Monday, March 10, 2014

Luminile lunii

Uneori timpul aluneca, si pare ca scapa umbre, de demult..Ca si cind ni se intorc imprejur siluetele unor fiinte care au fost..Asa, ca sa ne fie de ajutor, la cautari..
Ni se rotesc lumile celorlalti, in cercuri concentrice..Le privim cu mirarile fiintelor ce au stat, in puncte fixe, si au privit spatiul, asa, ca pe un spectacol..Vedem cum detaliile se schimba, si toate se transforma, continuu, nestiut..E uimitor..Si asa de spectaculos tot, in tot ce se intimpla..Ca intr-un joc al vietilor..
E noapte..S-a facut totul in umbre..Doar felinarele mai emit lumini rotunde, care fac totul sa para un joc de contururi..E ca la craciunul trecut, cind ne plimbam printre zapezi..Care pareau la fel de singure..
E cald, si trist, cu toate culorile care se mai vad, la ferestre..Toti petrec, acolo, cu toti..Luna e rotunda, si calma..Ne lumineaza toate tristetile..Cite ne-au ramas, inca..

No comments:

Post a Comment