Uneori lumea e dincolo de limitele tangibile..Dincolo de imaginabil..
Poate ca adevarurile mele, si ale tale, sint aici, printre noi..Poate aici e singurul loc in care ne mai putem intilni..Toti cei care s-au simtit singuri, intr-un moment anume al vietii..Si, poate, aici doar, ne-am putut privi, cu sinceritate, in ochi, si povesti atitea..Tot ce se poate..Aici e un loc, asa ca oricare altul..Special doar, pentru ca e spatiul in care am avut norocul sa ne intilnim, noi, cei din atitea lumi, atit de diferite..
Fiintele noastre au ramas aceleasi..Sintem identici..Cum ne mai regasim printre schimbari? Cine ar putea, dintre noi, sa mai tina un discurs despre ce a fost? Nu stiu..Si, poate, nu mai conteaza, pentru ca discursul e in tot ce simtim, cind ne intilnim..Poate ca nu ne mai trebuie cuvinte..Simpla revedere e suficienta..Cumva..
Simpla revedere confirma ca suntem atat de diferiti incat ne-am despartit. :)
ReplyDeleteAsa e, la revedere traim emotii amestecate, si multe amintiri, in acelasi timp..Avem maturitatea sa ne putem detasa, si sa intelegem mai bine tot ce a fost, si toate ratiunile mintii, si ale sufletului, care ne-au facut sa actionam, atunci, in acel mod..
ReplyDeleteLucrurile se intimpla, pentru ca sint facute sa se intimple asa, si nu altfel..Cind ne-am despartit nu am facut-o pentru ca am gindit, ci pentru ca am simtit, vocea dinauntru ne-a spus asta..
Ce imi place in toate intimplarile astea, din trecut, si prezent, e ca au fost adevarate..Adica am avut dreptate toti, si atunci, si acum..E frumos, cind e frumos..Si e frumos cind intelegem atit de multe, dupa toti anii astia..