Privim cum putem..De cit de deasupra putem..Cautind sa intelegem cit mai mult din toate conexiunile posibile..
Habar n-am nici din ce lumi am venit, si nici in ce lumi ma duc..Ma uit doar la ce armonii imi cinta cei ce imi sint, sau nu, cumva, cumva, imprejur..
Mai auzi ce iti spun drumurile? Sau oamenii ce te-au intimpinat in atitea gari? Cu figurile lor dragute si placut anonime? Mai vezi contururile lumilor in care ai aterizat? Mai simti ce ai simtit atunci? Mai crezi ce ai crezut atunci, cind erai inconjurat de sufletele atitor apropieri?
Fiinta ta e inca obosita dupa atitea treceri..Ai fost un trecator care si-a apropiat trecerile, ca si cind ar fi fost doar ale lui..Ai trait atit de intens printre toti cei care ti-au fost alaturi..Ai platit cu monede ale timpului tau viata printre atitia ceilalti..Ca sa te simti cum ai fi putut fi..
Te mai privesti..Ca sa..
Viata te mai indeamna sa..Ca sa fii sa nu..Ca sa te poti privi, asa..Sau asa..Fie ca..Sau ca nu iti pasa..
Viata e un click fara inceput..Care sa aiba legaturi cu cevauri pur comerciale..Sau nu..Cu ceva orice, care sa aduca la suprafata chestii pe cit de comerciale pe atit de dezgustatoare..Si scirboase..Care sa ne faca sa ne simtim intr-un fel cum n-am fi vrut..Asa..
No need to ask if..We follow a trail that's weird in our sense of feeling about..
No comments:
Post a Comment