Nu stiu, de cind m-am intors din ultima explorare am ramas asa, intr-o stare nedefinita..Avusesem atitea multe intilniri sentimentale si inainte, si pe care le traiam simplu, direct, si dupa acelasi ritual..Eu vorbeam, aratam, ele se lasau purtate de povestile mele, le seduceam metodic, dupa care ne desparteam..Lacrimogen si blabla, toate promisiunile lumii..Totul identic..Asta pina cind, la ultima intilnire am simit ca ceva e diferit, dar fundamental diferit..Ce anume, habar n-am..Poate ca am fost depasit de situatie..Bine, asta mi s-a mai intimplat si inainte, in explorarile obisnuite..Dar nu si in cele sentimentale..Bine, natura umana e schimbatoare, stim toti asta, dar..Mai e un dar care parca imi depasea capacitatile..E un ceva ce simteam ca e mai mult, mult mai mult..Undeva deasupra..Undeva departe..Nedefinit de departe, si in acelasi timp atit de accesibil.. Greu, foarte greu de spus..
Simteam ca iubirea chiar e enigmatica..Si stabila, pe cit de instabila e fiinta care o genereaza..Ca si cum radiaza de la o eternitate la alta..Si ca si cum pleaca de la un spirit, ca sa se intoarca, si ca sa se plimbe iar, prin universul atitor alte eternitati..Ciudat..O iubire calatoare care uneste spirite..Un flux de spatii care se confunda cu timpul..O varianta de conexiune ce supravietuieste trecerilor fiintelor..O rasucire prin tot ce a existat vreodata in continuumul spatiu-timp ca sa se regaseasca..Firi ce sint, sau au fost, ca sa fie asa cum au fost fundamental concepute..Ce uimitor..
Noi doar traim ce putem, si visam cit ne e permis..Sintem cit existam, ca sa putem crede ca in viata asta mai putem sa ne imaginam cum arata infiniturile..
No comments:
Post a Comment