Iubiri reamintite

E seara, e vara, imaginatia zboara, e cald, intuneric, si liniste..Toti dorm..Nici vintul nu mai bate..Eu stau pe scaun, ma uit la monitor, si ma gindesc..Am ascultat citeva melodii de dragoste care m-au atins la coarda aia invizibila, si acuma incerc sa inteleg..Pina la urma, ce e iubirea?
Cred ca iubim cind simtim ca rezonam cu profunzimea sensibilitatii..Ca e o pictura, o sculptura, o idee, un gind, o traire, un sentiment, orice, si sub orice forma..O iubim pentru ca ne atinge acolo, undeva, in adincul fiintei..Si ne tulbura, si ne face sa simtim o emotie nedefinibila, dar atit de autentica..Si iubim asa, multe..Dar ni se mai intimpla sa intilnim un om cu o constiinta aparte..Si atunci simtim ca sentimentul ala trait inainte e depasit..Pentru ca acum pare ca toate iubirile dinainte converg intr-un torent de trairi atit de dens, profund si activ, ca ne amesteca toate interioarele..Sintem chiar in centrul virtejului..
Iubirea e o pasiune misterioasa si ultima..E un sublim de tot ce am trait, vreodata..Ne schimba fiinta care eram, ne bulverseaza..Ne arata lumi nestiute, ne cinta, ne danseaza, ne arata partile divine ale fiintelor, ne urca, si ne coboara intre plus si minus infinit..Iubirea ne da stari noi, senzatii, si ne arata lumi posibile..Ne face sa gindim diferit, sa intelegem tot felul de logici nestiute, si ne plimba intre geniu, si prostie..
Iubirea ne reconstruieste fiinta, din temelii..
Dar iubirea are de multe ori un sfirsit..Si atunci toate se prabusesc, si praful se aseaza iar, in liniste.. Raminem infirmi, si invatam iar sa fim, si sa traim, ca si cind abia ne-am fi nascut..
Iubirea e un fel de joc sado-maso, pe care il acceptam veseli..Si, care, dupa un timp ne cam lasa reci, pentru ca pare mai mult o pacaleala decit ceva serios..Asta e..Pentru ca noi astia sintem..Nu e nimeni de vina..
Si uite asa ne trecem viata printre iubiri de care sa ne amintim..Macar am trait ceva, si tot e bine..Pentru ca avem repere pentru posibilele iubiri viitoare..Daca vor mai fi..Speram ca da..Tot ce se poate..Si speram, si iar speram, cit traim..Apoi mai uitam..Ca sa ne reamintim, inca, ceva ce am trait, demult..