Reperele clipelor

Toamna zimbeste printre autisme..Ne inconjoara cu priviri si vinturi pierdute intre ploi..Toamna cea de dintotdeuna..Care ne-a stiut slabiciunile, si ne-a imbratisat cu amintiri..Ea, cu ochi tristi si melancolici.. Ca o doamna ce isi respecta tabieturile, si care ne primeste zimbind, si gratios..
Doamna Toamna a venit sa ne schimbe perceptiile, si sa ne arate altfel de frumuseti..Ale ei, proprii..Ca o doamna ce ne intimpina in pragul vietii cu un zimbet deschis, si ne serveste cu o dulceata de visine amare, si care ne povesteste despre frumusetea frunzelor care cad, si de cintecul ce ne desparte de copacii verzi, si plini de vigoarea verii..Toamna cea care ne ne e alaturi in plimbarea zilnica pe faleza frunzelor cazute..
Da, doamna aceasta e cu noi, cu gindurile pe care le-am avut, si nu le-am stiut..Cu visurile ce ne-au fost tot timpul prietene..
Ne mai privim in oglinzile timpurilor, inchipuindu-ne altcineva..Ca dintotdeauna..Desi mai vedem in oglinda si privirile ei..Care ne indeamna sa cautam sa intelegem ca, cumva, indiferent de anotimp, fiinta noastra e o lume, parte din alte lumi, care si ele..
Firea isi cauta un reper..Fiinta vrea sa exploreze..Timpul ne trece..Clipa e o varianta..Ritmurile trecuturilor ne mai rezoneaza..Avem un reper al timpului..De la care am invatat sa evoluam..