Sint in noi atitea lumi..Unele mai noi, altele mai vechi, si care au fost construite in jurul unor valori..Pe unele dintre lumi le jucam, cum putem, pe scena lumii..Pe altele le pastram pentru noi insine..
Uneori rolurile le jucam prea devreme..Sau prea tirziu..Pentru noi, sau pentru ceilalti..Ca intr-o incercare de a ne demonstra..Ca intr-un joc al inteligentelor, si al trairilor..Venit la timp, sau, uneori, defazat..Prea devreme, sau prea tirziu..Dar atit de adevarat..Ca fiintele care sintem..
Stii, spatiul si timpul ne sint uneori prieteni..Alteori nu..Dar ne sint alaturi, si ne insotesc in toate experientele noastre..
Uneori ma mai gindesc la spatiu, si la timp, cind imi revin amintirile, si cind luminile altor vremuri imi aduc acum o viata de demult..Pe care o traiesc suprapunind-o peste ce este..Ce frumos simt cum vin peste mine atitea zimbete, ale unor oameni ce mai puteau sa construiasca vise autentice..Ce frumos vad cum lumile lor se aratau in detalii concrete, si atit de sincere..Si ce frumoase acele lumi, de fapt..
Astazi, dupa atita evolutie, se pare ca lumile noastre interioare s-au materializat, cumva..Si totul s-a concretizat intr-o realitate mai mult virtuala..Mai elaborata, si mai avansata, suficient de buna cit sa ne depaseasca toate asteptarile..Mai clara..Si asta in timp ce realitatea interioara a regresat..Atit de mult.. In timp ce fiinta s-a lasat coplesita de atitea variante care au depasit-o cu mult..Trist..Eu nu prea inteleg..Nu stiu, poate am trait alte vremuri, cind ce era mai important era propria determinare..Se poate..Acum e o alta complexitate a mediului..Dar asta e un challenge incredibil, pe care mi l-as fi dorit..Poate ca astazi e o alta perceptie..Si altele..Dar asta nu justifica o atitudine pasiva..Sa ma insel?
No comments:
Post a Comment