vedeam ca toti sint vulcanici si razboinici fara motiv..Asa erau vremurile, s-ar putea spune, ca sa-si gaseasca scuze pentru felul dement in care se purtau..
Eu m-am simtit obligat sa accept lucruri inacceptabile, pentru ca asa trebuia, ca sistemului ala brutal nu-i pasa de ce cred..Si atunci am invatat ca e mai inteligent sa ma izolez de toate si toti, si sa merg inainte pe drumul meu, cautind sa concurez doar cu mine..Poate ca si ei cam simteau asta, dar fiecare cauta sa devina ce isi imagina ca poate cu metodele acceptate de toti ceilaltzi..A fost greu, dar a fost sanatos pentru viata mea de dupa..Si asta am scris, despre singuratatea de dupa, in descrierile lumilor..Ca atunci cind, in studentzie mergeam spre examene printr-o zapada mare, prin ninsoare, si vint..
Simt ca incep sa ma mai vindec de unele trecuturi, daca le scriu..Pentru ca ma eliberez de unele presiuni psihice care ma faceau sa ma instrainez..Stiu ca sint doar ale mele, pentru ca lumile se schimba, si uitarea cam acopera tot..Dar eu sint asta care sint pentru ca am trecut prin acele spatzii si timpuri..Iar drumul meu prin acum e inca in devenire, pentru ca inca mai caut sa construiesc in minte variante ale unor viitoare fiintze ale mele..Doar ale mele..

Friday, October 13, 2017

Spatiile coordonatelor

Spatiile se intind infinite, imprejur..Li se vad doar marginile, departe..Nu stim nimic din ce ni se arata..Sintem legati doar de ce simtim ca sintem, acum, si aici, prin propriile perceptzii..
A plouat sferic, cu sfere lichide care cad sferic dintr-un univers sferic..E un imprejur rotund in care noi sintem margini de lumi sferice..Alunecam pe limite de lumi ca niste transpushi care au invatzat sa faca pasi lichizi pe curbele deschise de lumi lichide care au devenit sferice..
Sintem sferici, si ne mai rostogolim de-a lungul marginilor..Ne invirtim continuu, si ametzim, ca sa ne revenim iar la sfere..Privim curb acelasi spatiu curb, in care o gravitatzie curbeaza tot..Traim firesc intr-o lume atit de transformata, incit simtim ca tot ce a fost inainte rectiliniu e depasit..Geometria neeuclidiana ne e genetic indusa, pentru ca ne-am nascut ca sa devenim fiintzele unui spatziu ce a fost creat sa para a fi existat asa dintotdeauna..
Uneori mai cred ca totul e o iluzie, si ca nimic din ce a fost nu a existat, si ca tot ce va fi va fi identic intru adevar cu trecutul-iluzie..Ca si cind totul se rescrie din mers, functie de alte adevaruri-iluzii descoperite intre timp..E uimitor, si incredibil, cumva..Pentru ca noi existam prin ce exista, si nu prin interpretari ale unor vechi adevaruri..In fine..
Ma simt atit de singur uneori..De ca si cum, ca sa traiesc ar trebui sa reinventez totul..Dar, poate, asta e conditzia fiintzei..Sa iti reconstruiesti propria realitate din propriul univers..E obositor sa fii, iar, si iar, cu universul tau, printre universurile celorlaltzi..O faci pentru ca nu ai de ales..Si asa continui, construind universuri, la nesfirsit, pina cind ti se termina timpul fizic..Tu cu tine, tu cu ceilaltzi, tu impotriva a tot, sau impreuna cu tot..
Spatiul se intinde infinit..Totul e la fel cum e diferit..Inapoi si inainte e la fel, doar ca pe alte coordonate..

Visul realitatzilor

Ploaia mi-a spalat regretele..Acum sint mai curate toate, si eu mai ud..De ce oare ploua doar dupa apus? Sa fie cineva care dirijeaza fenomenele astea, sau e doar o implinire a unor dorintze vechi? Ieri am visat ca mama imi punea melodii la pickup, si era totul atit de natural, ca m-am mirat, cind m-am trezit..Probabil ca in constiinta noastra profunda toti cei dragi sint vii..Mintea nu vrea sa accepte unele adevaruri care o fac sa sufere..Uneori chiar inventeaza, ca sa ne mentina optimisto-activi..Mintea, prietena noastra, de fapt cam singura prietena..Pentru ca ceilaltzi sint pe invers..Uneori chiar ma intreb de ce ceilaltzi fac ce fac, pentru ca nu inteleg sensul..Chiar ne vor raul, sau doar vor sa se elibereze de propriile frustrari? Asta dincolo de aparentzele prietenoase, chiar indatoritoare..Asta e un rau subtil, cel cu fatza de ingerash, sub care se ascunde un diavol-mascarici prost..Ceva reprezentat prin sarutul lui Iuda..
Na, binele e naiv, si credul, pentru ca el vine deschis spre tine, chiar daca nu e atit de aspectuos-elaborat cum e raul..El e frust, vivace, si arata adevarul crud, care e cam urit si pute..Si iti spune totul direct in fatza, nu se ascunde, pentru ca nu are de ce..Are o fortza ce vine din adincimile fiintzelor care sintem..Sigur, ar putea sa se mai cizeleze, sa se mai spele, sa se mai dea cu parfum, dar la ce ar folosi?
Poate e bine sa ne ferim de minciunile parfumate, asa cum ne ferim de mizeriile unor realitatzi profunde, si sa fim atentzi la tot, gata sa contracaram atacurile exterioare..Nu e deloc usor, pentru ca mintea noastra pluteste prin lumile ei..Si cind visam e mai greu sa nu fim vulnerabili..Dar invatzam din mers, cit, si cum putem..
Ieri am visat ca am plutit printre fiintzele mele, in adincuri..M-am trezit ca sa vad o realitate, una din multele posibile..Am sa mai traiesc sa visez, si sa ma trezesc, ca sa visez iar..Lumea asta e ciudata pentru ca e un amestec de lumi ale celorlaltzi..Si va fi asa, asa cum si eu voi fi tot eu, acelasi, care va invatza din toate, ca sa mearga inainte printre visuri, si realitati..

Thursday, October 12, 2017

Dincolo de acum

Toate s-au amestecat..Lumile, timpul, conshtiintzele..Au venit pe rind, si  s-au topit in ce au gasit..Apoi s-au separat iar..Universul si-a redistribuit masele pastrind un centru de greutate constant..Fata de el toate s-au apropiat, sau indepartat..Doar timpul a trecut continuu, la fel..
Am visat ultimele nopti doar lumi si culori, care se amestecau, ca si cind ar fi venit mai multe toamne deodata, si ar fi vrut sa se impuna..Am vazut frunze care cad continuu, de culori diferite, am vazut frunze fara culori, si culori fara frunze..Am vazut cum vintul plimba in aer lumile frunzelor, si am simtit caldura din aer cind picaturile sferice loveau lumile care pluteau..Am simtit ca eram si eu calator pe o frunza care devenea o pluta, dupa un zbor planat..Ca sa se confunde apoi cu un petec de sol, stabil pe moment, si solubil in drumul suvoaielor de fluide..Am simtit cum e sa te confunzi cu o particula care se transforma in altceva mai subtil, in drumul devenirii prin univers..Am simtit cum propria mea constiintza e atit de usor transformata de tot ce era imprejur..Si cum eu, cel stabil si  viu accepta ca natura sa-l acopere cu alte nestiuturi..
Ceva-ul asta al lumilor a fost inaintea noastra, si va fi si dupa noi..Si noi stim asta..Peste 100 de ani din noi va ramine un schelet alb spalat de ploi..Cum ne simtim oare, stiind ca timpul nostru e atit de scurt? Ce sa facem ca sa simtim ca, dincolo de toate, a mai ramas ceva? Chiar nu stiu..

Monday, October 9, 2017

Strategie anti-rai, in constructie

As fi vrut sa ploua iar, nu stiu de ce, poate pentru ritmul stabil, sau clarul de dupa, as fi vrut sa vina iar apele sferice sa ne asalteze, sa fie miscare, si actiune si aventura..Si na, n-a venit ca nu vine ploaia asta cind ai tu nevoie de ea..Natura e independenta de noi..
Am avut fericirea ca in ultimele zile sa fiu jignit masiv de niste scursuri umane..Si sa n-am ce sa le fac, pentru ca si ei au drepturi, ca noi toti, chiar daca nu fac decit rau si paguba imprejur..Ramii masca..Dar, de fapt de ce ma mir, ca eu cam toata viatza am intilnit specia asta..Continuu, altii si altii, unii mai buni, altii mai rai, de fapt cam toti erau rai, doar ca erau diferitzi intre ei, faceau altfel de rau..Dar rau tot faceau..In fine..
Raul e mai stabil, parca, si raii se coalizeaza foarte usor ca sa faca rele, decit aia buni ca sa faca chestii bune.. Ma uit la ce mediatizare are raul, de parca vine sfirsitul lumii si e totul la liber..
Cred ca o sa ma gindesc muuuult mai serios la o strategie sa-i contracarez pe lighioanele astea, ca au sarit calul..Stiu ca o metoda e sa-i tin la distantza, si asta functioneaza cind mai sint ceva rezerve, retzineri, limite sociale care sa-i impiedice sa treaca dincolo de bariere..Marea majoritate a astora sint de aia pe care i-ai pocni cu absolut orice ocazie, adica asta ar face orice om normal, dar asta nu se poate, ca e democratie, si toti sintem egali..De asta am zis ca trebuie o strategie nene, ca astia fac multe probleme..Ma mai gindesc..

Saturday, October 7, 2017

Inactiv

E bine sa mai iei pauze, din cind in cind, si sa te lasi dus de viatza, inainte, fara sa ai vreun scop altul decit reconstruirea interioarelor, ca sa reziste la noile inceputuri..Nu e asa usor, pentru ca te simti aerian, si eliberat de stressul a orice vine din afara, pentru ca esti deconectat 95%, sau pe acolo..Si nu e fericire, pentru ca e o lipsa cronica de actiune, e doar un timp de, cum ziceam, refaceri cit mai multe..Munca reala e pe interior, de aia la exterior totul pare amorf si inutil..Ma uit doar la ce se intimpla in lume via Internet, si vad ca media e din ce in ce mai stupido-inutila..Cantitati uriase de absurduri, stupizenii, nonsensuri se revarsa prin cuvinte, consumindu-ne timpul si nervii..E clar ca dileala s-a generalizat, nu mai e sperantza..Cel mai bine sa te cufunzi in pasiunile tale, si in munca, si sa iti propui unele ambitzii..Asta ca sa mai dai un sens a ce traiesti, ca altfel simti ca musca din tine toti, si ca nu poti fugi nicaieri, pentru ca peste tot sint guri cu dintzi puternici, care te pindesc..
Creierul meu e blank..Nu vrea sa se ocupe de orice, si atunci prefera sa fie in stand by..Si nu pot sa-l pacalesc cu nimic..E arogant..Nu-mi da decit putin sa folosesc din resurse..Am incercat sa intru pe site-uri cu mate, fizici, astronomie, cu news, filme, degeaba..Cred ca e plictisit de toate stupiditatzile astea care ma asediaza..
E o vreme complet lesinata, asta e clar, parca e canicula, si abia respir..O sa ma deshidratez incet si sigur.. Mai bine ma culc, ca poate miine vin mai multe idei..Sa vedem..

Thursday, October 5, 2017

Nobel

Se mai intimpla si lucruri bune pe planeta..Se dau premii Nobel, si asta imi da o satisfactie profunda, pentru ca se recompenseaza niste reusite..Bine, reusite sint muuuulte, doar ca nu-s promovate de media asta sinistra, si sint reusite peste tot, ca de aia avem roboti, si masini, si Internet, si cell phones, si atitea care ne fac sa ne simtim mai confortabil, si mai putin dispusi sa gindim..Nobelul se da (sau se ia, depinde) pentru niste chestii exceptionale, adica ceva care deschide niste posibilitati uriase pentru evolutia noastra practica.. Sigur se recompenseaza si stiintele exacte, dar si cele umaniste, si la astea ma gindeam mai mult, chiar daca-s inginer, ca na, imi testez si eu incompetentzele, hahaha..Pentru ca nu-s scriitor, la mine scrisul e o metoda de a exersa exprimarea unor idei, cite sint, evident, si nu vind ce scriu, nu cistig bani din asta..Scriu ca sa evit sa nu scriu, e simplu, si ca sa mai eliberez unele energii, in fine, e un complex de motive adunate..
2017 Nobel pentru literatura Kazuo Ishiguro, un scriitor japonez de origine naturalizat in UK, pentru "o mare putere emotionala, care a dezvaluit abisul din spatele senzatiei noastre iluzorii de conectare la lume"..La inceput am vrut sa contrazic asta, ca, de fapt si abisul e o varianta, una din multele miliarde pe care le primim dupa ce ne conectam, pentru ca depinde din ce punct de vedere privim tot, ca orice poate fi interpretat in miliarde de feluri, si nu trebuie sa reducem tot la doar un abis, pentru ca sint atit de multe..Sigur ca omul a luat premiul nu doar pentru asta, ca eu le-as fi zis-o si pentru jumate de milion de coco, si fara sa pretind premiul..A contat opera, clar, ca ea a construit probabil universurile alea interioare a caror logica cititorii au cautat-o..Si poate ca abisul asta a aparut ca o varianta care le acopera pe celelalte acum, si in contextul asta, printre oamenii astia, care accepta ideile astea, ca un fel de abis care marcheaza istoric momentul asta, dar care cine stie cit va rezista..
Pentru moment el, abisul, e foarte prezent, e adevarat, pentru ca e peste tot, si in orice..Mai ales in tot ce tine de relatiile dintre oameni ai de-a face cu tot felul de abisuri nene, care mai de care mai cretin..Mie mi se intimpla curent, pentru ca simt ca in orice moment al comunicarii cu cineva poate sa apara de nicaieri abisul, si aici nu e abisul de vina cit e persoana, ca ea il genereaza, cred..Si nu poti sa dai vina pe natura umana, pentru ca spiritul e educabil, totusi, ca nu mai sintem primitivi..In fine..De fapt unii mai sint primitivi, pentru ca li se permite..E o discutie lunga..
Sa revenim..Se dau Nobeluri, si noi admiram..E un moment festiv..

Wednesday, October 4, 2017

O tristetze

Lumea e instabila..Asa a fost pe toata istoria ei..Oamenii s-au comportat ca salbaticiunile, ba poate mai rau, pentru ca au facut totul gindit dinainte, au macelarit din placere, sau din interes..Eu ma tot gindesc la citi oameni au murit nevinovatzi in toate razboaiele..Asta ca sa nu punem la socoteala distrugerile..Daca toate energiile astea s-ar fi facut pentru progress si dezvoltare, acum poate am fi inceput aventurile prin spatziu, in cautare de de a coloniza alte sisteme solare prietenoase..
Scriu asta pentru ca a fost un macel in Las Vegas, orasul jocurilor de noroc, construit intr-un desert, o minune a fortzelor de gindire, si actiune care au cooperat..Un scelerat si-a construit un plan gindit strategic, si aplicat exceptional, pentru ca si-a ales bine locul, si momentul, si a tras intr-o multime adunata ca sa asculte muzica..Ce poate fi mai dement de atit? Atacul de la 9/11? Inchizitzia? Nazismul? Comunismul? Sigur, sint magnitudini diferite, dar esentza e aceeasi, pentru ca un descreierat a ucis la intimplare..Traim printre orori provocate de fiintze aparent normale, ba poate chiar placute intr-un context social neutru..Se spune ca nu armele omoara oameni, ci oamenii, si e perfect adevarat, pentru ca sint multi nebuni, oho, capabili de orice..Si ce e uimitor e ca nebunii astia sint statistic in numar mic fata de majoritatea, si uite de ce sint capabili..Eu evit sa scriu despre orori pentru ca sint multe si mediatizate, si ma oripileaza pe mine asa cum ii oripileaza pe toti..Si nu vreau sa ma gindesc la ele, dar uneori ma bushesc, si ma gindesc cu groaza la lumea in care traiesc..Nu asta e omul ratzional, nu de asta au evoluat toate, ca sa fim uneori omoritzi de tot felul de degeneratzi..
Probabil vor mai fi evenimente de astea in viitorul apropiat, desi nimeni nu-si doreste, dar astea se vor intimpla atit timp cit armele vor cadea in mina unor dezaxatzi, acum, pentru ca pe viitor omenirea va gasi solutii eficiente, asta e sigur..Si totul e pentru ca mai exista saracie, prostie, rautate, si o libertate prost intzeleasa..Un raspuns la toate? Poate educatzia, pentru ca ea ne transforma din salbatici in constructivi, si generoshi..

Monday, October 2, 2017

Inima vs ratziune

Inima e fluida..Trece de la o forma la alta, si formele ei le mai numim stari..Asa traim, trecind prin diferitele forme ale inimii care ne altereaza calmul acela absolut pe care il visam..Care e diferita de extaz, sau nirvana, sau cum o mai fi numita de culturile lumii..De fapt nu stiu sigur daca nirvana e o stare de extaz, am folosit-o aici mai mult ca o idee de stare care ar fi o fericire din aia contrapusa agoniei.. In fine, extazul e o fericire dusa la maxim, cind ne sint invadate toate fiintzele de tot felul de lumini, si cind ne pierdem controlul..
Cea mai buna dintre stari cred ca e meditatzia, pentru ca acolo constientul domina, si esti in total control asupra a tot ce simti, esti, gindesti, ca si cind te detasezi de lume si urci ca sa vezi mai clar toate adevarurile din tine, si din ceilaltzi..
Mintea rationala si inima sint intr-o continua lupta, si una o domina pe cealalta, pe rind..Care cum e depinde de educatia proprie..Nu poti controla totul, poti doar sa-l dirijezi..Uneori e bine sa lasi lucrurile sa se intimple, alteori e bine sa pui anumite limite..Dar e bine sa nu poti fi controlat nici de inima, nici de ratiune, ci sa le imbini, cit poti, cit mai bine..Asta ar fi cazul ideal, si iti rezolva multe probleme..Si e rar..
Inima si ratiunea au logicile lor, si fiecare are dreptate, pentru ca noi ne asociem uneori unor puncte de vedere deschise de stari, care stari sint date de inima, sau de ratziune..Si noi vom fi tot timpul intre o inima si o ratziune care ne va vorbi fermecator aducind argumente imbatabile..
Uneori imi doresc sa am o conshtiintza indepartata impartziala, care sa ma ghideze, asa cum facea greierasul Jiminy cu papusa de lemn Pinocchio..

Saturday, September 30, 2017

Toamna astronomica

Spatiul s-a sedimentat in spatii de culori diferite care se mai intrepatrund haotic si se misca pe traiectorii nedefinite..Apoi timpul a umplut cu fluid tot, si a dizolvat toate spatiile..Culorile s-au amestecat si au format alte culori pina cind totul a devenit un alb luminos..Mareea timpului s-a retras, si a ramas in urma spatiul singur, care a inceput iar sa se sedimenteze..Albul s-a descompus in culorile curcubeului si fiecare din ele a umplut cite un spatiu..Ciclul s-a reluat iar..
Cita toamna e imprejur..Toamna astronomica..Pe pamint deja cad frunzele..Cred ca e un joc uimitor de culori..Bate vintul, si poate ploua..Era frumoasa toamna acolo..Am sa mi-o amintesc cum era de frumoasa..
De citiva ani stau pe nava asta, de unde vad doar intuneric si stele..Sint la ani lumina de pamint..De fapt sintem, ca e o mica omenire aici..Am fost trimisi sa prospectam zona G, o zona oarecare unde s-a observat o planeta cvasi-terriana, cu ape, pamint, si ceva ce semana a paduri formate din arbori si plante albastre.. Daca e buna ne stabilim acolo, iar daca nu, mai cautam..Deocamdata avem resurse pe nava pentru 11 generatzii de oameni, din regenerabile, pentru ca pe nava e un ecosistem autentic..Pina la planeta mai avem destul drum, cam cit 2 generatzii..Noi o sa traim si o sa murim tot pe nava..Poate nepotii sau stranepotii nostri or sa o vada, ca noi nu mai apucam..Oricum nu conteaza, ca aici e frumos, si noi traim vieti normale.. Doar mediul e artificial..E si aici toamna, pica frunzele, si bate un vint artificial..Ma gindesc iar la toamna de pe pamint..Pe vremea asta incepea scoala, si toti aveam emotii..Parca imi vine sa ma duc la festivitati, si sa simt iar cum eram printre colegi, sa ma plimb pe holurile liceului impreuna cu toti, si sa mergem iar sa ne asezam in banci..De data asta nu ma mai duc in banca a 2a de la geam, clar, ma bag undeva in fundul clasei, ca sa mai pot copia la teze..Si asta cu copiatul e arhaica, azi nu mai copie nimeni, azi educatia e pe baza de creativitate cu toate materialele pe masa..Memoria e folosita altfel, cu mult mai eficient decit pe vremea mea.. Ce multe s-au schimbat..E mai bine acum, dar parca imi pare rau, cumva, pentru ca atunci noi eram mai atasati de cuvinte mai mult decit de imagini 3D..Atunci totul era in minte, si imaginatia era mai pura..In fine..
Mai am putin si intru de cart..Cind ies ma duc la un restaurant cu multa carne..Vreau sa maninc ceva bun si mult, si sa beau un vin  rosu din struguri clonatzi..Dupa care am sa ma plimb iar prin parc, si poate agatz vreo tipa, cu care chiar sa fac un cuplu, ca sa am si eu copii, care sa aiba si ei copii la rindul lor, ca sa-mi transmit genele mai departe, pentru cind vor ateriza pe planeta aceea..
Pina atunci mai stau, si ma mai gindesc la toamna..Ce frumos e ca natura se schimba, si locul inca ne mai lasa amintiri..

Friday, September 29, 2017

Intelegerile trecerilor

Fiecare gindim in stilul nostru, fiecare avem alte lumi din care provenim, si avem propriile valori si preferintze..Sintem atit de diferitzi in tot, pentru ca asa sintem fundamental..Ce imi place mie acum tie iti displace profund, si ce vrei tu sa imi spui mie imi suna absurd..E firesc..Noi sintem si traim pe propriile coordonate..Totul e sa cautam ceva ce pare ca ne apropie, desi e atit de greu..
Natura umana e una a unor salbatici ce cauta sa se impuna, inca, cumva..Asta desi societatea a construit o incercare de intelegere printr-o educatzie..O scoala, doua, trei, urmata de incercari de a forma mintea primara prin prisma unor idei..
Si noi am fost la fel, cred, pentru ca si noi am vrut sa ne impunem ce sintem, cum sintem, si sa schimbam lumea dupa cum ne ducea mintea atunci..Dar lumea ne-a aratat, prin intermediul scolii, ca lucrurile sint foarte avansate, si asa, trecind prin tot felul de idei si variante am invatat cum toate au ajuns la ce sint acum.. Si am avansat cautind si cautind cum sa intelegem cum sint toate, si cum sintem noi, de fapt, printre toate.. Pentru ca am lucrat mult la intelegerea asta a lumii..Am luptat alaturi de vizionari, si in contra anarhistilor, cu tot ce eram capabili..Am descoperit pe drumul asta ca oameni apropiatzi sint mai degraba legatzi de multe prosteli date de o eficienta spalare pe creier decit de o afectziune sincera..Si ne-am departat intr-o detasare pe cit de dureroasa pe atit de eliberatoare..
Intre generatziile romanesti e o distantza uriasa..Trecutul e adinc si monstruos, si reflectat in mentalitatzi.. Ce spun e ce simt, pentru ca intre mine, si parintzii mei a fost o ruptura abisala..Si nu cred ca vreodata, fiintza mea a avut vreo vina ca sa traiasca asa ceva..A fost o intimplare, si o nefericire profunda..
Toate trec..Si naiba stie cit va intelege lumea ce va veni din cite am trait noi..

Andante

I-am invidiat pe cei carora li se spunea "virtuoso", pentru ca aveau un talent pe care nu-l intelegeam..Am vrut intotdeauna sa fiu un talent expansiv si extrovertit care sa construiasca armonii care sa rezoneze exploziv in mintzile celor ce m-ar fi ascultat..Am invatat acorduri, am cintat mediocru la chitara si orga, dar nu am reusit niciodata sa depasesc ceva ce era cu mine de cind ma nascusem; o limita a folosirii artistice a degetelor.. De fapt era o limitare a capacitatilor mele de a ma coordona provenita dintr-o slaba memorie a atingerilor precise..Si asta m-a frustrat mult timp, pentru ca aveam in mine o capacitate de a simti armoniile profunde.. La nivel mental eram bun, dar practic eram un dezastru..Stiu multe, simt foarte bine, pot sa recunosc geniul in note, dar nu pot in nici un fel sa construiesc ceva palpabil..As fi fost poate un bun compozitor-dirijor daca vreo formatie, vreodata, m-ar fi lasat sa ii compun..Si cred ca as fi facut treaba buna, si as fi avut success cu ei, dar, na, artistii au orgolii, si nu te accepta, oricine ai fi, pentru ca ei se considera mai valorosi intotdeauna..
De compus cred ca as putea..In fine..E un drum lung inca spre a deveni in domeniul artelor, pentru ca e o mare competitie..
I still like Chopin, si mai stiu cum sa echilibrez armoniile, pentru ca am invatat metodic, toate variantele..
Do Sol Mi Do Re Sol Sol..Andante..

Linisti amuzate

Cum spuneam, sa fii e o chestie de stil, pentru ca ne traim trairile in stilul nostru, cel atit de subiectiv dat de mozaicul asta haotic de valori, sentimente, ginduri care mai trec prin noi fara nici o logica, atunci cind sintem deschisi..Pentru ca alteori, cind mintea ne e dusa prin alte teritorii, simtim ca toate mai dor, si durerile se aduna morman, ca sa ramina in aer, pina cind mintea revine, si le lasa sa treaca de bariera..Dupa asta sufletul redevine usor si activ, mai complicat ca inainte dar parca mai revigorat si intinerit, si cu mult mai adaptat si capabil..
Lumea se schimba accelerat, evolueaza cu viteza, se reconfigureaza, e bulversata si deschisa..Asta in timp ce un urias nor de prostie pluteste peste tot..Limitatzii se agatza de vechi, si devin mai agresivi in demersurile lor rele pentru ca se simt pe o nava care se scufunda..Sint batalii uriase intre nou si vechile mentalitatzi, si fiecare cauta sa se salveze cum poate..Toti lovesc, si toate pare ca sint gindite ca sa te doara cit mai tare..Pentru ca tu esti altfel, si metodele tale vin dintr-o altfel de abordare a realitatzilor vietii..Dar inveti, te adaptezi momentului stiind ca dincolo de astea va veni ceva ce iti va da dreptate, si te va recompensa daca vei avea suficienta rabdare..
Azi a plouat..As fi vrut sa fie soare, si cald, pentru ca ploaia asta a venit prea tirziu..Dar e bine..
Ma mira ca e inca septembrie, si e un inceput etern de toamna eterna..Anotimpul acela care ne reface ordinea din ginduri pare ca a revenit..Redevenim ce eram, incet si sigur..Sintem mai stabili, si incepem sa culegem echilibrele de pe unde le gasim, ca sa refacem in intreg tabloul fiintzei fragmentat de caldurile verii..
In departare se aud vag armoniile toamnei, care incepe sa se aseze peste tot..Linistile ei se plimba, se saluta regal, si ne privesc cu un fel de curiozitate amuzata..Pare ca ne cunosc atunci cind ne intreaba, cumva familiar despre ce planuri mai avem toamna asta..Iar noi le privim la fel de amuzatzi, pentru ca stim ca ele cunosc absolut toate raspunsurile noastre..

Thursday, September 28, 2017

Stilul fiintzei

Lumea isi are jocul ei..Nu-i pasa de noi, de jocul nostru propriu..Oricit am incerca noi ca sa o impresionam, cu orice..Jocul nostru e paralel cu al ei, orice ar fi..De asta e mai bine sa ne concentram pe ce sintem, si sa mergem inainte, asa cum sintem..Si daca vreodata o vom impresiona pe lume, asta va fi probabil impotriva a ce sintem, pentru ca va fi o chestie pura de moment, de mental, si de subiectivitatzi superficial intzelese..
Plutim printre variante de lume, si de noi insine, si totul e perfect valabil..
Ne vedem, e un cristal perfect prelucrat care ne inconjoara, si luminile se aduna ca sa ne faca sa devenim ce sintem, intr-o situatie atent definita..Ce frumoase trecuturi, nu-i asa? Cu alti noi-insine, mai tineri, mai frumosi, si mai atit de zimbitori la un viitor posibil..Cu noi exact cum eram, insurubatzi atit de precis in realitatea aia, pentru ca stiam cum sa abordam totul cu acea dezinvoltura care ne venea direct din ce eram..Ce frumos zimbeam la lume, ce usor ne miscam, si ce firesc ne era sa ne aratam in toate situatiile care ar fi putut sa se intimple..
Uneori ma intorc la lumile de dinainte si chiar ma cred ca sint acolo..Merg elastic, aproape dansind, si mai arunc priviri laser:)) Am o indiferentza aroganta pe care o arunc lumii ca si cind as fi intr-o masina scumpa, si as fi ceva ce am fost tot timpul..Un om stil care respinge ceva ce nu i-a apartzinut, asa, cumva..Care nu se coboara pentru ca nu-i sta in stil sa decada..
Daca visez e pentru ca ii datorez asta propriului spirit..Pentru ca ne stimam reciproc..Glumesc..Sint ce sint, si nu ce mi-as dori, dar na, e fun sa imaginez ca lumea e o varianta asa de frumoasa..Si ca eu pot sa cred despre mine ca sint in termenii aia..
Sa fii e o chestie de stil..

Drumul propriu

Linistile s-au adunat in puncte matematic definite, au vibrat un timp, apoi s-au stabilizat, apoi au vibrat iar, si iar s-au adunat, ca si cum incepea sa actioneze asupra lor fortza tare..Au devenit o sfera de sfere, ca o mini stea neutronica, apoi au colapsat, si au explodat..Unda de soc a dus cu ea resturile de materie..Au ramas in urma lor particulele spatiului, care iar au vibrat, s-au adunat, si au explodat lasind in urma particulele de timp, care si ele au facut exact acelasi traseu, a urmat iar o explozie, si un intuneric absolut.. Un punct luminos a aparut de nicaieri..A devenit un cerc, o sfera care a venit cu viteza luminii si m-a izbit..Am ramas socat la inceput, apoi am deschis ochii..Aveam capul pe o masa, si o fatza umana ma privea cu atentzie..
-Ce faci ma, dormi, esti timpit? M-am ridicat, eram pe o banca, intr-o clasa de liceu, parca, multa lume imprejur imbracata ca in liceu, si toti se uitau in caiete..Am recunoscut sala, era laboratorul de mate din LVA. Nu cred, nu cred, nu se poate, sint in liceul meu, si astia sint fostii mei colegi..Ce farsa sinistra, hahaha, am ajuns fix in ora de mate cu masina timpului, bravo, am un noroc de sa ceva pe el..Cred ca masina mi-a studiat afectele si mi-a tras-o..In fine, am regasit senzatziile mele tari, alea de nu le-as uita vreodata..Oricum e temporara experientza asta, asa ca mai bine las lucrurile sa se intimple..E o tensiune in aer de o tai cu cutzitul.. Toti stau semi-umil cu privirea in caiete..Se aude musca..De fapt era o musca, dar si ea a sucombat de stress..Proful e la catedra, in picioare, si da cu viteza foile de la catalog..Se uita cu atentie la cite un nume, apoi schimba foaia..Lumea pare ca rezista inca, nu delireaza..Unii se trag de par, altii isi baga degetele in nas, cite doua in fiecare nara..Cind isi misca privirile spre tabla vezi figuri resemnate, ca in fatza plutonului de executie..Fiecare miscare a profului e atent studiata..Abia a inceput ora, si macelul n-a inceput inca..Au inceput sa fie rostite nume..Condamnatzii se ridica, isi iau caietele, si fac pasi spre tabla..Lumea lor a murit, sa le fie tzarina usoara..Noi sintem inca vii..Privim imprejur cu sperantza ca n-o sa ne asculte azi.. Ne-ar fi mai bine oriunde altundeva, chiar in mijlocul unei gauri negre..Dar stam aici ca sa ne asteptam soarta..Viata ne rinjeshte sinistru..Probabil ca am meritat asta, sau ceva..Mi-e frica iar, ca atunci, de parca am intrat iar in cercurile vicioase..Sau poate ca masina m-a trimis aici ca sa inteleg mai bine ce am trait..Oricum mi-am revazut mai bine trecutul asta..
M-am refacut dupa experientza asta..Am inteles-o cu mintea mea de acum..E bine..M-am mai eliberat de tot ce a fost atunci..Am inteles ca asa a fost pentru ca, pe undeva, asa a trebuit sa fie, pentru ca sa fiu eu cel care sint azi..Si m-am bucurat ca lumea mi-a aratat tot felul de fetze, ca eu sa ma maturizez, si sa invat sa merg mai departe pe drumul meu propriu..

Monday, September 25, 2017

Cell de toamna

Lumea e intr-o secventza intrerupta..Aud bucatzi din armonii, care se succed nedeterminat..Sint pasaje oprite brusc, care se repornesc iar, fara vreo logica..Si pare ca toate se raporteaza la mine, la miscarile mele, dar se intimpla fara sa vad vreo logica..Totul vine parca dirijat din vreun centru de comanda unde toti au un umor negru..
M-am reconectat la lume, daca pot sa spun asa..Mi-am adjudecat un cell phone stabil, ca sa am o punte de legatura cu lumea, una mai reala, cumva, desi stiu ca asta e o sursa mare de stress, pentru ca azi comunicarea e gresit inteleasa, in fine..E un ajutor enorm, evident, ca orice technologie, daca e aplicata inteligent..
Mi-am luat un cell phone micutz, pe care am dat 60 de coco si o bricheta rosie:), care are internet, telefon, si camera foto, si na, mai multe altele care nu-mi prea trebuie..Are ecranul mic, ca abia vad mesajele de pe mail, dar e practic, ca de asta l-am si luat, mai mult, sa fie util cind e cazul, ca daca e sa stau pe net folosesc desktopul..E incredibil de powerful la cit de mic e, ca m-a uimit la ce nivel e technologia azi.. Azi m-am jucat un pic cu el, dar tre'sa-i iau sim card, ca n-are inca hahaha..Si sa mai zici ca am lucrat la Blackberry, rusineeee..De fapt na, nu e ca nu-s bun la telefoane, e ca efectiv mi-am bagat picioarele in ele ca instrumente de comunicare cind am vazut ce fel e lumea, ca altfel ele sint dragutza si foarte utile, e adevarat..Scriu asta ca sa nu uit cind mi-am luat primul meu cell phone efectiv..Azi e luni dar l-am cumparat duminica, nu e nou ca urasc lucrurile noi, ca sint prea pretentzioase si reci..Iar telefonul asta l-a avut inainte o tipa:), si are in el parca o caldura a fiintzei..In fine..
Deci ieri a fost o zi festiva maxim..M-am transformat intr-o fiintza cu care se poate comunica, cumva..E relativ, evident, ca eu am ramas acelasi..Poate o sa-mi amintesc, peste ani cum a fost ziua asta a primului cell, ca un inceput de conectare cu technologiile..Stiu ca unii au chestii mult mai avansate, dar nu stiu si daca au creierele conectate la ce le ofera gadgeturile lor..Eu sint specializat pe inginerie mecanica, la mine technologia e o varianta de a ma conecta cu lumea, dar prin prisma propriilor mele valori, nu aiurea, si nu oricum..
Azi e o luni cu soare si caldura uriasa, de sfirsit de septembrie..As face citeva poze cu telefonul ca sa le pun sa fie de model de cum arata o toamna la fereastra..