Variante trecute

Deci e toamna..Vai de mine, cita toamna, ce anemie, letargie, distopie, ne-bunie..E atiiiita toamna cita sa ne faca sa ne intrebam daca celelalte anotimpuri au mai existat vreodata..Desi e cam atita toamna cita a mai ramas, ca doamna inghetata se cam uita urit la noi..E pe drum, dar si-a trimis cioclii sa ne cinte din trompete.. In fine..Oricum, in dileala asta generala, cui sa-i mai pese de ceva..Ca oricum o sa inghetam toti de o sa ne ia dracu', in ipoteza ca el ar exista, si ca ne-ar lua..Dar, sa depasim gindurile astea depresive..
Mi-am adus aminte de examenele din facultate..Mai nene..Cite emotii, cite deziluzii, cite tragedii intr-o sala de examene nu mai gasesti nicaieri..Cite depresii, si resemnari..Cel putin asa simteam eu..Mie imi era rau, cind vedeam cite detalii stiau toti, cum discutau ei amanunte de la subiecte de care, unele, sincer, nu auzisem.. Pe cuvintul meu..Cum explicau ei, si schimbau, amabil niste informatii care imi erau complet straine..Toti parca erau computere pe 2 picioare..Stiau tot, cuvint cu cuvint, formula cu formula, imagine, diagrame, desene explicative, poze, asezari in pagina de curs, paragrafe, note de subsol, chiar si glume de la curs.. Si vorbeau, povesteau, aratau, ca eu, sincer, ma simteam ca si cum ar trebui sa-i salut pe toti si sa plec, nene, sa las in urma tot, si sa ma apuc de cu toootul altceva..Sa emigrez, sa ma fac vinzator de inghetata, sau sofer pe taxi..De aceea plecam din sala de asteptare, ma duceam pe hol, ma asezam pe un calorifer din ala rece, si ma uitam, ca un idiot la copaci, si visam la libertate..Apoi priveam la usa de la sala de examen, si vedeam cum iesea lume, cu figuri vesele, sau triste, ale unor oameni care trecusera, sau, mai rar, picasera examenul..Acel examen, atunci, inainte de mine..Inainte ca eu sa intru..si parca ii invidiam, desi starea mea era de, sincer, aproape de lesin.. Ma uitam la ei, si cautam sa imi fac curaj, gindind, ca si ei, ca si mine, impartim aceleasi tari, sau slabe ale unei fiinte..Era greu..Ce greu, si apasator..
Apoi ma incheiam la sacou, si intram in sala de examen..Treceam prin infernul asteptarilor pina trageam subiectul, apoi incercam sa uit de mine, si sa ma concentrez..Scriam tot ce stiam, pentru ca mintea se misca cu o viteza uriasa, sustineam cu argumente, dadeam carnetul, si ieseam..Si dupa ce inchideam usa, simteam ca sint liber..MA asezam iar pe calorifer, ma mai uitam la copaci, ca sa-mi revin, si plecam..Ce senzatie de usurare, ce viata, ce frumusete, cit adevar era in toate..Ce echilibru urias era in lumea asta, si ce bine de mine ca acuma pot sa-l descopar..O luam pe jos, incet, spre statia de tramvai..Asteptam un pic, apoi ma urcam, ma asezam pe un scaun la geam, si priveam..As fi stat asa o luna intreaga, la geam, sa vad tot orasul, si oamenii lui cum se plimba pe strazi..As fi vrut sa vina cineva, oricine, la mine, si sa-mi povesteasca orice, din viata lui, sau din auzite..Si eu sa ma uit cind la el/ea, cind la geam, si sa-i spun, la sfirsitul cuvintelor, ceva care sa sune: Ce stii tu..Si eu am trait atitea, si le-as povesti cu placere..Dar mie-e somn, sint obosit, si ma duc sa dorm 1000 de ani..Si pe urma iti mai spun..Daca mai e oportun..Ca si asa, oricum..