Eu am caracteristicile unei fiinte normale..Barbat, 46, inginer, 1.81, robust, stabil, analitic, sintetic, practic, capabil sa definitiveze proiecte interesante, cam visator-aerian, idealist, indiferent, fire de explorator-visator oricind gata capabil sa isi puna pe masa toate adevarurile fiintei..Care si-a negat naivitatile atunci cind datoria a devenit prioritara..Si care si-a darimat trecuturi, si a trecut peste tristeti, cind prezentul si-a cerut portia de sacrificii..Vinovatul de serviciu..Omul care sa salveze umbrele, cind limitele nu mai existau..
Stiu..Am orgoliul capacitatilor mele..Am timpeniile si maniile mele..Am toate singuratatile lumii asteia inepte.. Am calatorit prin toate iadurile..Am satisfactiile unor constructii divine..Ale mele..Am trait 1001 vieti in timpul uneia..Am suferit cit toti sclavii sclavagismelor..Dar am simtit mai mult..
Daca miine as muri, mi-ar fi egal..Pentru ca imi e suficient cit am realizat..Am trait enorm..Fara sa ma laud..Si fara sa imi caut acoperiri..A fost adevarat si fabulos..Am mers inainte printre atiiiiit de multe adevaruri..Am zburat prin spatii pe care nu le-am stiut..Am avut sansa nesperata sa exist asa cum am visat..
De acum inainte doar timpul va decide..Vom vedea ce se va intimpla..Desi, parca, simt, ca inca 1001 de vieti noi ma asteapta..Undeva..
Deunazi si eu spuneam la fel... Daca as muri maine nu cred ca as regreta... am trait tot ce era de trait, desi n-am avut o viata atat de framantata ca a ta... Chiar daca exista intotdeauna si alte provocari, cred ca unii putem spune la un moment dat ca este suficient... Uneori este suficient sa traiesti niste momente concentrate in care este adunata toata intensitatea si profunzimea pe care n-ai trait-o dispersat de-a lungul anilor... Mie mi se par momentele acestea absolute... Acolo este trairea maxima a ceva, bucuria, satisfactia, iubirea, implinirea... ceva pozitiv si... fabulos...
ReplyDeleteMie mai interesante mi s-au parut framintarile din minte, acelea care apar cind cauti sa intelegi unele adevaruri..Acolo e ceva urias, si de nepovestit..Sin mii de aventuri in explorarile unor teritorii..Locuri de care habar n-aveai in urma cu putin timp.. Si spun asta despre framintarile dinauntru pentru ca sint de mii de ori mai mari decit cele dinafara..Pentru ce e inafara e hazard, nu prea are legaturi cu cine sintem decit intr-o masura oarecare, destul de mica..
ReplyDeleteAcuma cit priveste momentele deosebite, si care ne-au marcat, ele sint atit de profund bune, si transformatoare, pentru ca reconfigureaza fiinta noastra in adincimi..Dupa asa ceva esti cu totul altcineva decit erai ieri..Dar astea sint momente rare..Foarte rare, de aceea le pastram in suflet ca amintiri fffffffff pretioase..