Lumea e alambicata..Ca o contorsiune ce isi cauta, in transformarile posibile, toate componentele fiintelor ce o compun..
Noi iubim asa cum vedem, si asa cum intelegem lumea..Constorsionat..Complicat..Confuz..Ne rasucim trairile imprejurul celorlalte fiinte, cu firescul dimprejur..Incercind sa intelegem si lumea, si fiintele, si pe noi, dar si iubirea..
Copiem lumea in ce facem..Pentru ca sintem aceleasi fiinte sociale, care se reflecta in tot..In tot ce am fost, sau vom deveni..
De miine fiintele vor deveni altceva..Toti ne vom schimba..De miine spatiile se vor concentra in noi insine atit de mult cit sa ne transforme in alte entitati..De miine timpul va merge mult mai repede..Ramine sa vedem cind va veni acel miine..Daca nu a venit, deja..
No comments:
Post a Comment