Cristalele sufletelor

Stii, am trait 30 de ani acolo..Dupa care am venit aici..Desi, pentru mine, eu am trait aici tot timpul..Pentru mine nu a existat niciodata un "acolo" decit in exprimari..Eu am fost aici, in spatiul in care m-am regasit.. In locul meu, al gindurilor..Locul acela etern, nestiut decit de mine si de sufletele care mi-au fost alaturi..
Ma gindesc la felul in care mi-am trait naivitatile..Si la ce a urmat, in timp..Ale mele, traite, cu intensitatea mea, in felul meu, in vremurile alea, cu acei oameni imprejur..Durerile mele, pe care nu era nimeni obligat sa le inteleaga..E firesc, intelegerea e o optiune..De fapt e o capacitate, deschisa doar unora..
De fapt, m-am gindit in ultimul timp la multe altele..Am vazut un documentar, pe antena 3 despre un fost orfan, adoptat, si care s-a intors pe locurile copilariei..

Mesaje

Ochii vorbesc fara cuvinte..Ei construiesc formele momentelor din priviri..Sculpteaza aerul cu raze, si fac totul precis, si direct..Dupa care se inchid, ca sa se poata deschide iar in modul asteptare, cautind sa vada formele pe care celelalte perechi de ochi si-au facut propriile momente..
Cuvintele vorbesc cu sinteze si entitati..Construiesc imaginile folosind imaginatia ascultatorului, si proiectiile lui interioare..
Corpul vorbeste cu miscari, si gesturi...
Fiinta noastra comunica prin tot felul de semnale..Emitem intens..Ramine sa vedem si daca primim vreun raspuns din spatiul cosmic-vid..Spatiul dintre fiintele rationale de pe Terra..

Spatiile transformarilor

Mai avem privilegiul sa mai trecem prin portile spre trecut..Si sa ne vedem, cumva, ca niste exploratori experimentati, lumile de dedesubt, ca niste trecuturi din care am fost parte..Sa admiram spatiile, si sa examinam detaliile ca niste specialisti ce au trecut peste sentimentalismele virstelor, si care cerceteaza timpurile cu rigoarea si precizia stiintifica a fiintelor care am devenit..Privim autentic, inregistram, cind uimiti, cind plictisiti la noi-insine care am fost..Copiem tot in format ultra-hiper, toate miscarile, toate entitatile dimprejur, in spatiile eliberate de ziduri..
Timpul a schimbat acele spatii..Asa cum ne-a schimbat si pe noi..Si proiectiile noastre trecute au ramas pe memoria computerului doar ca sa ne aminteasca..Sa ne puna fata in fata..Ca sa ne dam seama de ceva ce ar putea sa insemne o intelegere, cumva..O idee de trecutul propriu, ca sa ne putem intelege evolutia..Sau felul cum am trecut prin timp..

Eul din imaginatie

Spatiile s-au acoperit..S-au deschis trapele motoarelor..S-a eliberat pista..Pornim..Acceleram..Urcam.. Pastram unghiul de urcare constant..Aerul se rarefiaza..Depasim norii..Urcam constant..Pastram parametrii de zbor.. Mergem liniar..Atingem maximul..Curba proiectata..Altitudinea de unde putem vedea pamintul si atmosfera, si albastrul cum se dizolva in vid..Plutim la limita atmosferei..De unde, incolo, totul devine intunecat, si rece..Si fara viata..
Am decolat in imaginatie de multe ori..Si am zburat spre teritorii de dincolo..Mi-am imaginat cum ar fi fost.. Si ma simt ca si cum as fi zburat mii de ore..Pe deasupra a tot..Am vazut tot, asa cum as fi vazut daca ar fi fost cu adevarat..
Stii, intre adevarul adevar, si cel imaginat e o linie foarte subtire..Noi sintem de fapt ce credem ca putem fi.. Si ce ne putem imagina despre noi..

Uitari si eliberari

Timpul ne ajuta asa cum il ajutam..Ne construieste in oglinda lumile pe care noi le construim in real..Timpul ne reflecta ce am fost si am facut..Mai mult sau mai putin..Ne reflecta si obiectiv, dar si cu subiectivitatile celorlalti..El, timpul ne-a aratat imaginile proprii reflectate de celelalte constiinte..Mai bune, sau nu..
Am trait asa cum am inteles sa..Ne-am manifestat cu toate identitatile de care eram capabili..Si, am invatat, printre rinduri, ce e bine sa, sau nu..Rotindu-ne in cercul imprejururilor fiintelor ce ne-au fost impreuna, in acele variante ale eurilor pe care le aratam..In contextele acelor timpuri..Pe care le construiam impreuna, cu sinceritatea virstei..Ce raminea intre naivitatile proprii, si ale legilor strict impuse..
Imaginatia ne-o construiam din piese..In acea societate..Ca si in cele de dupa..Ca niste copii cuminti ce respectau doar limitele fizice..
Acum am uitat de acele limite..Ne amintim de ele ca de un trecut care a fost depasit..Ne mai raportam la ele, cind si cind, ca sa mai vedem cum am fost, atunci..Ca sa simtim ca am avut un trecut pe care sa ne mai bazam fiinta de acum..Si care vrea sa se elibereze, si sa zboare liber, spre viitor..

Plutiri uniforme

Toate se transforma..In ce? Spre ce se duc toate? De unde ne vin gindurile, si sentimentele, si sperantele? Si spre ce se duc toate, atunci cind ne dispar din fata? Unde ni se duc toate sperantele? Si oamenii in care am crezut? Unde dispar ceritudinile? Unde ne pleaca variantele de euri care am fost?
Stiu ca si noi ne ducem inspre cevauri nestiute..Ne amestecam printre variantele construite  de ceilalti, cei care ne construiesc imprejururile..Ne ducem, asa cum am venit..Ne traim timpul printre toate trecerile astea, dinspre ceva, spre un altceva..Plecind, sau venind..Plutind intre inceputuri, si sfirsituri..

Constiinte ramase

Existentele noastre sint felii de timp..Care se amesteca cu feliile din existentele celorlalti..Traim intre straturile atitor fiinte, cite ne inconjoara..
Cred ca niciodata nu am inteles exact cine sintem..Sau ce am trait..Pentru ca am fost purtati de timp..De un timp atit de complicat..Iar noi, fiinte vulnerabile, am perceput, si am reactionat, doar..Fara sa pricepem de ce, sau cum, sau in ce fel..Am fost ca ceilalti..Nu?
Ce bine e ca sintem inconjurati de vietile celorlalti..Pentru ca avem la ce sa ne gindim, ce sa judecam, ce sa analizam..Si vietile lor ni se par infinit mai interesante decit viata noastra proprie..Pe atitudinile lor putem sa ne sprijinim, si putem sa ne construim un fel de a gindi si analiza..
Sintem toti parte din socialul asta..Care mai expansivi, sau mai anosti..Sintem identici, si, pina la urma, suflete ramase de dupa impacturile constiintelor..

Drumurile prin timp

Toamna o simt ca pe o varianta de timp..Uneori..Ca pe o acoperire cu frunze si ploi care isi cauta ritmul printre fiinte..Ca pe o prietenie care ne vine din alte timpuri, si care sa ne imbete cu cuvinte ce ne apar nestiute, din demulturi pe care nu le-am stiut..Ea, simpla, toamna unor timpuri retraite..
Stiu ca sintem in vremurile care ne sint asemanatoare..Vremuri ale gindurilor profunde, din noi..
Am trait mai demult, asa cum traim si acum..Am simtit ca trecem prin timp, fara virste, si fara aduceri aminte.. Iar acum sintem o parte din ce am fost atunci..Si simtitm viata, si existenta firii de acum asa cum am simtit-o pe tot parcursul trecerilor..Ca si cind ne retraim ciclic, toate vietile, rasucit-impleticite..De la un inceput spre un sfirsit, spre alt inceput, spre sfirsit, amestecate, si nestiut construite..
Toamna e un inceput-sfirsit a tot ce ar fi putut exista vreodata..E un anotimp al incercarilor noastre de a ne determina drumurile..Cite au fost, sau ar fi putut fi..Spre ce vom fi..Sau ne-am dori..Ca un infinit mic, intre atitea infinituri uriase..

Trofee meritate

Ce era frumos pe vremurile alea, poate ca si acuma, nu stiu, era simandicoseala..Toti ne pretindeam sofisticati si ne comportam ca si cind am fi fost de singe albastru..Declaram si spuneam ce erau in complezentele vremii, pretinzind ca am fi ce nu am fost, de fapt, evident, niciodata..Ne purtam ca pe la curtile unor regi sau imparati..Pretentiosi, si putin aroganti..
Gazdele erau impopotonate in tinute de gala putin ridicole, dar demne..Iar noi, ceilalti eram imbracati in haine de sarbatoare, cu care sa celebram atmosfera de gala..Tzepeni si fixati in propriile imagini..Ca pregatiti sa intimpinam un eveniment deosebit, ce exista in fata noastra, prin toate detaliile si acareturile..Ha..
Evident ca nu veneam calare pe vreun armasar, atunci..Dar, prin comportament, sigur am fi lasat impresia ca.. Pentru ca aveam acea siguranta de sine, si mers cracanat, si autenticitate a gesturilor unui calaret care abia s-a dat jos..Si care stie ce inseamna sa conduci un armasar intr-o cursa pur singe..Hehe..
Stiu..Un drum prin rigoarea curselor ne-ar fi facut sa ne comportam ca un fel de cautatori-descoperitori de trofeuri..Asta daca am fi dorit asta..Si daca am fi fost capabili sa..
Viata ne-a fost un sir mare de intreceri..In care sa ne demonstram capacitatile, cite le aveam..Si sa ne demonstram ca putem sa-i depasim pe atitia ceilalti ce ne-au inconjurat..Ca sa putem merge inainte cu coonstiinta ca in viata am cucerit un trofeu..Care sa ne conduca ambitia spre a cuceri altele..Doar..

Petreceri amintite

Am fost timidul timizilor, ever..Mi-e frica de oameni, de reuniuni, de conversatii de complezenta, de manifestari absurde, si de personaje stupido-agresive..Mai ales..Daca vrei sa ma vezi descompus si desfigurat pune-ma in situatii ridicol-stupide, de genul: hai ma zi ceva interesant ca sa mai detensionam atmosfera..O atmosfera construita imprejur de caractere care nu ar avea vreodata nimic in comun cu tine.. Cam cum era la petrecerile de atunci..Pe vremea adolescentei mele..
Tin minte ca eram stresat sa ma duc la petreceri..Le uram sincer, dar nu puteam sa ma manifest ca atare, si atunci, de nevoie, acceptam..E ziua de nastere a lui X, ok, i-am promis ca ma duc, si asa am sa fac..Maica-mea pregatea un cadou, pe care il infofolea artistic, eu ma imbracam ca de parada, ma aranjam, si decolam spre locul intilnirilor..Acolo faceam ritualurile socialo-stupide, si intram in atmosfera..Adica ma conversam idiot cu ceilalti, si ma puneam pe asteptat..Stateam un timp, dupa care incepea dileala..Adica reuniunea..Se incepea cu muzica la moda..Urmata de antreuri..Divine antreuri daca pot sa spun..Chiftele infipte in scobitori, rosii umplute, sandvichuri cu zacusca, salam alambicat printre felii de rosii si brinza.. Salata de vinete la liber, masline, suc acidulat, icre, toate pe platouri mari si artistic aranjate..Cafea cu frisca..Visinata cu aroma de lamiie..Oua umplute cu crema de galbenus..La discretie..Si felii de muschi uscat, pe piine, cu bucati de pepene murat..
Apoi urma un dans, un timp de miscari languroase pe o muzica placida, pe care sa ne facem digestia la ce a fost, si ca sa, daaaaa, ca sa ne pregatim pentru urmatoarele..Fripturi..De porc, vita, pui, curcan..Cu muraturi, mamaliga, mujdei, si vin..Asta dupa ceva mici, si citeva frigarui..De control..Dupa care, nene, danseaza ca si cum asta e ultima zi a vietii tale..
Rock, blues, pop, reghe, tot ce s-a inventat prin muzica..Atingeri, erosuri, plutiri, chestii, energii consumate, ca sa ne trezim, catre dimineata, ca ne e iar foame..Si ca sa ne intilnim la o ciorba de potroace, normal, ca asa cum e traditia..Dupa care, mai dansind, mai nu, sa ne retragem spre casa..
Cel mai fabulos din tot, din toate petrecerile, mi s-a parut intoarcerea acasa..Drumul prin aerul rece, si gindul ca am sa dorm ca un porc..Si linistea..Si gindul ca ce a fost mai rau, a trecut..Si ca am sa fiu eu, in liniste, acasa, in patul meu..Ca n-o sa ma bata nimeni la cap..Si ca o sa visez ce vreau..Cit vreau..Si ca o sa ma trezesc cind o sa am chef..Ca un rege pe teritoriul meu propriu..

Cuvintele apropierilor

La festinul toamnei sintem toti invitati..Dupa ce am vizitat toate tirgurile si am vazut toate roadele pamintului, prezentate delicios, recunosc..Ne-am asezat pe un scaun-tron, si imbiati de miresme, am inceput sa gustam, sa bem, si sa povestim..
Ce vremuri am trait..Ooooooo..Ce timpuri..In ce societate..Printre ce oameni..Daca as incepe sa povestesc mi-ar trebui vreo 3-4 vieti ca sa termin tot..Asta fara sa pun la socoteala istoria de dupa "revolutie", adica cea in care s-au eliberat toti monstrii comunismului..Ce vremuri..Ce realitati care ne-au depasit imaginatiile, o, da..
Nu stiu, eu socialmente m-am abtinut, pentru ca stiam ce as avea de tras daca m-as manifesta..Si atunci, si acum, si cine mai stie..Am pastrat gindurile si adevarurile, pentru ca nu m-ar fi ajutat nicicum sa le spun..Si nu ma ajuta nici acum, sincer..Ma simt privilegiat ca am putut sa comunic cu unele spirite adevarate, si pe care le-am simtit apropiate, atunci..Chiar daca ei sau ele s-au dus pe alte drumuri, pe urma..A fost alegerea lor.. Pentru ca mie mi-a ramas in minte, foarte vie, amintirea a ce eram atunci..Amintirea libertatii de a fi noi insine.. Stiu ca viata nu a iertat pe nimeni, si toti am platit un pret al incapatinarii proprii..Dar s-au dus toate, si am uitat si noi, ca si societatea, atitea..Am filtrat, am ales, memoria ne-a pastrat ce a fost facut sa ramina.. Si au ramas atitea..
E adevarat ca multe dintre visurile noastre au fost cladite pe fundatii de aer..La o betie..Sau la mai multe..Ca atunci cind lucram in administratie, si vineri, dupa ce terminam, mergeam la Orizont, sa ne tratam cu bere si rom, si sa ne povestim vietile si gindurile..Ce frumos..Cind ne cinta pe fundal Don't speak, si noi ne deschideam sufletele libere, fara sa ne pese de sisteme si constringeri..Si cind povesteam atitea, si ne puneam viata pe masa, ca la poker, si plusam, sau bluffam, cu toate valorile in care credeam..Si spuneam iar, si iar, descriam, defineam, explicam situatii pe atit de reale, pe cit de neintelese..Dupa care ascultam, ca sa putem redefini ce spusesem..Afirmatii, negatii, in sir indian, cuvinte care sa ne acopere de intelesuri toate trairile pe care incercam sa le explicam mai simplu, sau mai alambicat..Imagini cu mese, oameni, mimici, gesturi, toate amestecate in jocul fiintelor care incercam sa aratam ca sintem..
Am imaginat atitea, si am trait atitea..Si mi-a placut sa simt ca ce am construit e real..E un sentiment al depasirii propriilor trairi, si apropierilor de absolut..A fost fantastic..Si asta m-a motivat sa continui.. Pentru ca simteam ca pot fi ceva ce doar mi-am imaginat..Stii, succesul e printre cuvinte..Cuvinte spuse de oameni care iti seamana..

Delicatese

A trecut si domnul Echinox..Sintem in toamna astrala..Captivi ai lumilor ei..E bine..Mie imi convine, pentru ca e cu petreceri prin palate slab luminate..Si cu mese festive, supraincarcate, si cu discursuri inaltatoare..E cu amintiri spuse in gura mare, intre 2 inghitituri succesive de delicatese ultra-delicate, si vin fermentat in laboratoarele zeilor..Di-vin adica..Toate atit de prietenoase cu palatele noastre fine..Ha..Da nu inteleg ceva.. Bun, sampania merge, ca e motiv, dar icrele negre? Alea de le maninca tot timpul sir Bond, Beluga..Cica cele mai super-ultra-hiper-fine si super-ultra-hiper-scumpe..Cum ma sa maninci chestiile alea? Poate-s io necioplit si idiot, dar alea mi se par pur si simplu gre-tzoaseeeeeee..Ca si scoicile alea care le halesti vii..Sau sushi cu peste crud..Sau caracatita..Castravete de mare, arici de mare, picioare de broasca, si inca-cite.. Probabil ca o fi o delicatesa si ochi umplut de crevete tigru..Sau supa de aripi de rechin; de fapt asta chiar exista, si e chiar ffffffff scumpa, ma mir ca Bond nu maninca si de astea:)))..Ca sa nu mai zic supa de broasca testoasa, sau hamburger de shtrutz..Sau chiftele de cangur..Friptura de la-ba de urs..Fudulii de porc tepos de Atacama, cap de oaie, penis de yak, rasol de fosile de T-Rex, sau limba prajita de privighetoare..Yumm.. Si mai sint..Piranha cu sos de rosii, sau lipitori, insecte, melci, etc etc..Gatite cu savoare frantuzeasca, na..
In fine, la masa asta am mincat doar ce am stiut..Nimic altceva..O, da..Desi, daca ma gindesc, tot ce am mincat a fost o fiinta, cindva vie..Un suflet..O fiinta..Care a fost sacrificata..Ca sa apara sub o forma comestibil-delicioasa pe masa..Asta e..M-am impacat cu gindul..Ca si asa, in natura s-au mincat unii pe altii de cind exista viata pe planeta..
Dar, sa ne revenim..Sa bem, ca sa ne simtim ca sintem fiinte de toamna..Sa fim veseli, si sa nu ne mai gindim ca si pe noi o sa ne manince, mai incolo, alte creaturi..Ne supunem si noi jocului naturii asteia..Un joc care a inceput de cind a existat viata..Adica de miliarde de ani..

Peisajele trecuturilor

Toamna ne invita pe strazile orasului..Ne cheama, ne imbie, ne admeneste, ne cinta, ne suna periodic..Ne arata amintiri, care mai de care mai stralucitoare..Ne trimite frunze, si vint, si armonii..Partituri uitate, scrise pe foi transparente de aer miscator..Ne striga printre unele ploi..Ne pune sa ne retraim celelalte toamne, ca sa vedem ca doar ea, cea de acum e mai autentica..
Am revazut in minte toate anotimpurile, asa cum au fost..Am simtit iar ce am simtit atunci, iar, si iar.. Deja-vu-urile ni s-au repetat in minte de multe ori..Parca ne-am plimbat pe un cerc tot timpul asta..Parca am trecut prin exact aceleasi locuri, pe trasee asemanatoare..Ca si cum am fi fost programati sa traim totul identic..De fapt..Poate asta am facut..Din proprie vointa..Poate ca in adincurile sufletului asta vrem..Sa trecem doar prin locurile pe care le cunoastem..Si sa raminem, comozi, pe o banca, admirind peisajele pe care le stiam dintotdeauna....Peisajele la care si timpul s-a oprit sa se uite..

Nepasari pasate

Nimanui nu-i pasa de absolut nimic..Doar simuleaza, joaca teatru, se dau in spectacol..E ok, foarte bine..Atunci iti spui ca nici tie nu-ti pasa de ei..Oricine ar fi..Raspunzi identic..
Dar mai sint momente prin viata, rare, cind chiar ai nevoie ca sa-i pese cuiva..Cit de putin..De tine..Si vezi ca nu se intimpla..Desi stiai asta de mai demult..Dar atunci erai ok, iar acuma nu prea..Si parerea de rau continua un timp..Un timp in care, normal, nu se intimpla nimic..Si iti promiti si tu sa le faci la fel..Sa le raspunzi identic atunci cind vor trece prin momente de astea de vulnerabilitate..
Apoi iti revii..Si iti dai seama ca nu s-a schimbat absolut nimic..Lor nu le pasa in continuare..Si daca lor nu, de ce mie mi-ar?..That is the question..

Oameni si iubiri

Povestile de iubire sint inspirationale..Le folosim tot timpul ca sa ne motivam fiintele obosite dupa atitea nereusite..Acuma probabil ca nu e prea bine sa idealizam atit de mult, si sa traim in stratosfera..Pentru ca detaliile vietii zgirie, sau ranesc daca nu sintem atenti..Mai ales daca facem greseala sa suprapunem fiinta ideala din minte cu un personaj real, cu care coincide in unele laturi..
Dar daca relatiile reale nu merg, ne refugiem iar in iubirile din filme..Ce frumos..Si predictibil..

Reflexii umane care reflecta

Uneori te mai gindesti la trecut..Si incerci sa vezi daca a fost asa cum ti-ai fi dorit..De multe ori ma intrebam: oare ce fac e corect, sau nu? Si daca e corect, de ce e asa? Cine imi garanteaza?
Fiecare are drumul lui prin viata..Are motivatiile lui, valorile lui, ambitiile proprii..Justificarile lui..Pe mine oare ce m-a determinat sa fac tot ce am facut? Poate ca am ales, pe drumul vietii, din tot ce era, ce am crezut ca mi s-a potrivit..Si mi-am facut asa, destinul, din piese..
Pentru toti casatoria e un must do al vietii..Sa ai un partener stabil, cu acte, sigur..Un om oglinda al propriului tau suflet..Si un om care are grija si de tine, nu doar de reflexia din oglinda..Un partener al gindurilor, si subtilitatilor dintre ginduri..Cred..
Cineva m-a intrebat mai demult cum sa fie "femeia visurilor"..Dupa ce m-am gindit bine, am scris totul..Si a iesit o lista lunga..Mai lunga decit lista de cadouri pe care o trimiteam lui Mos Carciun..O lista mare, plina cu-calitati, pe toate cite le vedeam eu..Si toate in absolut..Un fel de ideal uman, nu doar feminin..Dupa care m-am gindit iar..Pai daca ea ar avea atitea calitati, s-ar mai uita la mine? Clar nu..Atunci cum naiba ies din cercul vicios? Sa ne gindim..Tre'sa fie o solutie..

Pasiuni

M-au impresionat dintotdeauna marile pasiuni..Cele profunde, adinci, ale sufletului..Si cele care se povestesc cu o voce obisnuita, aproape monotona..Sau cintate in versuri simple si citeva armonii..
Marile pasiuni apar printre unele rinduri uneori..Sau printre formule, sau idei, alteori..Se pot citi usor...Si se pot intelege de cei care au trait acea educatie comuna, a mintii si sensibilitatii..
Rezultatele marilor pasiuni sint chestii construite..Au fost elaborate nu muncind din greu, ci intuind raspunsul cel mai bun..Folosind acea scurtare a drumului, pe care o vede doar o minte exceptionala..Ideea geniala apare atunci cind mintea, dupa cercetari indelungi, spune ceva simplu si direct (sub o forma sau alta)..Si rezultatele acestea sint aplicate astazi..
De fapt, societatile au si ele "starile" lor..Si nivelele lor de evolutie..Si uneori nu pot sa inteleaga ceva anume, chiar daca acel ceva e genial..Se mai intimpla..Ce ar fi facut Beethoven pe vremea Imperiului Roman? Sau Einstein in Evul Mediu?
Toata evolutia se bazeaza pe elaborari de idei si variante, care sa functioneze..Idei care au fost generate, intotdeauna de mari pasiuni, si de minti, care au putut sa le dezvolte..Asa am mers inainte, pas cu pas.. Bine, aici e o discutie lunga despre cite frine s-au pus tot timpul..

Distante

Distantele exprima o masura..O cantitate de spatiu, cuantificata..Un numar..Intre 2 repere..
Dar intre 2 suflete? Ce distanta este..Cum o masuram? Pentru ca fiecare suflet are masura lui proprie..Si distanta de la unul la celalalt e diferita de distanta de la celalalt la unul..Sufletul are o alta geometrie, doar a lui..
Putem masura, sa spunem in inimi-distanta..1 inima distanta e distanta dintre 2 depresii uneori..Sau intre 2 fericiri, 2 plictiseli, 2 iubiri, 2 amagiri, etc..Desi distantele acestea nu sint egale..Poate ca inima distanta e cea dintre ce am simtit ultima data, si urmatoarea traire..Poate sint mai multe feluri de inimi distante..
Mai putem masura si in ginduri-distante..Ca distanta dintre coordonatele unui gind, si cele ale celuilalt..
Ce crezi, care sint, de fapt distantele reale intre noi si ceilalti? E media tuturor distantelor? Sau e mai mare?
Ne mai gindim..Pina atunci ne plimbam pe unele strazi..Pe care mai gaseam umbrele unor amintiri..

Anotimpul timp

E deja toamna..Tirziu de o toamna a unor sperante care se mai catara pe schelele unor iluzii pierdute..
Pricepi? E tirziu..Un tirziu cu frunze si vint..Nu te lamenta ca esti deja desuet..Plingerile tale se duc direct la cosul de gunoi..Nu ai la ce sa mai regreti..E o toamna care a venit ca sa ne arate ca lucrurile sint asa cum trebuie sa se intimple..Aha..Toamna a venit..Este..Si trebuie sa ne obisnuim cu gindul..
Stiu ca ai vrut sa bem o cafea impreuna..Intr-un loc din care puteam privi parcul, in care arborii erau inca verzi..Un loc din care ai vrut sa-ti dezvolti teoriile cum ca toamna e doar o idealizare..O forma..Bine, te cred..Esti un artist al constructiilor..Care se plimba la brat cu un etern visat, si care impresioneaza cu elaborarile de idei..Dar..Eu iti spun ca timpul e regele, si pe el nu-l ametesti cu teorii..
Viata noastra e ciclica..Rotita..Care mai trece si prin timpul anotimpurilor..
Acum e un inceput..Ca o varianta nestiut traita dintr-un film al unor treceri spre ceva ce am stiut ca va veni.. Un ceva..Ca o alta varianta de euri ce se pregatesc sa-si desfasoare spectacolul..In acord cu timpul..

Jocul fiintei

Sintem..Noi, toti..Un miracol autentic..Pe care nu-l sesizam..Pentru ca ne lasam purtati printre atitea jocuri.. Jocuri de toate felurile..De spatiu, de timp, de trairi amintite, de cotidianul fad..De amestecul unor alte constiinte..De viata dimprejur..De o natura ce isi schimba formele si culorile..De perceptiile impuse de un grup de fiinte ce ne inconjoara..Ne lasam uneori traiti de ei..Pentru ca avem nevoie si de asta..Avem nevoie de raspunsul lor, ca sa simtim ca nu sintem singuri..Vrem sa ii simtim asa cum sint, asa cum vrem sa credem ca stim ca ne sint aproape, si ca ne inteleg..Exact la fel cum vrem sa credem ca si noi, ii putem intelege..Vrem sa comunicam, sa ne exhibam sufletul in jocul asta al receptarii-trimiteri de sentimente si valori..
Noi sintem..Noi toti..Impreuna..Citi am ramas..Care singuratici, care extrovertiti, care naivi, inca..Suflete, care isi cauta legaturile invizibile..Inca..
Stiu ca idealul e o notiune..Ca un ceva etern, si de neatins..O aspiratie..O entitate care ne da sens cautarilor..

Anotimpurile sufletului

Inspiratia vine rar..E fandosita..Si fitoasa..Si neprietenoasa..Nu apare cind o chemi..Vine cind are chef..Si cind ai si uitat cum mai arata..Dar si cind vine e o chestie..Ea e prietena cu tanti Revelatia..Si cu domnul Vis.. au ei o prietenie a lor..Stau impreuna, si vin deodata..Cind vin..Ca de multe ori te lasa cind ti-e lumea mai draga, cum se zice..Cind se zice..
Si doamnei Inspiratie ii place muzica, foarte mult..Vine chemata de ritmuri si armonii..Cu cit mai ample si clare si elaborate, cu atit mai bine..Altfel sta acasa..Si nu raspunde nici la telefon macar..
De fapt e si o chestie de context..Ca daca nu ai la ce sa te gindesti, normal ca nu se leaga nimic..E ca si cum ai calatori in desert si ai vrea sa te plimbi pe strazile unui oras, asa, deodata..Na..
Si doamna asta vine exact cind te astepti mai putin..Pac-pac, iti face o vizita, si iti aduce de toate..De ramii masca..A, si vine si cu valize cu amintiri..Ca asa e frumos..Ca sa faci cadouri, nu? A, plus ca are si imagini-fotografii, si filmulete in bagaje..Ca e o doamna ce se respecta..In stilul anilor aia..
Glumim, ne ofticam, ne gindim, si ne lasam purtati pe drumurile trecuturilor, cu placerea de a savura aromele tari..Ne place sa fim alintati de dulcegarii, dap, si ne mai place sa simtim ca am trait in cercuri de suflete impreuna..Care cercuri s-au evaporat in vremurile astea reci..Reci cit au putut fi daca ar fi venit dintr-o glaciatiune pe care nu am stiut-o..Dar pe care am simtit-o atit de adinc..Si care a incercat sa ne deseneze cristale pe geamul pe care incercam sa privim spre lume..
Stiu ca va veni si iarna..Iernile vin..Si ne vor veni..Cu tot, cu ce sint..Si vor incerca sa ne acopere cu cristale atent construite, de gheturi..Cu munti de zapezi..Cu frigul abstractizarilor..Cu interiorizari..Si cu uitari..
Toate anotimpurile isi au dreptul lor asupra timpului nostru..Si noi le acceptam..Asa cum sint..Si asa cum sintem..

Speculatii roz

Mai uit..Trecutul pina la urma e cu multe dureri..Si ne trage inapoi..Ne blocheaza cu fricile unor variante urite de viitor..E depasit..Plin cu timpenii si absurditati..Cretin..
Mi-as aminti cum as vrea sa fie viitorul..Asta da..M-as gindi la tot felul de variante roz in care sa ma simt bine..M-as imagina in tot felul de locuri interesante in care fac niste chestii la fel de interesante..Printre oameni care isi cunosc bine jobul..Si cu care pot comunica firesc..
Dar na, timpul decide doar, unde si ce vom face..Restul sint doar speculatii..

Drumuri

Viata merge inainte..Calca peste toate mizeriile trecuturilor..Si ne determina sa ne vedem de propriile determinari, cu energia unui spirit ce isi construieste drumul, printre cel al celorlalti..
Tin minte ce bine era cind fericirile naivitatilor ne plimbau prin lumile reale..Si cind priveam cu mirari la tot ce exista..Cind ne miscam discret si firesc, printre toate..
Timpul ne-a mai darimat din prejudecati..Si ne-a aratat o fata destul de urita..Care, se presupune ca ne-a maturizat..Asta dupa ce ne-a darimat tot ce aveam pe dinauntru, ca sa lase sinistroseniile sa ne intre in suflet.. Asta..Asta e o maturizare..O reconstructie dupa impactul cu monstruozitatile realului..
De cind eram mic am fost pus in tot felul de situatii ridicole..Sau primitiv-scirboase..Din care trebuia sa reactionez ca o marioneta, sau ceva..Ca sa impresionez..O papusa naiva care sa distreze niste maimute.. Trist..Cum reactionezi la asa o provocare? Lovesti la fel? Sau alegi sa uiti, si sa iti vezi de drumul care simti ca e al tau? Te lasi tras in mizeria aia, sau iti depasesti conditia? Cred ca raspunsul e doar unul..Acelasi..

Variante de timp

Viata e o ironie..Un zimbet fals ce ni se lipeste de retina..Poate chiar un rinjet, ce nu se mai ascunde sub nici un fel de masca..Deschis si fals, care sa ne faca sa ne simtim depasiti de evenimente construite fals, si atent, de personajele de dimprejur..
De multe ori ma caut sa ma regasesc prin ceva, care sa ma ajute sa-mi depasesc momentele..Ceva orice.. Ma agat de repere cu disperarea unui singuratic..Care chiar a uitat de variantele posibile ale fiintei..
Stiu ca nu e firesc sa imi spun fricile..Si sa nu arat cind singerez..Pentru ca ceilalti abia asteapta..Un semn de slabiciune, ca sa sara pe tine..In fine..Nu asta e important..Pentru ca slabiciunile mele sint un motiv doar, ca sa arate, de fapt, slabiciunile lor..
Si asta e un truc..Nu am regrete..Si nu caut sa demonstrez nimic..Si stabilitatile mele nu le bazez pe ceva ce ar fi vreodata legat de ceilalti..Ar fi absurd sa fac asta..
Ce bine e sa ne consideram stabili si puternici..Ce confortabil..Ce anume ne determina sa fim asa? Cine sintem, de fapt? Ce destin secret avem in minte cind gindim asa? Sau ce parte concreta a vietii trecute?

Drumurile timpului

Iti mai aduci aminte..Ca atunci..Ca sa iti reconstruiesti fiintele tirite prin praful timpului..Ca sa iti revii la spatiile care te-au definit, atunci cind nu stiai cine esti..
Iti aduci aminte de intimplarile intimplate pe scarile timpului..Si de succesiunile lor clare, care te-au construit, metodic..
Iti aduci aminte de toate..Pentru ca esti ce esti, doar datorita acestor aduceri aminte..Esti fiul propriilor amintiri..Si al experientelor care ti-au construit, intuitiv, trecutul..
Tu ai in tine tot..Esti cel mai bun exemplu de trairi..Cu tot ce simti..Ai in tine si intrebari, si raspunsuri..La tot.. Esti intuitiv..Esti citibil..Fie ca constientizezi, sau nu..Ceilalti te pot simti, cu intuitia lor proprie..Totul e aratat.. Si totul se vede..Foarte clar si adevarat..Fara dubii..Pentru ca nimeni nu poate juca un rol absurd..Fiecare sintem firesti prin noi insine..
In lumea asta de acum ne luptam sa ne construim viata asa cum ne dorim..Supravietuind..Printre ruine..Si trecind peste dezgustul dat de ce vedem..Si de ce simtim..Privind..
Totul e sa gasim sursele de optimism, care sa ne propulseze inainte, spre alte idealuri..Care sa ne aseze in pozitiile unor atleti, care, inainte de o cursa, uita tot ce incearca sa-i traga inapoi..
Mai avem in tot ce sintem simburele acela luminos, care ne face sa ne cautam un viitor pe care il simtim atit de adinc in gene..Sau exploratori printre toate destinele posibile, si care stiu sa aleaga doar adevarurile..

Nisipul trecuturilor uitate

Finetea e a spiritului..Si parfumul e al senzatiilor..Supravietuirea e a fiintei ce a fost, dintotdeauna..A omului suflet ce a privit cu o frica infinita lumea tot mai agresiva dimprejur..
Vezi tu, visurile tale ti-au depasit, evident, conditia..Pentru ca au zburat pe deasupra..Ai visat sa fii ce nu ai fi putut fi..Ceva..
Mie singele lor albastru mi s-a parut cea mai fantasmagorica poveste..Un absurd imaginat..O istorie fara inceput, si sfirsit..O varianta de comic, ce si-a transferat impotentele intr-un acum ce e, cumva de nespus prin toate nestiuturile..
Tu existi prin constiintele celorlalti..Traiesti in reflectiile constiintelor, un timp..Te vezi prin ei..Si prin propriile valori..
Viata ta e o varianta dintre vietile ce s-au construit sub sistemul tau de valori..Si tu ti le-ai trait pe toate.. Dar ti-ai ales-o pe cea mai apropiata, si care ti-a fost accesibila..Si imediata..Din toate..
Stiu ca visezi..La alte vieti..Pe care ti le-ai fi dorit..Dar, la care n-ai ajuns..Pentru ca nu au fost sa fie..
Iti spun si tie, asa cum imi spun si mie: Nu ai pierdut nimic..Poate doar timp..

Fiinte intre lumi

Poti porni de la orice te-a influentat psihic..Iti poti construi lumile din orice punct, de oriunde in spatiu sau timp..Poti pleca in a-ti construi lumile posibile din orice varianta de timp, sau civilizatie..Imaginindu-te orice, oricum, pe orice drum istoric posibil..In orice timp..Oricind, si oricum..Te poti transforma in orice imaginabil.. Un print al fetelor morgane ale unor eterne deserturi..Care danseaza in imaginatia unor insetati de o viata pe care nu au trait-o..Sau o fiinta ce a dominat mlastinile unor constiinte ce nu si-au descoperit inca, propria fiinta..Poti fi..Daca iti inchipui ca ai putea construi din nisipurile deserturilor celorlalti, o constiinta ce poate zbura liber deasupra ruinelor..Si care poate fauri, din nimic, lumi pe care nimeni, inca, nu si le-a putut imagina..Da, poti fi, si ai putea fi intotdeuna cel ce si-a depasit, cu demnitate, conditia, si care a survolat, cu eleganta, lumile ce i-au fost impuse..
Stii, toate ce ti-au impus trairile au fost construite doar ca sa iti demonstrezi capacitatile..Si ca sa arati..Ce poti..Tu, ca om, ca tot..
Daca am uitat, e ca asa a fost sa fie..Si pentru ca am ales..Sa uit, ca sa merg inainte, pe alte drumuri posibile..Am ales sa fiu ce simt ca sint, uitind..Ca sa pot merge pe caile pe care doar gindul meu l-a ales, ca fiind cel corect..Din toate variantele posibile..
Vezi tu, lumea e un drum..E tot din ce poate fi..Si din ce poti tu fi..Ca o varianta de fiinta..

Variante alese

M-am plimbat prin istorie asa cum m-as plimba printr-un muzeu..Unde sa admir sculpturi cu valorile timpului, care au o anumita valoare artistica..Si ca sa ma las coplesit de timp, de istorie, si da autenticul uman ce si-a depasit conditia..Sigur..Totul e frumos cind e inconjurat de o aura atemporala..Si cind iti imaginezi ca valorile umane au existat etern, si s-au materializat in forme diferite..Forme care au aratat ca spiritul a invins timpul, si slabiciunile fiintelor de atunci..Care, totusi, sa recunoastem, ne-au semanat..
Ce vreau sa spun e ca noi, ca fiinte, sintem salbatici..Asa am fost, si asa ne manifestam inca..Si secolele de salbaticie o confirma..Nu sintem cu absolut nimic mai buni..Sintem la fel de doritori de singe cum erau cei ce priveau spectacolele in care gladiatorii isi luau viata unul altuia..Doar ca acuma spectacolul e mai modernizat.. Azi e interesant sa vezi cum fiintele se termina psihic..Sau cum altii sint ingropati in datorii..Sau in obligatii..Ne dau fiori cum vedem saracia exhibata..Sau tot felul de variante inimaginabile de fiinte care se afla la limita existentei..Care se sinucid sau aleg sa omoare alte fiinte..Azi spectacolul e acelasi, doar cu alte forme, mai moderne si mai perverse..
Mie personal, sincer, mi-e scirba de mizeria umana, sub orice forma ar fi..Si nu pentru mine, cit pentru marea masa de oameni sinceri si corecti, si care isi respecta cuvintul dat..Pentru ca si eu, ca toti, am fost tirit in mizerii care nu si-au avut rostul..
Dar, poate ca e o invatatura in toate..Ca sa vedem, ca sa invatam, si ca sa continuam..Nelasindu-ne influentati de ce e rau, pentru ca raul e varianta celor ce nu au putut sa traiasca singuri, si au avut nevoie de cineva care sa-i dirijeze..
Timpul ne priveste de sus..Iar noi ne traim vietile asa cum gindim..

Epoca greaca

Bun, am spus despre egiptenii imperiilor vechi, si cei care au ramas in istorie prin constructiile supradimensionate..Dar, in perioada apropiata a mai fost un imperiu mult mai vast, si mai stabil..Imperiul Colonial Grec..O lume de reamintit, si de readus din adincurile timpurilor, pentru ca ne-a afectat pur si direct pe noi..Adica pe cei care au trait in acele vremuri pe teritoriile dobrogene..
O flotila imensa de oameni au cucerit zonele maritime..Au colonizat, si au construit cetati..Au adus elemente majore de civilizatie in locuri putin populate..Au facut comert cu tot..Ei, grecii..
Visul meu e sa vizitez Grecia adevarata..Cea a peisajelor fabuloase, si a constructiilor milenare..A locurilor unde s-a construit prima democratie..Si unde s-au pus bazele gindurilor ce au determinat toate societatile de dupa..Locurile unde filosofia a devenit stiinta, si artele o eterna amintire..Grecia primelor jocuri olimpice, si al deschiderilor spre adevar al cercetarilor..Grecia, ca loc primordial al visurilor de civilizatie de dintotdeauna..
Tomis, Constanta de azi, locul exilatului Ovidiu, e o fosta colonie greceasca..Callatis..Istria..Toate sint construite de cei care au fost atunci..
M-as aventura sa vizitez Partenonul..Sa vad coloanele de piatra care s-au pastrat peste timp..Ca, plimbindu-ma printre ele sa-mi imaginez oamenii care au existat in acele vremuri..
Stiu ca pe acele locuri au venit romanii, ca sa reconstruiasca alte orase..Si istoria si-a depus straturi peste straturi de timp, care uitate, care amintite, pina astazi..Stim..Asta a fost ce s-a intimplat.. Dar, vezi, totusi, ca istoria se repeta? Pentru ca grecii au fost cuceriti de altii, si altii..Dar imperiile si-au pastrat consistenta..

Calatorie in timp

E o istorie si sint multe istorii..Multe trecuturi care ne-au lasat atitea chestii, la care, si acum ne uitam ca curca in lemne..Lucruri facute de oameni absolut remarcabili..
Am vazut in ultimul timp multe documentare de tech, si istorice..Si alea istorice, normal, despre imperii..Care, cum au trait, in ce perioade, cit de mari au fost, cine le-a condus, etcetc..Sau despre Egiptul antic..Pentru ca sa vorbesti despre un trecut fabulos si palpabil, dintre toate imperiile vechi, na, o faci alegind intre cel persan, grec, macedonean sau egiptean..Clar..Si acuma serios vorbind, cel egiptean e de departe cel mai spectaculos in tot ce ne-a lasat, efectiv..Chestia e ca e in desert, si constructiile uriase au fost protejate natural de intemperiile timpului..
Egiptul e incredibil prin tot..Tot ce vedem..Piramidele, Sfinxul, Templele uriase..Valea Regilor cu mormintele pline cu comori..Toate jefuite, normal, in afara unuia numit Tutankamon..Un rege obscur, mort de tinar, si relativ mic pe scara importantei, dar mare pentru cunoastere..
Cind eram prin liceu am citit o carte..Nu mai stiu autorul, nu mai tin minte titlul, stiu ca era despre epoca faraonilor..Mi-o imprumutase un coleg de clasa..Si m-a fascinat prin maretie si mister..Totul acolo era la limita umanului..Pentru ca descria o lume veche, atit de veche, de atitea mii de ani, in care viata era traita intre un misticism crud, o munca de sclav, si o elaborare artistica divina..Intre un a fi, ales sau determinat, si un a nu fi imbalsamat pentru mumificare pentru a fi depus intr-un sarcofag de aur printre comorile aduse ofrande, intr-un munte de piatra construit in forma de piramida..
Sigur, pentru un om modern, e o enigma fascinanta..Desi, poate te poti gindi la multe..Timpul parca i-a sporit misterul..Si asta cu toate descoperirile moderne..
Azi m-as plimba prin Valea Regilor..Ca sa incerc sa ma pun in pielea si a unor truditori, a unor agricultori, a unor mari preoti, sau chiar a unor faraoni..Sa imi schimb identitatile, si sa simt cum era atunci..In acea societate, cu alte legi..Dar cu oameni la fel ca noi..
Egiptenii au fost cuceriti de armatele lui Alexandru Macedon mai tirziu, care si-a construit capitala in Alexandria..Unde s-a facut cea mai fabuloasa librarie, care continea toate datele lumii la acel moment..Tot ce cunoasterea umana dobindise pin atunci..Si care a fost incendiata de masele de oameni "de bine"..
Si istoria a mai vazut si cum Egiptul a fost re-cucerit de romani..Dar asta e alta poveste..

Ansambluri

Cred ca sintem mai degraba norocosi decit nenorocosi..Si mai degraba buni si sinceri decit prosti si meschini.. Chestia e ca avem sanse rare sa ne aratam fata reala..Oricum, cui sa-i mai pese..
De fiecare data cind ma trezesc tremurind dupa vreun cosmar, ma uit imprejur, si ma gindesc ca e bine..Chiar daca ma mai lovesc depresiile astea cretine si induse complet artificial..In fine..Viata asta incropita din bucati de fericiri-tristeti-dureri-sperante e cam tot ce ne permitem..Desi, daca ma gindesc bine, parca n-ar fi chiar o fericire sa ai toti banii de pe lume si sa te indobitocesti de plictiseala..E o chestie si de noroc, si de alegere..
Cred ca ce face viata asta interesanta e varietatea..Sa traiesti cit mai multe chestii posibile..Dar nu de alea concreto-reale cu calatorii prin teritorii stranii..Nuuuu, ca alea sint prea apucabile..Prea imediate..E cu mult mai interesant sa afli chestii traznet, si sa calatoresti prin imaginatia cea mai imaginatoare..Ca e imaginatia ta proprie, sau a unor neni sau tanti cu talent..Aia adevarati de pot sa construiasca lumi intregi..Ma rog, acuma si capacitatea noastra de receptare e limitata..Dar cind dai peste o opera autentica, oooo, uiti de toate si te lasi dus de val..
Bine, e greu de definit ce inseamna pentru fiecare o opera..
Cred ca am un urias defect profesional..Adica eu construiesc pe baze geometrice..Si la mine vizualul e primordial, fie ca e concret pe modelul din computer, fie ca e in minte..Trebuie sa "vad" in minte inainte sa il fac..Si asta e si in scris..Combin ideile mecanic, ca si cum as combina componentele intr-un ansamblu..Si le asamblez cu suruburi, pe toate..Adica cine vrea poate sa demonteze ansamblul si sa-l reconstruiasca altfel.. E la alegere..Trebuie un pic de talent, si de cunoastere..Daca le ai, e foarte simplu..De fapt toate sint simple.. Doar noi le complicam ca sa ne dam interesanti:))

Pantofi de dush

A plouat..Dupa care a iesit soarele..Maaare, luminos, cald, frumos ca atunci cind era vara..De fapt si acuma e inca vara, pina la echinox..Desi, depinde de noi ca sa fie vara..Ca anotimpurile din afara au locul lor, afara..Inauntru poate fi o vara maaaare..Cea mai mare..
Ploi, soare, iar ploi..Oricum toate se schimba intre ele..Important e sa ai cu cine sa te conversezi, indiferent de vreme, sau anotimp..Oare cite grade or fi pe plaja de nudiste din Bahamas? Probabil ca multe:)))
Salata mea tot miroase a paie si a praf de creta..Cre'ca tre'sa-i pun mai multa vegeta, si otet, ca sa stearga orice gust..Tin minte ca la ciorba de burta pe care o mincam in studentie, cind chiuleam de la cursuri, asa, puneam tone de mujdei si otet..Si era beton..Avea gustul libertatii..O, daaa, gustul celei mai dulci si adevarate libertati..In fine..
Cica vine toamna..De unde vine? Adica vine asa, fara sa ne anunte? Asa, brusc? Adica ieri era vara, si deodata azi e toamna? Ca ce chestie? De unde lipsa asta de politete? Cum isi permite? Cine ne crede? Chiar asa am ajuns, ca sa vina anotimpul cind vrea el tam-nesam? Pe noi dice nu ne intreaba? E lipsa de obraz..
Ah ce vremuri..Ce frumos era in studentie..Ce emotii aveam la examene..Ce fericiri cind treceam examenele.. Cite ginduri amestecate de fiecare data cind invatam ceva nou..
Ce frumos a fost..Ce frumos era cind a fost frumos..Ce frumos a fost cind era..Si ce nasol, dupa..O-o-o-o.. Realitatea asta nu e deloc placuta..Nici cit apa din pantofi..Asta daca as purta pantofi..Si daca m-as baga cu ei la dush..Altfel na..

Treceri

Stii, te privesc asa cum ma privesti..Stiai..Te privesc cu sperantele unui timp ce era atit de iubitor de priviri..Ca si cind nu ar fi stiut niciodata ce isi doreste..Ca si cind nu ar fi stiut nimic din ce i-a fost inainte.. Timpul tau si al meu..Ce a existat fara sa fie..
Te privesc fara sa imi imaginez ca intre noi ar fi fost ceva..Ca pe o entitate ce a fost aici, de la inceputul timpurilor..
Sint si eu ratacit, ca si tine..Si cu aceleasi dorinti pierdute..Un om, o fiinta..O trecere, ce nu..Care a plecat pe drumurile ce inca nu s-au stiut spune..Ca o varianta de eu, tu, noi, voi..

Privirile timpului

Viata ne plimba pe ritmurile ei..Ritmuri pe care la acceptam fara sa le intelegem, de cele mai multe ori..
Daca am fi trait in alte secole ne-am fi adaptat la ce ar fi fost atunci..
Faleza e la fel..E identica cu ea insasi..Si cu ce erai mai demult..E un spatiu ce s-a plimbat cu gratie, prin timp..E un loc in care sa-te retraiesti trairile, ca atunci..
Tu esti la fel..Reflexiile iti seamana..Inca..Esti un reper, ce si-a fixat formele..Intr-o lume fluida..
A mai trecut un timp..Am mai fost ce ne-am imaginat..Ca sa ne revenim..

Fizica

Fizica mi-a fost un reper, intotdeauna..Pentru ca am vazut-o ca singura legatura intre mine, si realitate..Si pe care ma puteam baza, orice ar fi..
Profesorul nostru, domnul A a fost un reper..Un tip stabil, cu fizic de halterofil, si prietenos in stil classic, fara sa ne fie apropiat..Un om serios, care ne construia in minte legile pe care lumea exista..Care ne mai si povestea toate cite am fi vrut sa auzim, ca sa intelegem lumea in care sintem..
Pe dl A l-am apreciat intr-un altfel..Pentru ca l-am simtit ca venind din acele lumi ale unor abstractizari clar si bine definite..Si care sa ne arate noua, celor profani, adevaruri pe care sa le consideram, pe buna dreptate, ca cele mai autentice..
Fizica a fost lumea aceea a formulelor care fac legatura intre lumi pe care nu le banuiam..
Am trait atunci, asa cum am simtit ca am fi vrut sa traim..Si ne-a placut..

Biologie

Biologie..Ore facute in laborator, printre zeci de planse colorate, modele, si cabinete..
-Extemporal..Scrieti despre legea evolutiei a lui Darwin, si concluzii..
Ah..Iar lucrare..Darwin..Evolutii..Ce naiba sa scriu? Sa spun ce am vazut in documentarul "Cosmos" al dlui Sagan? Pare cam putin..Ar trebui sa dezvolt teorii din manual..Cum ca cel mai bine adaptat supravietuieste..O fi deajuns? Nu prea cred..In manual se descriu tot felul de variante, si cazuri..Si se mai baga si povesti cu ADNuri, cu schimbari ale genelor in decursul timpului..Cu modificari, cu adaptari, cu supravieturi ale unor fiinte in detrimentul altora..
Sint in ceata..Nu stiu ce sa scriu..Ma fac ca sint concentrat, si ma uit imprejur..Toti se benocleaza la foaia lor de hirtie..Dl profesor se uita in podea..Stiu ca ne vede pe toti, chiar daca nu ne priveste direct..Ne simte..La orele dumnealui n-a copiat nimeni..Asa se zice..
Mi-a placut biologia..Am simtit-o ca o stiinta care cerceta ceva profund si autentic..Viata..Fiintele..Evolutia si transformarea lor, in timp..Am simtit cum s-au luptat unele cu altele, cum s-au mincat intre ele, doar ca sa supravietuiasca..Am simtit toate ca pe un reflex..Ca si cum acum noi, in realitate, ne mincam intre noi ca sa traim, si sa ne continuam ce avem de continuat..Asa cum a prezis domnul Darwin..
-Stiloul jos..Stringem lucrarile..
M-am simtit frustrat ca nu am putut sa zic tot ce simteam despre mine, despre ceilalti, despre o  societate in care supravietuiam..Dar am fost fericit ca am putut spune multe altele..
Nu am avut note mari la biologie..Dar mi-a placut ca am putut intelege cine sint eu, in societatea celorlalti..

Orele de romana cu dirigintele

Ora de limba romana..Clasa XII-C..Domnul S care ne era si diriginte..Deschide catalogul..
-Ce am avut pentru azi? Sa ne spuna elevul...Pauza infinita..Imi aud numele..
-Caietele de teme, maculatorul, caietul de cuvinte, si caietul de lecturi..
Aveam 4 caiete de aratat..Toate, completate, la zi..
-Vorbeste-mi despre tema de azi..Ion blestemul iubirii, blestemul pamintului..
Duc caietele la catedra..Iau o tinuta demna..Sint in picioare, in banca..Ma asculta..Trebuie sa zic ceva cu Ion ala, sa desfasor niste chestii, sa arat ca am citit si inteles ce a vrut autorul sa spuna..Colegul meu de banca e pe jumatate fiert..S-a inrosit la fata, si pare ca e in agonie..
-Ion este un fecior..
Asta cu feciorul e buna..Suna a popor..A pamint..
-Ion e un fecior din popor, care si-a cautat determinarea in a fi proprietar de paminturi..
Si asta e buna..Da de aici nush ce sa mai zic..Ca daca zic ca omul era un fripturist nu e bine..Sau ca vroia averi, sau terenuri ca Jiji, tot nu e bine..Am zis pina la urma despre rascoala, blabla, saracie, tarani, trecut, lupte revolutionare, scena cu sex cu Nadina, ce-mi trecea prin minte la momentul acela..
-Slab, foarte slab..Nu te-ai pregatit..Nota patru..Data viitoare sa muncesti mai mult..
Mi-am luat-o..De la dirig..Omul care a fost inspector, si care avea o aroganta infinita..Nu te puneai cu el..
Mai tirziu mi-am luat bacul cu nota buna..Si am aflat ca dirigul meu a fost prieten, cumva, cu tatal meu, lucru pe care nici tata nu mi l-a spus, si nici dirigul nu stia ca am fost fiul lui..
Mai tin minte ca la o teza in clasa XIIa am scris filosofiile care imi treceau prin minte, fara sa fac referiri exacte la subiectul dat..Si am luat nota 6 pentru ca am fost "suspect" ca am copiat..Ca na, la ore nu m-am manifestat ca fiind vreodata capabil sa analizez asa..In fine..
Eu mai port respect pentru vremurile acelea, chiar daca nu am fost tratat la fel..

Matematicile amintite

 Ora de mate..Clasa XIa C..Laboratorul de mate..Atmosfera de parastas..Frica circula vesela printre meclele de idioti ale elevilor..
-Sa treaca la tabla urmatorii tovarasi..
Am transpirat instantaneu....Am murit, m-am vazut cum am murit si sufletul a inceput sa alerge diliu printre banci..Am inviat..Ca sa inghet..mi s-au blocat toate functiile vitale..Am orbit, am surzit, nu mai simt nimic.. Vreau sa ma teleportez..Aici e prea sinistru..Mi-am revenit..Am auzit numele meu..Gata, s-a terminat..S-au prabusit toate sperantele..Ma asculta..
-Cu caietele de teme..
Iau caietul cu jumate de probleme facute, il pun pe catedra, si ma duc la tabla dupa ce ma impiedic de 3 ori si sint gata sa colapsez de 4..Aranjez cravata ca un adevarat James Bond inainte sa plece pe alta galaxie..
-Scrie: Sa se demonstreze, folosind sistemul de axiome si teoreme dat anterior, ca un segment are un mijloc..
Scriu..Creta mi se rupe de 14 ori..Scriu cu colturile..Bun..Am de rezolvat chestia asta..In dreapta mea scrie si colegul problema lui..Ha, a lui e mai usoara..Sau ceva..In fine..Problema asta era la tema..Sau asa pare.. Da n-am facut-o ca era absurda..Cum dracu sa demonstrezi o chestie intuitiva? Ce ne-am dilit? Cum ma sa demonstrezi ca un \segment are mijloc? Normal ca are..Bun..Dar, sa incropim ceva...Cica sa folosim axiomele..Alea erau cu puncte, drepte, planuri, blabla..Le-am uitat..O mai tin minte pe aia cu punctul, ca are dimensiune zero..De la segmente nu mai stiu..Ar trebui sa fac un fel de balet, sa folosesc si aia, si ailalta, sa le combin cumva..Ma uit la ceilalti..Toti sint concentrati..In clasa restul zimbesc infundat ca nu-i asculta..Jigo.. Nu pare niciunul dispus sa sufle..Le e frica..
-Tovarasul, sa vedem demonstratia..
-Aaaaa, luam o semidreapta, definim un punct de coordonate x,0,0, si consideram punctul de coordonate x/2, 0,0..Distanta calculata la capetele segmentului e egala cu x/2, deci acel punct e mijlocul segmentului..
-Am cerut demonstratia folosind axiomele..Mai gindeste-te..
Futui..M-as duce sa ud buretele si sa emigrez in Canada..Cum naiba sa demonstrez? Parca-s prins intre universuri paralele..M-am timpit? Caut sa ma concentrez..Hai ma ca io-s destept, mai destept decit toti desteptii lumii, si tre'sa ma descurc..Da ce naiba sa fac? As vrea acuma sa fi terminat liceul asta absurd, si sa ma vad iar in lumea reala..Bun..Pina atunci mai am de trecut asta..Auzi, mijlocul..
-Tovarasul, ne arati demonstratia?
Am ingaimat si bolmojit toate variantele posibile..N-a mers..
-Nota 2..Carnetul de note..
Am dat carnetul, mi-a trecut nota..I-am injurat in gind pe toti marii axiomatisti, si m-am dus in banca..Aveam o stare de sa-i iau la bataie pe toti cretinii aia de-mi rinjeau in fata.
-Cum ma n-ai stiut? Era elementar..
Aha, da..Elementar de stupid..Imi venea sa le spun tot ce cred despre ei..Si despre toti..Baaaaa, sinteti niste ratati..Sa va ia d..Da nu le-am zis..Ca na, mi-as fi luat-o pe urma..Da mi-am promis sa nu-i uit..Pe toti astia de au fost rotite in sistemul asta..Amin

Cruditati

Vara asta am zis ca sa maninc sanatos..Si cu calorii putine ca sa ma fac suplu si sa-mi vina blugii..Si am mincat salate si ciorbe ad-hoc..Acuma in ciorbe fierbi legumele, dar in salate le pui crude..Crude si taiate.. Asta incercind sa te ranesti cit mai putin posibil..Acuma un deget lipsa nu e o mare chestie, decit daca-ti trebuie..
Bun, si la salata pun tot ce gasesc prin frigider, amestec, mai un otet, vegeta in loc de sare, in fine orice in orice combinatie..Bun..In ultima vreme am observat ca salata asta avea un gust de paie amestecat cu pamint proaspat, sau pe acolo..Zic nu sa poate..Si le gust pe rind..Acuma castravetele avea gust de paie, rosiile gust de scinduri, ceapa aducea a praf de creta, maslinele a ceva nedefinit, otetul parca era amoniac, si uleiul a tzipirig (cred)..Acuma e posibil ca pe linga aroma principala, unele sa fi avut si altele din zona: nisip, lipici, cerneala, medicamente diverse, etc..
Azi mincam ceva cu gust de altceva..Beton..Cu cite chimicale bagam in noi cre'ca o sa ne conservam.. Sau ceva..
Imi place ca lumea recomanda sa mincam bio-eco..De parca mai exista asa ceva..Azi toate sint modificate genetic si indopate cu o mare colectie de chimicale..Pofta buna!
PS Acuma nimic nu e sigur in universul asta, si deci e normal sa existe o oarecare probabilitate ca sa gasesc castraveti cu gust de castraveti..Si mai e o probabilitate ca sa fi uitat care e gustul de castraveti ala real, ca a cam disparut de ceva vreme..

Re-veniri

Am uitat ce a fost ieri..M-am gindit doar la ce mai e astazi, inca..Geamul inspre trecut e aburit..Si nu l-am mai sters..Asa si geamul spre viitor..Ca si celelalte..Toate sint la fel..Le-am lasat asa, ca sa nu mai stiu de nici un fel de realitate..Ca nu mai vreau sa ma deprim..
Am trait cindva intr-un oras, pe marginea unui fluviu, intr-o tara cu o istorie nefericita..De pe o planeta cu o axa inclinata, care se rotea in jurul unei stele medii, aflate la marginea unui brat spiral al unei galaxii classice.. Acum sint pe aceeasi planeta..Care se invirte de nebuna in jurul tuturor axelor posibile..Ca o maxi nava spatiala cu ecran protector de ozon, si constructii interioare organice..
Parca sint ametit..O fi de la rotatiile planetei..Nu de la alcool..M-am ratacit pe drumuri..Mi s-a mai intimplat..Mai demult..Acum am experienta in rataciri..Chestia e sa nu te panichezi..Te aduni cum poti, si te lipesti la loc singur..E reteta universala..Am incercat-o de j'de ori..Pe mine..

Inceput imaginar

Un clopotel imaginar a sunat iar..A sunat imaginar..Pentru ca a inceput un nou an scolar imaginar..Imaginar pentru noi..Dar atit de real pentru ceilalti..Cei din lumea reala..
Am fost tot timpul in urma evenimentelor, si pe partea gresita a baricadei, evident..Altfel nu eram eu..In copilarie vroiam sa fiu mare, apoi cind eram mare vroiam inapoi mic..In liceu vroiam sa fi terminat tot, iar cind am terminat aveam miliarde de regrete..Asta e..Probabil ca toti avem mai mult sau mai putin defectul asta..
Regretam..Ceva ce a fost..Dar nu cred ca ne-am mai reintoarce acolo, in pantofii unui licean.. A fost destul de greu si atunci..Acum de ce ar fi altfel? A ca-s alte vremuri..Cine stie cum se vede totul dintr-o banca de liceu? Poate copiii de azi sint mai buni..Poate mediul e mai prietenos..Sau poate totul e pe dos..Si brambura..Cine stie? Oricum notele de azi sint astronomice..Si nivelul general e varza..Ipocrizia clasica romaneasca..Totul facut de asa natura sa para ce nu e, de fapt..Sa se salveze niste aparente..Aiureala..
Deci regretam..Ce era pe vremea noastra..Intr-un fel regretam, pentru ca, de fapt ne pare rau dupa vremurile alea cind nu aveam griji, si faceam timpenii peste timpenii fara sa ne pese..
Septembrie plimba prin aer sunete imaginare..De clopotei..Sau de sonerie..Care da adunarea..Ce tristeturi.. Adica nu, ca nu mai tre'sa ne intoarcem la scoala..Ha..Ce bine! Ar trebui sa sarbatorim ca am scapat de scoala..O fi iesit mustul, sau ne imbatam cu vin de anul trecut? Sa exploram posibilitatile, si p'orma sa analizam..Dupa care sa bem sistematic, pina uitam tot..Ca doar o viata avem..Si prea scurta..
Septembrie mai are rataceli de ploi si vinturi..Isi cinta simfonia in lafasol major..Eu ascult Sonata Lunii, dupa 1000 de ani de uitare..Incep sa-mi revin..

Evolutia comunicarii

Nu e usor sa scrii..Iti trebuie un talent care inseamna ceva..Un ceva, care te face sa pui pe hirtie lucruri..Profunde, directe, clare, compacte, usor de citit si de inteles..Zic asta pentru ca m-am plimbat pe muuuulte bloguri, ziare, am vazut emisiuni tv..Azi, se vede faptul ca lumea vrea sa se exprime..Si scrie tone de tone de cuvinte.. Multe, ca sa umple tot universul asta cu-cuvinte..Sa ne acopere de tot, si sa ne confuzeze de tot..Pentru ca ce se spune azi e pura aiureala, e consum de timp, e orice in afara comunicarii unor idei..IDEI..Asta e rolul scrisului..Dar, probabil ca lumea are la dispozitie suficient timp si prostie si curaj nene, ca sa isi expuna ineptiile..Rareori gasesti ceva PRACTIC si interesant, mare majoritate scriu complet brambura lucruri absolut anoste, si fac dramolete din trairile lor "profunde", sau din simtirile lor la fel de..E beton..
Ma revolta asta pentru ca stilul general e unul cvasi-bovin..Daca vorbesti intelectualiceste normal, toti te trateaza de parca ii injuri:)))) Nivelul firescului de azi e foarte jos..Si asta te izoleaza, sau te exclude..Si te face sa te ciupesti tot timpul, ca sa realizezi ca ce traiesti, traiesti efectiv, si nu visezi, sau ti se pare..E foarte greu sa vorbesti cu o lume care nu intelege lucruri elementare..Na, e bine, se pare ca s-a evoluat..Avem voie sa vorbim fiecare pe limba noastra..Si sa ne intelegem ulterior..

Jocuri

Stii, toti avem viziunile trecuturilor..In care ne vedem asa, simplu, pierduti printre..
Timpul ne-a transformat ce simtim, cumva..Ne-a facut sa vedem lucrurile, altfel..
Ritmurile s-au transformat de la sine..Si ne-au devenit sa le simtim apropiate..Tu ce mai crezi despre ele?
Stiu ca si tu te simti altfel..Ai trecut printre atitea..Si eu..
Promit sa trimit o varianta de eu, cui-cine imi trimite un raspuns pertinent..

Duo

Pe scena si tu, si eu, ne-am jucat rolurile vietii..Am fost..Ne-am lasat purtati de scenarii si metode..Am fost ce a trebuit sa fim..Atunci..Asa a fost..Desi, stii, eu am fost o varianta de ce as fi putut fi, ca si tine..
Ma mai gindesc la noi..Si la toate viziunile..Care..Stii ca mi-am jucat un rol pe care nu prea l-am inteles..Si stiu ca si tu ai jucat rolul care nu iti apartinea..Ca o varianta a ce erai..Ca un fel de a exista, intre toate variantele in care ai fi putut, dar care nu ti se potriveau..Ca un tine insati, paralel, cu alte trairi, cu alt fel de a fi, si de a simti, ca un eu cu o existenta ce iti era atit de straina..
Stii, te cred, asa cum ma cred pe mine..Ca si cind am fi parteneri de dans pe o punte a unui vas ce merge spre nicaieri..

Copiii timpului

Istoria isi are un reper..O origine..Un punct de la care toate au devenit pozitive..Si noi ne avem propriile repere in timp..Puncte ale momentelor in care constiinta ni s-a schimbat fundamental..
Am trait printre atitea lumi..Atit de diferite..
Priveste spre lumile tale, proprii..Ca un copil..Si spune ce simti, cind le vezi..Si cum te simti sa te vezi ca o parte mica, din ele..Si ce crezi despre ceilalti care privesc, curiosi, spre lumile tale..Si spune-mi ce ai vedea in ochii lor, atunci cind vad in tine parti din lumile lor..Sau ce crezi ca ei ar gindi cind ar privi la tine, chiar si cu ochii inchisi..
O lume e o lume in ea insasi..Fie ca e privita cu ochi frumosi, sau nu..O lume care e aici, imprejur..Care ne acopera pe toti cu ce e ea, acum..Un spectacol ce ne indeamna cu armonii delicioase, sa le gustam, si sa ne lasam purtati de visurile visate de creatorii care au stiut sa ne ameteasca simturile..
Inchide lumina..Lasa-ti simturile in umbra armoniilor..Lasa-te purtat de intentiile omului ce a stiut sa te determine sa-ti cauti in intuneric, fiintele..Lasa-te cautat..Asa cum si tu te-ai cautat, sau ai cautat, cu atita determinare, fiintele celor pe care i-ai iubit..Lasa-te in ritm, in dansul intunericului, atinge corpul partenerului cu senzualitatea cu care atingi fiintele pe care le cauti..Cauta sa cauti, ca atunci cind ti-ai dorit sa te regasesti in gindurile fiintelor ce ai fi vrut sa-ti fie alaturi..Atinge cu virfurile degetelor pielea unor parteneri ce ai fi vrut sa stii ca ti-ar fi fost alaturi oricind, si in orice conditii..Ca si cind , stii, oricum, daca s-ar fi prabusit pamintul, acum, daca toate ar fi explodat imprejur, daca totul ar fi devenit un cataclism universal, daca toate s-ar fi prabusit imprejur, si totul ar fi devenit o moarte iminenta, atunci, tu l-ai fi privit in ochi si ti-ar fi devenit ultima speranta a fiintei tale..Ca si cind ultima ta privire ar fi, ca si ultima lui privire un etern..Care v-ar trece fiintele prin viata, si prin moarte, ca printr-un ceva ce nu a existat, niciodata, doar pentru a va construi legendele dincolo de un timp..Tu privind, el privind, ce au construit iubirea care ar fi depasit timpul..
Da, stiu, povestile au semnificatia lor..Si noi avem povestile noastre..Toti sintem copiii timpului..

Reperele clipelor

Toamna zimbeste printre autisme..Ne inconjoara cu priviri si vinturi pierdute intre ploi..Toamna cea de dintotdeuna..Care ne-a stiut slabiciunile, si ne-a imbratisat cu amintiri..Ea, cu ochi tristi si melancolici.. Ca o doamna ce isi respecta tabieturile, si care ne primeste zimbind, si gratios..
Doamna Toamna a venit sa ne schimbe perceptiile, si sa ne arate altfel de frumuseti..Ale ei, proprii..Ca o doamna ce ne intimpina in pragul vietii cu un zimbet deschis, si ne serveste cu o dulceata de visine amare, si care ne povesteste despre frumusetea frunzelor care cad, si de cintecul ce ne desparte de copacii verzi, si plini de vigoarea verii..Toamna cea care ne ne e alaturi in plimbarea zilnica pe faleza frunzelor cazute..
Da, doamna aceasta e cu noi, cu gindurile pe care le-am avut, si nu le-am stiut..Cu visurile ce ne-au fost tot timpul prietene..
Ne mai privim in oglinzile timpurilor, inchipuindu-ne altcineva..Ca dintotdeauna..Desi mai vedem in oglinda si privirile ei..Care ne indeamna sa cautam sa intelegem ca, cumva, indiferent de anotimp, fiinta noastra e o lume, parte din alte lumi, care si ele..
Firea isi cauta un reper..Fiinta vrea sa exploreze..Timpul ne trece..Clipa e o varianta..Ritmurile trecuturilor ne mai rezoneaza..Avem un reper al timpului..De la care am invatat sa evoluam..

Eul ca varianta

Sintem acum definiti prin ce ne-a determinat sa fim..Si existam in continuum ca entitati ce si-au programat determinarile..Avem o relevanta pentru ca am inteles ce sintem, ca fiinte, si ce drum putem urma..
Imi amintesc atitea lucruri, care m-au facut sa fiu ce sint..Si poate ca sint multe alte lucruri care m-au determinat, si pe care nu mi le amintesc..Sau pe care nu vreau sa mi le amintesc..Pentru ca ma dor atit de tare..Si pe toate, cite imi amintesc, sau nu, le am impreuna, si le folosesc ca sa ma definesc pe mine, ca om, ca fiinta, ca ce am fost, sau sint, cumva..
Exist pentru ca am fost nascut acum..In vremurile astea..Precise..Acum in timpurile unor depasiri de mentalitati sociale..In vremuri de eliberari de mentalitati..Stiu ca nu as putea fi exponentul unei generatii, sau al unui timp..Pentru ca lumea si-a urmat cursul propriu, si a mers inainte..Nu as putea sa reprezint pe nimeni, in nici un fel..Pentru ca ma reprezint pe mine doar..Un eu pierdut printre euri..Ca o varianta de a fi, azi..

Fabulosul invizibil

Ce ne diferentiaza e calitatea ideilor..A gindurilor, si legaturilor dintre entitatile abstracte..Pentru ca fiecare avem propriile talente pe care le exprimam intr-un fel sau altul..Dar nu toti avem capacitatea sa concepem lumi autentice de idei, care sa dea in mintea unui posibil cititor aceleasi perceptii pe care le-am dorit..
Ma uitam, de curiozitate, ce impact a avut un ceva anume, artistic, in constiinta unui timp, si al unei societati..
Uite, un exemplu..Ideea de atom, ca o particula indivizibila a materiei a existat de pe vremea Greciei antice..Ca idee..Dar a trebuit sa treaca mii de ani ca sa descoperim ca atomul, partea infinit mica a substantei exista, si ca e formata din neutroni, protoni, electroni, care la rindul lor sint formate din quarks..
Lumea si-a elaborat cunostintele practice, si teoriile..Astazi cunoastem atit de multe, din atit de multe domenii..Avem access la atitea informatii cit nu si-ar fi putut imagina cei mai subtili din scriitorii de science fiction..Avem..Sintem regi pe domeniile trecuturilor..Azi putem concepe variante de idei speculative din realitatile care inca nu ne sint revelate..Putem..Avem privilegiul asta..Sa ne reconsideram in contextul asta care se schimba tot timpul..Contextul fluid al devenirii ulterioare al tuturora..Azi ne redefinim in aceasta perpetua schimbare a tuturor, in transformarea nestiuta a variantelor imaginabile ale lumilor..Azi ne sintem observatori in oglinzile flexibile ale timpurilor..Privind cu aceiasi ochi..Ochii unor euri sceptice..Dar care stiu sa-si trimita privirile spre anticipari nespuse..Cu acelasi entuziasm al unor virste adolescentine..Ochii care privesc spre un viitor posibil doar pentru ca e fabulos de autentic..
Vezi tu, cuvintele mari deschid lumile..Si lumile astea devin ce au fost, dintotdeauna..Drumuri spre viitoruri ale fiintelor care am fost, nedescoperite inca..Drumuri spre toate determinarile ce au trait latent..

Variantele de noi

Ma mai uit la raspunsurile in cautari pe blog..Ma gindesc ca daca as fi pus imagini cu cele mai spectaculoase opere de arta sau peisaje as fi avut un traffic de 10 ori mai mare..Dar nu ma intereseaza asta..Nu pun imagini doar pentru a incinta ochiul, pentru ca mi se pare cam putin..Oricine poate face o sinteza de tablouri si sa le afiseze..Asta ca sa ramin in sfera decentei, pentru ca daca as scrie mascari, la fel trafficul ar creste exponential..Dar mi s-ar parea absurd, si complet artificial..Viata e despre altceva..Mai profund..Mult mai..
Am vazut un documentar despre geniu, cum exista, ce diferente fizice sint intre genii si noi ceilalti..E posibil sa fie si fizice, pentru ca nu orice idiot poate performa..Si, dupa multe cercetari, s-a ajuns la concluzia ca creierul e la fel de flexibil la toti..Dar diferenta e in altceva..E in calitatea formarii, a educatiei..Adica, pe scurt, depinde ce inveti, cum, si in ce fel intelegi, in ce fel conectezi datele in minte..Acelasi creier poate invata lucruri fundamentale in matematici, fizici, arte, etc, exact la fel cum poate invata prostii, porcarii, si detalii complet nesemnificative..Bine, este o discutie lunga si despre abilitatile intelectuale pe care le avem fiecare..
Dar e un lucru..De ex, orbii isi dezvolta celelalte simturi care sa compenseze lipsa datelor vizuale..La fel functioneaza si pentru noi..Daca nu am avea atitea prostii cu care sa ne umplem mintea, ei bine, acea minte am putea-o umple cu informatii adevarate, din orice domeniu, conform cu structura noastra proprie..Si ne-am putea dezvolta capacitatile in alt fel..Cu alte cuvinte, oricine ar putea sa devina, mai mult sau mai putin un mare matematician..Am observat asta atunci cind, venind in Canada, la 30 de ani, mi-am dat seama ca mintea mea era plina cu foarte multe lucruri complet nesemnificative, desi, pina atunci incercasem cu mult efort sa filtrez tot ce invatam..
Sigur e o subiectivitate in toate, si ce ne e noua clar si logic, multora ar putea sa le para complet irational.. Pentru ca mintea fiecaruia are propriile coordonate..Noi avem fiecare un trecut, experiente, trairi care ne-au format ce sintem..Avem reperele perfect proprii, si atasamentele afective pentru ele, si totul ce sintem pare perfect justificat..Asta doar daca nu ne indepartam de tot, si nu judecam rational..
Sigur, toate astea s-au mai spus, si e firesc, pentru ca sint adevaruri..Eu am incercat doar sa le reamintesc in contextul de acum, al lumii asteia plina de technologii, in care, cumva, tindem sa ne uitam eurile noastre profunde..

Piese si bucati

Unul din noi plinge..Unul ride, unul zimbeste, se strimba, doarme, se gindeste, merge, zboara, inoata..Unul din noi..Din noi toti..Din noi toti cei de aici..Si de acum..De fapt, poate in orice moment infinit mic al istoriei a fost cel putin cineva care a facut ceva de genul plins, zimbit, gindit, etc..Deci in fiecare moment au fost acoperite cam toate activitatile sau starile/trairile posibile..La nivele diferite de intensitate, sigur..
Fiecare isi traieste propria, si unica lui viata, intr-un fel propriu..Acoperind timpul cu propria-i determinare, pe care si-o construieste din mers..
Am trait tot felul de lucruri de cind sint pe planeta asta..Si in societatea asta..Sau aia..Sau cealalta..Printre aceiasi oameni, parca..Sau cu feluri de a fi asemanatoare..Si, traind asa, am adunat dupa fiecare experienta cite o bucatica-ciob de dezgust..Pe care am pus-o la colectie..Acuma s-au adunat cam multe, si nu stiu ce sa fac cu ele..Cu mormanele de bucati..Mi-e sa nu inceapa sa se asambleze singure, asa ca mini-robotii din laboratoarele de cercetari, si sa construiasca ziduri imprejurul meu..Pentru ca-cam era sa mi se ca-cam intimple..Da noroc ca am trecut prin pereti..Ca ei nu-s grosi, si n-au duritate..Desi, parca..Parca nu mai conteaza de ce parte a peretelui sint..Oricare ar fi..

Salvari

Intre noi erau uneori taceri..Alteori un fluviu de cuvinte cu dublu sens..Sau..Poate doar cuvinte pline de momente lungi, si intrerupte de taceri subtile..
Alteori intre noi erau priviri..Rupte de pe imaginile vietii, si eliberate, ca sa se poata pipai reciproc..Priviri miini..Care simteau nu doar lumina, ci si caldura..
Apoi intre noi mai apareau ginduri..Asteptari..Intrebari..Uri, reprosuri..Promisiuni..Care se amestecau intre ele, fara nici o logica..Se roteau toate in jurul a toate..Pina picau obosite..Si atunci iesea, din umbra lor, o iubire mica si timida..Care ne zimbea ca un ingeras..Un ingeras ce alunecase pe marginea unui nor, si cazuse exact intre noi..
Ironic, ha..Cind pica toate, tot sufletul iese deasupra si da cu tine de toti peretii ca sa-ti vina mintea la cap.. Classic..Ceva sau cineva tot ne salveaza..Nu ne lasa sa o luam pe cimpuri..

Aceleasi printre aceiasi

Diminetile au culorile celorlalte zile..Ale celorlalti ani..Ale celorlalti..Diminetile se picteaza singure..Uneori.. Alteori ramin asa, nepictate..Si singure..
Noi semanam cu diminetile..Asa cum si ele seamana cu noi..Stii, uneori te intrebi, asa..Cine o sa te iubeasca, vreodata? Si tu, pe cine vei iubi? Cu cine, vreodata, vei construi lumile pe care, inca, le visezi?
In ipocrizia asta universala e greu sa mai auzi vocile autentice..Cine mai poate sa le si asculte..
Sintem la fel..Si ne privim la fel..In aceleasi oglinzi..Nu crezi?

None of us

I've received the sounds that dropped from there..As if I was the chosen one..To hear that..And to understand..To say it after, to all..To receive back all those thoughts..Again..And..
You are the only one that sees your reflections in those mirror-eyes..The one standing in the middle..Keeping the ticking alive..
The worlds are the same..Whatever ever happends..At any time..

Atingeri

E simplu..Jocul tau e in fata lumilor jocurilor celorlalti..Firesc..Pentru ca jocul tau e parte din tot.Din ce..
Sintem ce simtim din ce au fost atingeri..

The eyes of them

The unknowns are pieces of what could be..Of ..We listen to the voices that still talk in between all rhythms that play harmonies, that we thought about..And think..And see..And remember..
The thoughts are coming in flows un-anticipated..As naturally as in dreams undreamed yet..As in phrases unexpressed..As in voices that never sayed yet something..
We still see each other..If you think, than you really are a part of what we stiil are..We all..In a sense of the whole assembly..
A thing is what was, in pieces, part of an imaginative world, as part of our innerselves..A part untold yet to others..
You see me as I see you..With imagination..Being with limits brought by some..Limits that limit as if you are surrounded by mirrors of all's watches..As if you are captured by they're ways of thinking..
In between us is only a world that understands whatever it can..Limited by..
I am me myself, to be ever myself..As if singing alone my own harmonies..In a way..

A drop still suspended

As if it is, or as if it was..Versions of ways built before, for our possible destinies..Sharing a parallelism acquired from around..From all presents and pasts, that are still revolving..Or translating..From here's origin point..To..All..
Don't really remember what I've lived..All I do is to watch, and try to remember what was, then..To try to bring in this present all the pasts..An to try to understand how it all changed the egos of me..
I keep my confusions for stability, only..For the stability of the ways that I've never tried..And for what I still am, somehow, now..For me, as a part of the whole..
There is a part of us in everything to be discovered..Like parts of all the universes existing, and, yet, unexplored..
You and I share same arounds..Same silhouettes of pasts..As if we lived those unspoken worlds of before.. As if we stopped a drop of time that is blocked and suspended by our wish as entities, only..

As if

Privim cum putem..De cit de deasupra putem..Cautind sa intelegem cit mai mult din toate conexiunile posibile..
Habar n-am nici din ce lumi am venit, si nici in ce lumi ma duc..Ma uit doar la ce armonii imi cinta cei ce imi sint, sau nu, cumva, cumva, imprejur..
Mai auzi ce iti spun drumurile? Sau oamenii ce te-au intimpinat in atitea gari? Cu figurile lor dragute si placut anonime? Mai vezi contururile lumilor in care ai aterizat? Mai simti ce ai simtit atunci? Mai crezi ce ai crezut atunci, cind erai inconjurat de sufletele atitor apropieri?
Fiinta ta e inca obosita dupa atitea treceri..Ai fost un trecator care si-a apropiat trecerile, ca si cind ar fi fost doar ale lui..Ai trait atit de intens printre toti cei care ti-au fost alaturi..Ai platit cu monede ale timpului tau viata printre atitia ceilalti..Ca sa te simti cum ai fi putut fi..
Te mai privesti..Ca sa..
Viata te mai indeamna sa..Ca sa fii sa nu..Ca sa te poti privi, asa..Sau asa..Fie ca..Sau ca nu iti pasa..
Viata e un click fara inceput..Care sa aiba legaturi cu cevauri pur comerciale..Sau nu..Cu ceva orice, care sa aduca la suprafata chestii pe cit de comerciale pe atit de dezgustatoare..Si scirboase..Care sa ne faca sa ne simtim intr-un fel cum n-am fi vrut..Asa..
No need to ask if..We follow a trail that's weird in our sense of feeling about..

Eternuri identice

Avem atitea frecvente in aerul asfintiturilor..Care se intrepatrund in tesaturi de radiatii invizibile..Si care emit undele propriilor fiinte..
Ma mai uit la contururi, si la privirile dintre ele..Ma uit la fiintele care se invirt in cercurile lor proprii..Si la cum emit toate eurile, in eterul dintre spatiile celorlalti..Ma mai uit..Pur si simplu..Ca la existente ce si-au aterizat fiintele dupa multe calatorii absurde printr-un spatiu gol..Ca la suflete ce si-au cautat mult timp o comunicare.. O fiinta oglinda, in care sa-si reflecteze imaginile..
Ma mai uit la toti, ca si cind m-as uita la unul, care sa-i simbolizeze pe toti..Cu tot ce sint ei..
Simt ca si tu te simti absurd..Pentru ca natura ta omenesc profunda nu se mai regaseste, de fapt, prin absurdul cotidian..Esti un strain intr-o lume instrainata..Ca si mine..
Stiu ca toate se transforma intr-un fel, sau altul..Si toate devin ceva..Iar noi urmam drumul lumii..Ne adaptam din mers, si cautam sa semanam cu reflectia din oglinda..Pe cit putem..Pentru ca noi, de fapt, alergam pe drmurile lumii..Pe acelea pe care ne gasim un sens..Si unde sintem, cit de cit, acceptati asa cum sintem..Cu valorile proprii..Pe care le-am dobindit..Luptind..
Astazi e care pe care..E o lupta fara reguli, in care cel mai adaptat invinge..Stiu ca lumea nu mai are rabdare sa-si trieze valorile..Inghite tot, accepta tot, si lasa deasupra tot ce pare sa straluceasca..Astazi e o batalie de aparente, care sa simuleze esentele..
Avem astazi asfintituri..Care mai seamana cu celelalte..Doar ca au alte variante de aparente..In rest sint perfect identice..

Cuvintele timpurilor

Gindurile noastre complicate, ca reflectii ale lumii asteia complicate, sint prea complicate ca sa fie exprimate in cuvinte..Fie ele si cuvinte-simboluri ultra super elaborate..Pen'ca toate sint de fapt lumi netraductibile in cuvinte dom'le..Sint trairi plus ginduri plus senzatii plus amintiri plus toate celelalte..
Asa ca, na, ce scriem e un fel de rezumat super sintetic la ce e..O trunchiere..
Cuvintele isi au limita lor si sint aproximative..Adica sint chestii idealizate, asa cum sint formulele stiintifice.. Doar ca exprima..Si se dau mari, ele, cuvintele, in expresii..Se exagereaza pe ele..Si cica ele, cuvintele, acopera mai mult formele, si nu fondul..
Vezi tu, cuvintele sint o entitate..O inventie a omului, care sa exprime ceva..Ele sint un instrument de comunicare, si nimic mai mult..Ele spun exact ce are de spus omul..
Constiinta noastra citeste printre rinduri..Cind poate, si cind are ce sa citeasca..Altfel nu putem da vina pe cuvinte doar pentru ca unii vor sa ne prosteasca, sau sa ne pacaleasca folosind cuvintele..In nici un caz.. Inteligenta foloseste cuvinte ca sa spuna idei..Iar noi, cei care gindim totusi cu mintea noastra, putem face diferenta intre adevar, si manipulare prin cuvinte..
Ma gindeam la Eminescu..Cum i-au luat expresii, sau fraze, si le-au interpretat propoagandistic..Si cum l-au facut ba extremist, ba comunist, ba ideolog..L-au asociat cu tot felul de absconsenii, sau elitistosenii complet dezgustatoare..Si pe cine? Pe omul cel mai deschis, vreodata..Si la fel au facut cu toti cei care au construit ceva..I-au asociat cu atitea aberatii cit nu ne putem imagina..Si asa au facut tot timpul..
Ma gindesc apoi la Brincusi, la Enescu, la atitia..Toti au platit vina de a fi geniali..Geniali raportati la cultura noastra micronica..Pentru ca fata de culturile adevarate au fost creatori..Sigur, repere istorice, dar creatori..
Nu mai stiu ce am devenit..Dar stiu ca ne-ar prinde bine o reasezare a valorilor..Ca sa intelegem cine am fost, si cine sintem, cu adevarat, in cultura civilizatiilor..

Geometria inchiderilor

Atunci, demult,  au fost altele, parti-bucati din alte timpuri..Tot populate de oameni, care aveau, si atunci, ca si acum, aceeasi structura..Aceasi..Ale acelorasi ei..Cu aceleasi identitati de dintotdeauna..
Am vazut apoi cum se prabusesc labirinturile acelei societati..Si, cum, din ruine, se construiesc alte labirinturi..Mai gindite, mai stabile, mai bine construite..Apoi am parasit constructiile..Ca sa redescoperim altele..Cu mult mai..
De multe ori vedem, in ziduri, usi si ferestre..Dincolo de care nu stim ce este..Pentru ca, dincolo, sint lumi care ne sint complet straine..Sau nu..Dar, de cele mai multe ori da..Lumi pline de priviri si de metode.. Cu reguli pe care ei le stiu..Foarte bine..Si care ne fac sa ne simtim inchisi atit de eficient in tot felul de cercuri.. Cercuri translatate sau rotite..Care devin cilindri, sau sfere..Cu pereti invizibili..
Societatile si-au construit singure, cercurile..Pentru noi..Fara sa ne intrebe..Au facut-o de la sine..Cu acordul nostru..

Momente de inceput

Avem in spate, adunate in bagaj multe dureri, fericiri, tristeti, extazuri, experiente, drame, zimbete, umbre.. Foarte foarte multe..Pe care le ducem cu noi, le caram prin lume..
Dar mai e si uitare..Avem nevoie de uitare cind sintem la inceputul unui alt inceput..Atunci stergem tot, si ne concentram pe strategiile viitoare, pe secventele de actiuni pe care le vom face..Pentru ceva, sau pentru a ni se intimpla ceva..
E un timp pentru orice..Sint momente care se aduna impreuna, pentru a genera alte momente..Care sterg trecutul ca pe o tabla prea plina cu formule..Pur si simplu..Ca sa poata scrie altceva..Momente de uitare..Sau de partiala uitare, de fapt..

Vieti panoramice

Am mai uitat de ceilalti..Am mai trait printre amintiri..Am mai trecut printr-un timp..
Sintem fiintele ce si-au adunat timpul...Ca sa si-l permita..Am trait printre intelegerile celorlalti..Ca sa aiba privilegiul de a crede ca au inteles ceva ce le-a fost dat..
Sintem variante de existente, si destine..Sintem cevauri ce si-au trait timpul cu o aroganta indusa..Ca si cind ar fi fost parasutati cu un scop..Ca si cind ar fi avut o misiune, pe care ar fi trebuit sa si-o indeplineasca..Asa ca niste 007 mai mici..
Sintem variante de treceri..De care nu-i pasa nimanui..Pentru ca nu ar avea de ce..Pentru ca sintem priviti ca niste nimeni, de toti..Asa cum ii privim si noi..Pe ei..
Astazi a fost o superba zi de toamna..Ca o panorama de sperante..O zi de trait..O zi parca venita din sperantele adolescentei..Plina de un soare urias, care sa ne reaminteasca de toate fericirile..
Stiu ca ne transformam..Si ca ne mai lasam purtati de tristeti..Dar asta pentru ca stim ca sintem inconjurati de unele sperante..
Tot ce traim e sub imperiul unor spirite..Care ne-au construit, printre lumi, sperantele de azi..

Urmele fiintelor care sintem

Imprejur e acelasi desert..Aceeasi uscaciune si tristete..Aceeasi lipsa de speranta..
Am trait prin vremurile astea uitate..Descompuse..Seci..Fara sens..Umplute de furtuni de nisip..
Timpul ne-a aratat fete urite..Ca niste amintiri ale unor zei ce s-au ratacit pe o planeta fara sperantza.. Unde viata nu ar fi putut niciodata sa apara..
Inca mai privim..Mai vedem lumi ciudate..Printre iluzii..Iluzii..Care ne anima sperantele..Ca sa ne arda, mai tirziu, cu tristeti..Fete ale unor realitati pe care nu le-am stiut..
Si tu, si eu, sintem fiinte..Care au supravietuit in spatiul asta..Si care au devenit ce ar fi putut..Simplu..Fizic vorbind..Ca niste entitati labile si trecatoare..

Fiintele timpului

Totul e intre noi..Noi doi..Nimeni altcineva..Intre ce sintem..Ma privesti, te privesc..Ma gindesc, iti spun..Imi raspunzi..Sintem singuri..Lumea a disparut..Nu mai sint priviri, si judecati..
Vezi, a mai ramas ceva imprejur..Spatiul..Liniile cladirilor si ale perspectivelor..Si liniile trecuturilor celorlalti.. Profilele lor..Sublimate..Ca intr-un Pompeii ce nu a existat..Contururi care se prabusesc sub propriile greutati..Forme care colapseaza..Sub presiunile propriilor neputinte..Au mai ramas urme..Si ruine..Un desert care a inceput..Pe toate orizonturile..
Ne-am nascut ca sa ne atingem privirile..Si ca sa ne simtim..Exact asa cum sintem..Noi, cu toate puterile si slabiciunile..Asa, ca atunci cind am fost nascuti..Ca atunci cind am vazut lumina..Lumina ce ii urma intunericului cald si primitor..
Acum mai sintem, inca, impreuna..Pentru ca mai avem ceva de descoperit..Armonii pe care nu le-am inteles de la inceput..Armonii pline de adevaruri..Si de dureri..

Fetele tristetilor

Mi-am lipit amitirile de tine..M-ai determinat..M-ai facut sa visez..Si sa simt ce nu am simtit niciodata inainte..Stiu ca nu e bine sa recunosc asta..
Am trait, intre timp, de atunci..Doar..Am plutit printre lumile celorlalti, fara sa ma mai simt stabil, si sigur pe mine, si pe ce credeam ca insemn..Am plutit..Am dat  din miini ca sa ma mentin la suprafata, crezind ca asta e ce am devenit..Am purtat insemnele trecuturilor cu demnitatea omului care s-a crezut realizat, asa, peste noapte, un altcineva..Cu alte repere..Cu alt destin..
Ma mai gindesc la tine..Probabil ca stii..Pentru ca ma stii..Sint la fel..Acelasi..Omul care iti spunea ce simteai, si care isi juca un rol de bufon trist, doar ca sa-ti vada zimbetul..
Ce bine il inteleg pe Ovidiu, omul..El..Cel singur..Sufletul care se mai refugia in amintiri..Si care plingea printre aceleasi ploi..Pe care nu le-a inteles nimeni..Omul ale carui tristeti mai sint, inca, cintate, si de vremurile astea..
Lumea e confuza..Asa a fost dintotdeauna..Si preocupata de propriile dureri..Inchisa in ea insasi..Mult prea inchisa..Si incapabila sa vada adevarurile..

Jocurile inceputurilor

Gata, jocurile s-au facut..Les jeux sont faits..Rien ne va plus..Nu mai putem face jocurile..Gata..Toate s-au intimplat..E tirziu sa..E timpul..Sa uitam de fericirile fara griji..Sa uitam de tot..Sa uitam..Pur si simplu..Ca atunci cind eram studenti si uitam tot inainte de un examen nou, in sesiune..Sau ca atunci cind, dupa o despartire dureroasa urma speranta vaga a unei alte mari iubiri..Mari si definitive, sigur..
Stiu, amintirile ne trag inapoi, iar noi trebuie sa privim doar inainte..Aha..Ce usor ar fi sa putem uita tot, asa, la comanda, si sa construim proiecte de viitor..Ca si cind nimic nu s-ar fi intimplat..Si sa mergem inainte cu inima usoara si cu sperante infinite ca totul va fi fabulos..
Sintem in toamna..E septembrie..E luna cind toate se transforma..Cind lumea toata se preschimba in frunze, si vint..Cind toate se uita..Cind viata se umple de atitea melancolii si trairi darimate de timp..Cind ochii se mai umplu de priviri triste..Si de amintiri dulci, si calde..Cind iubirile uitate se mai apropie, si ne privesc duios, in ochi..Cind tristetile altor vremi vin aduse de ploi, ca sa ne mai bintuie trairile..Cind zimbetele si-au lipit curbele de nota a 2a din portativul 3 de pe pagina uitata din simfonia tristetilor..Cind toate au inghetat..Cind toate au fost uitate pe o margine de timp, la limita lumilor..
Stiu..E un inceput de toamna..Un inceput, care, ca orice inceput e plin de sperante..Care sa acopere alte sperante, care au fost..Si sa ne umple de entuziasmul unor fericiri, care ne-au fost promise..Cindva, demult..

Opera vietii

Ca sa intelegi ceva, trebuie sa cunosti..In profunzime..Ca sa intelegi anumite dureri, trebuie sa fi trecut tu insuti prin acelasi tip de dureri..Sau de fericiri, tristeti, melancolii..
Ca sa intelegi o opera trebuie sa fi creat tu insuti ceva cit de cit asemanator..Sigur, tu cind primesti opera in propriul suflet intelegi durerea pe care ti-a dat-o acea opera, atunci, in acel moment al vietii tale..Adica iei opera ca atare, finisata, elaborata, si o traiesti, ca si cind e a ta..Numai ca artistul, a construit-o din nimic, a conceput-o de la zero..El e arhitectul, ginditorul, constructorul, scenaristul, electricianul, etc..El a facut-o..El a CREAT-O..Pe ea o, pe opera..Iti dai seama ce efort si cunoastere presupune asta? Ne dam seama, noi toti, ca acel creator e mai aproape de divin decit au fost toti necreatorii, impreuna? Ne dam seama? De fapt, ne dam seama vreodata, de ceva? Eu cred ca nu..Si cu atit mai putin in secolul asta..
Sigur, opera mai are nevoie uneori si de alti mini-creatori care s-o construiasca fizic..Adevarat..Numai ca ei adapteaza..Ei nu elaboreaza..
Opera e a artistului..Dacit..E constructia lui..Efortul lui, durerile lui, tristetile lui, autismul lui..E munca lui..Insomniile lui, gindurile lui..E viata din viata lui..Timpul lui petrecut in cautari..
Da, astazi toti sint foarte dastepti..Si toti sint experti in a-si juca dramele inepte in fata tuturor imbecililor.. Azi toti cretinii simuleaza ceva..Orice..Ca sa fie crezuti de cretini mai mari ca ei..In fine..
Am ascultat iar concerto 3 de Beethoven, concertul 1 de Chopin, nocturne, si altele..E o experienta.. Ii invidiez pe toti domnii astia ca au avut asa un talent, pe care eu nu-l am..Desi as fi vrut, chiar am incercat, m-am testat, dar nu..Poate am alte talente, habar n-am..As fi vrut si eu sa ma fac celebru prin ceva..Ca sa ma cunoasca lumea, sa-mi ceara autografe, sa ma admire..Sau poate nu..Poate ca imi doresc asta nestiind ce inseamna de fapt..E posibil..Nu-mi plac adunarile de oameni..Sincer..Mai degraba imi place sa-mi imaginez.. Si sa construiesc metodic..Sa analizez, sa verific, sa folosesc logici diverse..Sa ma asociez cu alte ginduri, cu alte idei..Sau cu oameni cu idei, si pasionati..Imi place sa ma simt impreuna cu cineva care se gindeste serios la ceva..Sa simt ca pot contribui cu cit pot la ceva mare..Mare de tot..Fabulos de mare..In fine..

Variante

Privirile sint cautatoare de priviri..Si de lumi..si de priviri de lumi..Privirile vor priviri in care sa se regaseasca.. Privirile vor lumi din care sa faca parte..Si lumile vor priviri pe care sa le contina..
Noi sintem fiinte priviri, si oameni cu dorinte nespuse..Traim printre aparente..Ca si cum ..
Vietuim vieti imaginare, dupa cum putem, fiecare..Vedem realitatile intr-un clar-obscur confuz, construit de imaginatiile celorlalti..
Sintem variante de acum..Amestecate.Variante imaginate, cumva..

Cautari de inceput

Traim ca sa invatam sa visam..Nu doar sa ne acoperim trairile cu cuvinte-simboluri..Traim ca sa simtim ca existentele noastre se compun artistic, din fragmente de existente ce ne-au precedat..Si ca sa simtim ca ne-am depasit conditia de fiinte ce doar au perceput perceptiile atitor creatori de vieti spirituale..
Stiu, timpul ne-a adus un altfel de a privi..O alta perspectiva..O alta pozitie din care putem vedea totul, atit de inalt-diferit..
Lumea e o armonie..Lumea e o varianta..Printre celelalte..Ca o ecuatie matematica ce e parte intre ecuatiile ce descriu vietile proprii..Ca o formula pierduta intre formulele mai generalizate ale existentelor celorlalti..Ca un caz particular..Ca o forma de a fi spirituala in tot..In tot ce a generalizat, tot..De cind..
Vezi, ce am simtit a fost ca o a doua natura..Ca un fel de a fi autentic..Paralel..Cu tot ce a existat..Cu tot ce am fost, noi insine..
Stiu..Tu ma privesti intr-un fel anume..Te uiti la mine ca la o varianta..Si ma iubesti, si te iubesc, la fel.. Ca si cum am fi variante de iubiri nespuse..Ca si cum am fi variante de vieti inca netraite..
Stii, sintem aceiasi..Ne privim la fel..Si, la fel ne cautam sa ne regasim unul, in celalalt..Ca atunci cind ne-am cunoscut..

Geometriile existentelor

Despre viata noastra sociala, sau in general, sint atit de multe de spus, atit de multe, ca parca ne simtim coplesiti de complexitati, si lasam totul pentru mai tirziu..Parca nu vrem sa ne mai gindim la toate, si sa lasam lucrurile sa se elaboreze de la sine..Si fie ce-o fi..Ca le spunem, sau nu, ce mai conteaza..Cine poate intelege, intelege oricum, fie ca le-am zis noi, sau altii..Doar traim intr-o lume elaborata dupa atitea, si atitea..
Ascult iar un concert..Al domnului Beethoven..Si ma las purtat de note..Si de ginduri..De gindurile sugerate prin note de el..Si ma gindesc, si retraiesc a cita oara lumile care mi-au venit dinafara..Inspre lumile mele.. Si iar ma gindesc la ceva ce am trait mai demult, si mai traiesc si acuma..La lumile care sint imprejur..Si in mine..
Fiecare avem un destin..Un drum de parcurs prin existenta..O cale..O varianta..O viata compusa din interioare, si exterioare care se influenteaza, si se construiesc reciproc..O ceva..
Armoniile ne vin..De undeva..Dintr-un loc..Departat..
Stii, daca mai credem in noi e pentru ca mai credem in ceva..Ceva departat..Ceva ce ne-a depasit propria perceptie..Ceva divin..Un loc al autenticului valorilor..Un spatiu al depasirilor fiintelor..Al spiritului..
Poate ca asta e natura noastra..Sa ne cautam continuu, negasindu-ne..Sa ne rotim in cercuri ale cautarilor.. Sa ne imaginam ca fiind fiinte ce, punind intrebari, ar fi siguri de raspunsuri..Fie ca vin acuma, sau mai tirziu.. Cumva..Raspunsuri..Care sa ne dea certitudini..Nu?
Cind eram copii stiam ca orice vedem e un fel de raspuns la ce nu am fi stiut sa intrebam..Si ne uitam la lume ca la un lucru pe care stiam ca il vom intelege..Doar ca nu acum..
Vezi tu, sintem exact aceiasi..Aceiasi copii..Care isi pun aceleasi intrebari..Dupa toate experientele traite.. Nelamuriti..Nestiutori..Vezi tu, am invatat atitea, si am intels atitea..Desi, inca ne mai gindim de ce in universul nostru legile descoperite sint atit de universale? De ce inca 1+1=2?

Categorii de oameni

De cind sint pe planeta asta am intilnit tot felul de lume..De toate culorile si capacitatile posibile..Bun..E firesc..E lume diversa, cu atitudini diverse, puncte de vedere diverse, etc..Oameni deschisi, sau mai timizi, introvertiti, extrovertiti, mai entuziasti, sau pesimisti de-a dreptul..Bun..
Dar exista o specie foarte-foarte prezenta peste tot..E individul ala de o agresivitate, mirlanie, si abjectie atit de rafinate, ca pare chiar ca un om, privit din exterior..Dar, cind incepe sa se manifeste, ooo, atunci iti trebuie protectie, pentru ca individul asta ataca, cu cele mai joase metode, orice, si pe oricine..Si e destul de imaginativ..Iar metodele lui si le-a perfectionat, in timp..E bine ancorat, protejat, si se aseaza singur pe cele mai bune pozitii de atac..Se ascunde bine, si construieste destul de dibaci tot felul de ambuscade..Sare direct pe tine si incepe sa traga fara ezitare..Loveste gindit, si cu o forta diavoleasca infinita bine elaborata, ca sa produca distrugeri maxime, si sa anihileze orice..E ca un fel de cyborg programat, performant, si super-perfectionat..
Nu as fi spus absolut nimic despre specia asta pentru ca e cu totul in afara intereselor, sa le zic asa, ale mele.. Nu am nici o treaba cu nimeni, si nu vreau sa interferez cu lume care gindeste altfel, pentru ca e o lume libera, si fiecare isi vede de viata lui..Si imi dau seama ca fiecare are alte preocupari, alte prioritati, alt sistem de valori, alte dileli proprii, alte trairi, impliniri, dureri, experiente, etc..Dar astia de care spun, ooo, ei sint altfel.. Ei trebuie sa distruga, ca sa isi justifice existenta..Asta e singura lor ratiune..Ei nu se supun legilor omenescului, pentru ca nu au cum..Pentru ca, parerea mea, si poate a multora, ei bine, ei vin direct din iad.. Si sint datori, prin natura lucrurilor, sa faca doar, si atita doar, colapsari, peste tot, pe unde trec..
Problema indivizilor astia nu e problema mea..Mi-e perfect paralel..Asta pina cind ma ataca direct..Si mi se intimpla tot timpul..
Bineinteles ca argumentele lor sint in paralel cu cele sociale..Ei sint destul de abili cit sa invoce chestii umane, general umane, eventual generoase si inalt-valorice (in perceptia proprie sau cea sociala) si, ascunsi dupa chestiile astea de luat mintea unor cretini, sau doar prosti, sa isi dezvolte niste atacuri de o violenta cosmica nene..Ei au o inteligenta de gang, e adevarat, dar au o intuitie atit de perversa ca pot sa construiasca metode de distrugere cum o minte de om normal nu ar putea, vreodata, sa conceapa..
Bun, in lumea asta traim..In lumea avansata..Si fiecare ne-am specializat pe ceva..Si am invatat, de nevoie, sa ne dezvoltam metode de autoaparare..Ca sa putem contracara atacurile venite dinafara..Dar ne aparam doar..Si nu vrem sa facem rau nimanui..In nici un caz..Dar, de aici, si pina la ce traim e cale lunga..Noi ne perfectionam fiinta, si vrem sa comunicam..Dar nu vrem sa fim raniti..Doar pentru ca sintem deschisi, si vrem sa ne comunicam profundul uman din noi..In nici un caz..Pentru ca simtim ce sintem..Si dorim, si stim asta, sa ne gasim parteneri autentici de comunicare..Oameni cu care sa ne inconjuram..Oameni adevarati..Pe care sa ne sprijinim..Oameni de incredere..

Scari de valori

Acuma, nu ca vreau sa laud pe cineva, sau ceva..Mai nene..Cita prostie..Cita cantitate cosmica de prostie e peste tot..Te inconjoara, te confuzeaza, te ameteste, iti anihileaza orice varianta de entuziasm..E atita prostie pe planeta, cit sa mai dai si la alte 1 miliard de galaxii..
Si acuma la cit e de multa, e si asociata cu tot felul de alte minuni..Ca prostia cea vulnerabila trebuie aparata de arogantza, sau de autism, sau de..Si zic de prostie nu ca exista ea in sine, asa ca chestie..Nuuu, prostia se manifesta, e activa, si buseste tot ce e normal..De fapt ce ma mai mir, ca doar prostia apartine unor personaje, cu roluri in social..
Imi place ca societatea asta e complicata, si toti se manifesta cum pot..Doar ca sa convearga ceva, orice, in bani..Azi e un amestec ciudat de valori si "valori"..Unii fac ceva, altii altceva..Si toti se regasesc pe diferite nivele..E buna si deschiderea asta, ca la un turneu "open"..Dar, sa fim seriosi..
Pe ingineri societatea asta i-a cam lasat la urma..Ca doar azi la moda sint altii..Se face tamtam mare de "chestii", de interpretari la nush'ce..Pina la urma stiintele astea neexacte nu prea au rezolvat mare lucru cu natura umana..Parca doar dr Freud a mai zis ceva..In rest, varza.."Opere"..Bine, sint si opere autentice..Dar si multa umplutura..In fine..Parca ce au construit stiintele exacte e mai stabil..Si de viitor..Nu?