Fiecare "gen" de comunicare, sa zic asa, are propriile limite..Scrisul, filmul, artele plastice, au specificul lor.. Uneori poti spune anumite idei mai usor, intr-un anume fel, cu anumite metode..Probabil ca metoda ti-o alegi de la inceput, si iti dezvolti conceptele in specificul acela, propriu..Se poate..Mai ales, ca, acuma, filmul iti da toate variantele, combinate..Pentru ca poti vorbi, spune, in film, in timp ce asociezi secvente sugestive..Bine, pentru cine chiar poate sa faca asta..
M-am saturat de "modernismul" asta imbecil si hipnotico-cretin..Asta nu e arta..E doar manipulare a unor dilii, ca sa ia fata unor prosti..Sigur, cautam noi metode artistice, experimentam continuu, analizam ca sa construim metodic..Mie filmele alea pretins-artistice mi se par niste bazaconii..Bune pentru semi-docti, si cu tendinte bolnavicioase:)) Rahaturi de prostit mintile slabe..
Sigur, acuma e modern sa ai chestii ample, ca scene..Ca sa ce? Ca nu vezi idei, de nici un fel, sau trairi.. E sec, stupid, si slab, cam tot..Sigur, e spectaculos, nimic de zis, te lasa masca toate efectele alea speciale.. Dar iti dau trairi nasoale, ca si cind ai minca sapun parfumat..Bleah..
In operele astea moderniste toate sint socante, cretine, brutale, si haotice..Pleci naucit de la asa ceva..Unde sint spectacolele alea pline de seva, si mister, care sa te puna pe ginduri, si meditatii? In fine..Prefer tot ce e classic, pentru ca acolo chiar aveai ce vedea..Sa aperam ca vor reveni, cindva..
In arta, indiferent de modul de exprimare a ei, in opinia mea este vorba de valoare. Iar valorile autentice dainuiesc in timp. Cred ca putine sau foarte putine dintre creatiile moderniste ale zilelor noastre vor rezista timpului. Cine va mai sti peste 50 de ani de Avatar sau aberatii asemenea lui. Intrebarea mea e alta... de ce generatiile tinere prefera fanteziile si evadarea in lumi fantastice... nu vorbesc de filmele si cartile SF de buna calitate unde se vorbeste in mod anticipativ de un viitor ce pare a se contura asemenea acelor subiecte de carte... nu vorbesc de idei stiintifice novatoare care in momentul de fata par a fi simple aiureli, dincolo de putrerea noastra de intelegere... vorbesc de superficialitate si o lume roz in care le place sa se ascunda de realitate... sau poate gresesc si nici nu vreau sa generalizez...
ReplyDeleteAdevarul este ca trecerea timpul face cea mai buna selectie... Ce nu-i de valoare va disparea... lumea uita nonvalorile.. de ce? pentru ca ele nu au nimic din harul spiritual al artistului, adica din viul care le face sa dainuie in timp.
Toate evolueaza, se transforma, fie ca merg spre bine, sau nu, dar toate incercarile duc la o intelegere mai buna asupra lumii, sa zic asa..Iar adausurile astea technologice vin si in arta cu puterea prezentului..Bun..
ReplyDeleteSigur, nu am vrut sa critic modernismul tot, ci doar devierile astea ciudate..Pentru ca, de exemplu, un Picasso, sau un Brincusi sint eterni, valoarea lor e absolut incontestabila..
Acuma hai sa ne punem o intrebare fundamentala, si care a creat axiologia..Ce este, de fapt, valoarea? Bine, simtim valoarea cind "consumam" arta, dar cum o explici, cum o separi, ce criterii concrete folosesti? Sa fie pentru ca opereaza cu elemente valorice fundamentale, si ca le combina pe toate intr-un mod artistic surprinzator, care sa ne creeze acele emotii artistice? Aici sint foarte multe de spus, pentru ca ne emotioneaza si operele classice, clare, si care spun profunzimi care ne ating toate interioarele, dar, la fel ne pot emotiona opere moderne care au alt limbaj, mai concret, dar atit de surprinzator artistic.. Poate sint nivele diferite ale unor contexte diferite, dar sint de admirat toate..Sigur, cum spui, timpul le filtreaza..Si ramin cele autentice..Dar ce interesant e tot jocul asta al unor variante posibile, si, in care intram si noi, pentru ca ne place sa ne mai lasam liber imaginatiilor..
Cred ca cel mai frumos sentiment pe care il traim este libertatea, si evadarea din realitatea asta urita..Si opera de arta, de oriunde, si de oricind ne da posibilitatea sa o facem..
Cred ca omul are un potential emotional divers si de profunzimi diferite. Insa cred ca exista anumiti stimuli, fie si artistici, la care raspunde intr-un mod "clasic". Nu sunt de acord cu ideea educatiei artistice pentru a intelege arta. Ceea ce este arta sau valoare autentica va fi inteleasa de orice om care are in el o farama de spirit artistic. Aici intervine ideea de frumos, desi stim bine ca frumosul tau adesea nu prea seamana cu frumosul meu. Dar exista totusi un anume fel de frumos specific artei clasice sau moderne care starneste in noi emotia, bucucria si uneori chiar o forma a fericirii. Revin si spun ca timpul va face selectia valorilor. Chiar daca ne place ceva la o anumita varsta sau intr-un anumit context, asta nu inseamna ca lucrul acela ne va placea pe vecie. Schimbarea, asa cum spuneai si tu, chiar si in plan uman, este inevitabila si tine de evolutie sau de... involutie!!! Prin urmare ceea ce putem considera ca fiind valoare personala sau generala, este doar ceea ce dainuie in timp.
ReplyDeletePentru ca tot am vorbit de arta... pe mine ma fascineaza foarte tare sculptura... iar Bernini pentru mine este fantastic... Nu cred ca exista cineva care sa se fi aflat in fata lui "Pluto si Persefone" si sa nu-l fi trecut toti fiorii de emotie. Si ca el artistul multi altii...
http://maitaly.files.wordpress.com/2011/03/proserpina5.jpg
Toti sintem subiectivi cind vorbim de valori, pentru ca asociem ceva ce ne doar al nostru, cu pasaje de arta, fie ca e muzica, arte plastice, filme etc etc..Toti avem amintiri foarte adinci, care ne sint doar ale noastre, asa cum avem si un stil care ne e doar al nostru..Aici sint foarte multe de spus, despre sistemul propriu de valori..Si fiecare e specialist in el insusi mai mult decit e specialist in altceva, asa cred..Acuma se poate vorbi si de ce inseamna valoare..E adevarat, timpul selecteaza foarte bine..Eu am vazut asta cind cautam o imagine sa o pun ca wallpaper, si am cautat iar, si iar, pentru ca unele imagini iti plac un timp, dar nu rezista..Si am ajuns la o imagine care a ramas asa, oricit as fi incercat sa o schimb..Asa si cu arta.. Ce e adevarat ramine, orice s-ar intimpla..Adevarat din prisma naturii noastre umane, evident..
ReplyDeleteUite, asta am admirat la toate sculpturile din Renasterea italiana, atentia la detaliu..Lui David i se vad venele si tendoanele, umbra ochilor, fibrele muschilor, detaliile anatomice intime..E incredibil..La Pieta vezi incretiturile hainelor, etc etc..Asa ceva ramine, cred, de neatins inca..Sigur, noi am parcurs alte etape istorice, si arta a evoluat inspre abstractizare, pentru ca azi traim printe multe date, nu mai e lumea aceea simplificate, de demult..Azi am transformat realitatea in biti, si totul cam devine virtual..E cu totul alta lume..Dar, cum spui, omul isi pastreaza natura, si se mai separa doar prin educatie, si specializare..Si ideea de frumos s-a transformat si ea in atit de multe variante de proportii diferite..