E perioada de Ignat, cum se spune..Se taie porcul, se pirleste, se portioneaza, se pregatesc toate mincarurile posibile si imposibile..Se maninca gras, si gretos..Preparatele ne invadeaza frigiderele.. Se pun mesele festive, la care ne aratam prietenosi si zimbitori..
Vin uratori, se manifesta datini si traditii primitive, la care se raspunde cu generozitate..Se colinda inept, se impodobesc brazi, se ureaza, se cinta, si toti isi traiesc propria viziune a unor sarbatori crestine..Se dau cadouri de la un ipotetic Mos Craciun, se admira, se simte, se aduna, se traieste o stare de familie.. Se maninca, se bea, se veseleste..Se gateste, spala, curata spatiul interior..Se simte atmosfera, cu tot ce inseamna ea..Se iubeste, se reface lumea, parca, de 1 an de cind a fost ultimul Craciun..E frumos..Si pare ca e adevarat..Se munceste pe rupte pentru a da sarbatorilor ceva special..Se, se, se..Toti sint agitati, si aparent religiosi, in cumintenia dezvoltarilor de variante..Toti se duc pe la biserici, aprind luminari, promit, pupa icoane sau cruci, si se retrag..Se gateste, se doneaza, se gusta, se maninca, se sfintesc toate, se aprind luminari mai mari sau mai mici..Se gatesc mincaruri delicioase, se cinta cintari armonioase, se uita la tv, se fac promisiuni, se declara iubiri, se fac cadouri peste cadouri, se gateste iar, se prepara masa, se aduc platourile incarcate, se bea peste masura, se promit cite si cite..
Mesele sint supra-incarcate cu fripturi, racituri, ciorbe, muraturi, mujdeiuri, prajeli, dulciuri, torturi, placinte, etc etc..
Sa ne fie de bine..Ca iar am mincat prea mult..Dar ne-am simtit ca si cind am sarbatorit ceva, o chestie care e marcata in calendar, si cind cica s-a intimplat mai demult ceva memorabil..Se poate..De fapt ce mai conteaza..
Lumea isi va "fabrica" permanent motive de sarbatoare indiferent ca sarbatorile exista in calendar sau nu... Nu stiu, dar cred ca avem nevoie de astfel de momente. Nu sunt de acord cu abundenta comerciala de cadouri, mancare si bautura pana la imbuibare, festivism ieftin afara si in casa fiecaruia dintre noi, dar o sarbatoare de genul acesta pare a fi de fiecare data un nou inceput. Adica mai faci curatenie (nu ca n-ai face in rest), mai arunci lucruri inutile, te mai "impaci" cu tine si cu ceilalti la un pahar de vin, ma rog... eu cred ca sarbatorile astea ne mai aduna pe langa noi si pe langa ceilalti. Mai trist este cand esti singur si n-ai cu cine impartasi bucuria, dar poate asta iti va da de gandit pentru viitor. Pe de alta parte cred ca este imposibil sa nu ai prieteni sau rude care sa se bucure de prezenta ta la masa lor, la ceas de sarbatoare.
ReplyDeleteLa multi ani! Sarbatorile sa-ti fie motiv de bucurie, de liniste si pace sufleteasca.
Buna Pluttonia, si multumesc frumos pentru raspuns:) Mie abundenta asta a sarbatorilor, dincolo de comicul situatiei imi da o stare de confort, si placere, sa vad fetzele vesele ale celorlalti..Ma simt privilegiat, sincer..E o traire rara..Daca ne gindim la tot ce ne inconjoara..Imi place sa ma simt un rege al situatiilor de moment, cind pot admira natura umana in toata splendoarea ei.. Este ceva ce depaseste imaginatia..Vezi, e mai mult decit o pura impacare, ca un armistitiu semnat intr-un moment anume.. E o stare de reunire bahica a unor spirite ce, na, se reunesc asa, o data pe an..E o satisfactie pe care o tot cautam, continuu..
ReplyDeleteCred ca sarbatorile astea sint ceva inventat ca sa ne faca sa ne simtim bine..Si sa ne impacam cu toti ceilalti..
La multi toti anii care vor veni! Fie ca sa ne regasim iar, noi insine, printre lumile celorlalti! Si fie ca sa ne apropiem iar de linistea asta asta, a lumii, care ne este, de deasupra, o cautare a unui echilibru interior..
La multi ani! Sa ne fie mai bine in anul nou, si in toti anii care ne asteapta, curiosi..Cit vom trai sa ne bucuram de ei..