Avem un suflet atit de fragil, si de singur..Si de usor de ranit..Sintem atit de nestiuti, in tot..Sintem cind casanti, cind flexibili..Depinde de impact..
Uneori mai ratacim asa, nestiuti, prin spatii..Si ne plimbam privind, de deasupra, alte lumi..Vedem jocul de lumini de dedesubt, ca si cind ar fi, parca, special pregatit pentru o sarbatoare..
Uneori ne imaginam ca viata ne e un dar, cu toate datele..Si ca ar fi normal sa existe suflete, care sa ne iubeasca..Si sa ne dea confort, sa ne ajute, si sa ne dea sperante..Apoi, cind realizam cum e lumea, ne bucuram la lucruri mici, care ne vin, asa, pur si simplu..
Uneori, dupa ce simtim ce arida e lumea, ne bucuram la o clipa de liniste, si un pahar de apa, baut stind pe o piatra din desertul asta urias..
Vezi, lumea, de oriunde, si de oricind, a fost intotdeauna, o mare iluzie..Doar in imaginatia noastra a aratat altfel..Doar noi am simtit ca traim, asa, ca si cind chiar am fi trait, printre variante posibile..Praful a acoperit tot, cu tot ce a fost..Sintem umbre, doar..Si fara sa intelegem prea multe..
Cred ca interpretarile nu au dreptul sa anuleze Trairea acelor clipe. Nu vreau sa rezum viata ,,o mare iluzie,, !
ReplyDeleteFiecare traieste cum simte, gindeste in felul lui, pentru ca are trecutul lui, si nu al altcuiva, si interpretarile mai pozitive, sau nu, le intelege in felul lui..Viata e un amestec complicat cu multe lucruri, printre care si iluzii..Si uneori se poate spune ca viata e o iluzie, la fel de bine cum se poate spune ca e o mare speranta, sau realizare, sau un timp special, etc..Fiecare alegem cum sa privim viata..E o lume libera:)
ReplyDeleteFiind o lume libera...subscriu! :)))
ReplyDeleteE democratie, avem dreptul de a trai dupa propriile valori, ca asta e cam singura libertate, restul sint obligatii, mai mult sau mai putin..
ReplyDelete