Spuneam, cindva, despre lumile trecuturilor..Despre cum a fost, atunci..Si zic asa pentru ca am revazut filmele dlui Chaplin..Ce mirare, uimire, si incintare..Ce vibratie de suflete, si trairi..Ce placere sa te identifici cu oameni, ca noi..Oameni care, acuma, nu mai sint..
Am revazut luminile orasului..Ce frumos, ce incintare, ce intoarcere la amintirile tineretii..Ce oameni frumosi, cit deliciu al vietii..Ce trairi, ce frumusete a unor timpuri..
Bine, stiu ca sint abordari ale vietii noastre moderne mai bune decit filmele de la inceput..E firesc..Acum sint multe, si mai bine facute..Dar, cumva, nu stiu, diferite..
E un film, se cheama Big, cu Tom Hanks, in care un pusti isi doreste sa devina matur, si i se intimpla, in mod magic..Si care traieste viata asta noua, in care cauta sa se adapteze, si, in care nu reuseste..O viata in care are si o poveste irezistibila, de dragoste..Si, dupa care, se reintoarce la propria copilarie..Tot prin magie..
Nu stiu, ma gindesc la atitea filme care mi-au marcat adolescenta..Ce clipe..Cite variante de vieti pe care le-am trait atunci..Cite visuri..Cite sperante..
Cred ca am trait atit de multe vieti, cu toate filmele pe care le-am vazut..Cred ca sintem copiii lumilor create, demult, pe celuloid..Pentru ca visam atit de usor, si ne imaginam atit de multe..
No comments:
Post a Comment