De fapt marea este atit de frumoasa pentru ca, in fata ei iti vin in minte atitea intrebari..Si o privesti si curios, si cautator, cumva, incercind sa-ti limpezesti mintea, sau, de ce nu, gasind raspunsuri..Dar marea iti da si raspunsuri, in aceeasi masura in care iti arata si muuulte mistere..Pentru ca vezi in linia ei albastra atitea variante ale tale, pe care nu le-ai simtit in tine, atita timp, si vezi si dorinta ei de a te elibera, si a te conforta cu un peisaj mirific, la care visai in momentele de nestiut..
Marea e marea posibilitatilor nespuse inca..Locul in care fugi de un trecut ce te-a obligat sa respecti reguli cu care nu erai de acord..Un spatiu atit de prietenos, pe cit de artistic-serios..Locul intoarcerilor spre propria ta fiinta, ca intr-o cautare a peisajelor de adincimi, ca intr-o plonjare in eurile tale misterioase..
Marea e lumea lumilor, ce isi arata parti din ce este, ca sa te incite sa cauti mai mult..Ca sa cauti mistere ce stiai ca sint, dar care se ascundeau de tine..Marea e o lume a trecerilor subtile si discrete, pe care o descoperi, descoperindu-te..Pe care o privesti, privindu-te, pentru ca marea iti reflecta tot ce esti, sau ai fost..
Da, pina la urma marea e spatiul in care am fi dorit sa ne eliberam, si sa ne reconstruim visele, altfel..
No comments:
Post a Comment