Friday, August 29, 2014

Cosmosul ramas din noi

Dupa toate cite au fost, si s-au intimplat, am ramas doar noi..Din toti..Doar fiintele care au ales caile supravietuirii..Noi..Pentru ca asa ne-am dorit, si asa ne-am conformat noua insine, cu tot..Ca sa mai fim, si de acum incolo..
Ceilati au supravietuit si ei, la fel de greu..Dar ei parca au suferit mai mult, asa mi s-a parut..Ca s-au uscat de la aerul asta de vara tirzie, ca s-au cojit de toate straturile artificiale, incet si sigur..Si n-au mai ramas din ei decit ochii, ca doua camere ultra-performante, care inca ne mai urmaresc..Si care se misca liniar, pe traiectoriile vietilor lor posibile..Asta a ramas din tot ce erau ei, sau credeau ca sint..Doar priviri sterse si prafuite, dar continue..Priviri ca niste linii negre, care descriu cercuri, peste tot..La fel de conforme, pe cit de dezgustatoare le-a fost fiinta lor dinainte..
Jocul multora s-a terminat..Nu si-au putut misca nicicum fiintza inainte..Sint exact ce erau demult..Niste amintiri uitate, ca relicvele uitate de timp, si transformate in praf..
Uneori ma mai gindesc, daca lumea asta mai are ceva, al ei..Sau daca toata a devenit o pulbere fina, care se aseaza pe hainele trecatorilor..
Noi toti vom fi uitati..Orice am fi facut, reusit, oricine am fi fost..Pentru ca asa e mersul lumii..Lumea merge inainte uitind..Cit crezi ca-i va pasa cuiva din viitor, de tine, mai mult decit iti pasa tie de cei din trecut? E firescul, asta..Ca lumile sa se succeada natural, si fara amintiri neplacute..Pentru ca noi, pentru ei, sintem ce au fost ceilalti, pentru noi..E simplu..Si tot ce exista, pina la urma, e clipa asta, de acum..Pentru ca cea dinainte e deja uitata, si cea de dupa e necunoscuta..Sintem asa cum existam, cu tot, in clipa asta..Atit..Restul e doar un nor de praf cosmic care se amesteca cu restul de praf cosmic ramas..

No comments:

Post a Comment