Un joc fara reguli

O iubire e ca un joc, in care doi copii isi pun pe masa, pe linga jucarii, si propriile suflete..Si le arajeaza iar, in tot felul de combinatii, ca sa vada cum se pot potrivi..Si cind obosesc pleaca, pentru ca stiu ca si miine e o zi in care pot relua jocul..
Acuma jocul asta se mai opreste, pentru ca nu se stie cum timpul il schimba..
Dar, dupa un timp de jocuri nereusite se mai intimpla sa intilnesti un partener de joaca perfect..Cu care poti sa construiesti atitea..Si asta e o fericire divina, cred, pe care doar norocul cel orb simti ca ti l-a adus..Si atunci  te urci iar impreuna pe sania albastra, si iti dai drumul pe pirtie..Si unde vei ateriza, acolo poti spune ca e originea lumii..Asa..Pentru ca toate sint un joc, inca, atita timp cit ai o partenera frumoasa, si care te intelege din priviri..

O iubire ca o sanie albastra

O iubire e ca o intoarcere in timp..E ca o ameteala in care iti dai seama ca orice intrebare poate avea orice raspuns, asa, si oricare ar fi el nu va insemna cit de putin, sau cit de mult mai mult decit pretul pe care il dai pe lume..Pentru ca lumea chiar nu prea mai conteaza, atita timp cit tu plutesti pe deasupra, si ai in minte doar ceva ce inseamna tot, mai mult decit toate galaxiile,,Sau decit toate trecuturile si viitorurile impreuna.. Pentru ca si timpul e depasit..Acuma nu mai exista absolut nimic in afara de tine, de ea, si de uitare..
Cred ca cea mai frumoasa poveste de iubire e atunci cind ea e suparata, tu esti nervos, lumea e talimba, si tu te duci, o mingii simplu, si-i spui ca are ochii cei mai frumosi pe care i-ai vazut tu, pina acuma..La care ea fuge, iti spune ca esti cel mai mincinos si urit, te respinge cu toate frustrarile adunate de atita timp..Iar tu, omul care a fost intotdeauna la fel de sincer, fugi dupa ea, o prinzi de bluza, o tragi spre tine, o imbratisezi, si-i repeti: Tu sa stii ca nu glumesc, pentru ca sint cel mai serios om din lumea asta..Ochii tai chiar sint cei mai frumosi, si asta pot sa o dovedesc, pentru ca sint serios, ti-am mai zis..Acuma tu poti sa spui ca sint un mincinos si ca vreau sa te pacalesc, asa, ca sa incerc sa te fac atenta la mine..Dar sa stii ca nu e asta.. Pentru ca eu am vazut multi ochi foarte frumosi pina acuma..Dar asa ca ai tai, inca nu..De unde-i ai? Si de ce te uiti cu ei asa de misterios, la mine?
Apoi se mai intimpla intimplari intre tine si ea, te mai mingii, ii mai vorbesti, iti mai raspunde, apoi pleci, ca sa te reintilnesti iar, si iar, ca dupa un somn in care ai visat multe, si ti s-au mai intimplat si mai multe..
O iubire e o regasire, cred..O intilnire spirituala intre eurile tale, si ale ei..Simplu..Ca in viata..Cind doar simti, si lasi cuvintele sa vorbesca singure, in tacere..Asa..

Clase sociale

Se povesteste despre o estetica a uritului Adica un artist preia elementele dezgustatoare ale mediului, si le aranjeaza estetic..Cum spunea si dl Arghezi, ca "din bube, mucigaiuri, si noroi iscat-am frumuseti si preturi noi" in poezia Testament..La inceput nu am fost de acord cu asta, pentru ca simteam ca arta exclude automat uritul..Dar e ceva, aici..Pentru ca sintem inconjurati de urit, si de rau, asta domina peste tot, si toti le cunosc foarte bine..
1. Uritul, cu toate formele si nivelele lui, peste tot in natura manifestarilor lui proprii, construit artificial de catre om..E o forma cotidiana a diferentzelor dintre noi, aratata concret..Nu-mi place de cutare, ii arat fetze urite ale realitatii, asa, ca sa i-o trag..Simplu..Asta presupunind ca nu doresc sa-i fac rau, pentru ca asta e la punctul 2..Si pentru ca tolerantza e o chestie depasita, din punctul de vedere al prostilor si cretinilor, ei bine, ei isi manifesta asta in toate felurile, cu zgomote scirboase, urlete, tonuri, cu mirosuri care sa te faca sa vomitzi, cu cuvinte si expresii de neimaginat, atitudini de tot felul, etc..Si asta face ca sa fim efectiv inconjurati de toate nasoalele astea pe care, in libertate fiind noi toti, le luam ca atare, cum sint, si le acceptam..
Iar artistul, ca sa traiasca, incearca sa-si faca arta lui pe intelesul tuturor, si atunci preia multe elemente din real si le combina , cum spuneam, estetic..Si asta e, noi ne uitam la arta contemporana ca fiind fireasca asa cum e, desi, de multe ori cam fugim spre frumosul facut mai degraba din frumos decit din urit..E o alegere pe care o facem, fiecare cit, si cum considera..
2. Rautatea..Asta e o impunere a uritului, cel putin asa o vad eu, adica ai o agresivitate continua asupra celuilalt, il toci la cap cu mizeriile tale, metodic, ii faci chestii gindite, ca sa sufere, si sa-l simti ca-l doare..
Ma uitam ca rautatea foloseste absolut orice mijloace..Sint cuvinte, expresii, sau atitudini care sint banate de societate ca fiind crude si ofensatoare..Bun, si rautatea din om ce face, accepta asta? Nooo, cauta mai departe, foloseste alte cuvinte si expresii noi, care, dupa cum s-a mai intimplat, vor fi si ele banate de societate..Pina cind, probabil toate cuvinte vor suferi asta..Si atunci cum dracu o sa mai putem vorbi?
Dar sa revenim..Problema nu e in cuvinte, expresii, atitudini..Nu..Problema e in rautatea din foarte multa lume ne-educata..Aia fac nefacutele, si mizeriile pe care tre'sa le acceptam cu toti..
Problema nu e cu forma, cea pentru care se cauta solutii gen noi forme de insingurare de tipul retelelor de socializare (desi demersul asta e fabulos, dar folosit si abuzat de multi), ci problema reala e cu fondul..Adica cu educatia..Pentru ca foarte multi au folosit in scop dement lipsa acuta contemporana a unei educatii adevarate bazata pe valori adevarate, si care sa ilumineze poporul..Desi am trecut in istorie prin perioade de astea de eliberare spirituala, se pare ca in mintea multora e mult intuneric..Si asta duce la ce vedem cu totii.. Ca ne insinguram mai mult, mmm, nu stiu, poate ca asa e in natura noastra, sa fim asa, independenti..Dar nevoia de social, din noi urla atit de tare azi..De social adevarat, fie ca e real, sau virtual, pentru ca si virtualul e plin de adevaruri, si nu e chiar atit de sec si robotic precum pare..
E mult de spus..Secolul asta pare confuz..Dar noi nu ar trebui sa ne lasam telecomandatzi..Si aia buni, si multi ar cam trebui sa gaseasca metode eficiente de a impune bunatatea si spiritul alorlalti rai..Pentru ca aia rai sint o bomba cu ceas, care se vor declansha cindva, nu stim cind, nu stim cum, dar sigur o vor face, pentru ca e in natura lor..
Am vazut un film, se cheama Elysium, in care, intr-un viitor, lumea e separata pe clase superioare, si inferioare, ca in Masina timpului a lui Wells..Si ma gindeam daca scenariul ala nu e posibil, pentru ca lumea pare a merge spre varianta din film..In fine..

Noi, cum am stiut

Vietile noastre merg pe drumuri stiute doar de ele..Pentru ca asa e rezultatul dupa analizele de dinainte..Sintem si noi copiii reusitelor..
Mai privesc si eu lumile acelea..Si sint uimit de cite experientze au trecut pe dinaintea noastra..Sint asa, ca un copil, uitat de timp, care vede tot, si se mai gindeste la vremuri..Ca un om, maturizat inainte de timp, si care isi simte fiinta aproape de atingerile artei..Si care se simte atit de aproape de toate..Care isi atinge fiinta cu toate curbele ajunse a fi atit de elaborate..Si care se mai identifica cu substantza atit de elaborata a formelor construita de ei..
Am o uimire continua, a mea, pentru ce au facut ei, in toate profunzimile lor..Sint  omul care se roteste imprejur, ca  sa poata admira existentele profunde ale artistului..Omul nestiut de timp, si care, mai priveste, in singutatatea lui eterna, tot..Cel care se uita pe el ca sa spuna sincer, ce simte ca exista..
Stiu..Adica cred ca stiu, in ce simt..

Un zimbet asimetric

Am avut in viata perioade foarte grele, in care nu stiam ce va urma..Adica in care chiar ma intrebam daca e mai bine a fi, sau a nu fi..Daca a fi-ul chiar poate sa depaseasca a nu fi-ul..Sau daca toate e mai bine sa se termine aici..Fara pareri de rau..Si atunci am zis ca a fi-ul merita, asa, ca sa nu fiu las..
Si, in perioadele mele de glorie depresiva aveam stari ciudate, si tot felul de viziuni asupra lumii asteia..Vedeam tot felul de monstruozitati legate unele de altele atit de firesc, si de sinistru..Imi dansau in minte toate fiintele iadului asa cum le vedeam doar eu, si toate isi convergeau capacitatile ca sa ma termine.. Toate impreuna..
Mi-a fost rau, o lunga perioada..Dar nu un rau definibil, si medical exact..Era o stare de intunecare continua, simtita dupa toate agresiunile la care fiinta mea a fost supusa..Eram ca si cind as fi fost responsabil de toate relele petrecute..Eram agresat continuu, si fara aparare..Toti sareau pe mine, aducindu-si impreuna toti monstrii construiti de imaginatiile lor bolnave..Si am ramas mult timp in starea aia..Si, asa cum eram, atunci, de multe ori m-am intrebat, in mine, daca ce fac e bine..Sau ce va fi cu mine..Si atunci imi aparea in minte un tip tinar, imbracat cu o camasa cu guler, si cu un zimbet in coltul gurii, ca fiind cel care cunostea raspunsul la intrebarile despre viitorul meu, dar care zimbea asa, asimetric, si tacut..Nu stiu de ce, cum, cum a aparut, de ce nu spunea nimic..Era o viziune tacuta, si atit de misterioasa, si care disparea repede, si nestiut..Iar zimbetul lui, ma trimitea spre atitea alte stari imposibile, si spre atitea alte miliarde de intrebari fara raspuns, dar, dincolo de toate imi dadea o sperantza uriasa, nu stiu de ce..Poate pentru ca imi zimbea, asa chinuit zimbetul acela, sau poate pentru ca imi aparea, metodic, ca sa-mi arate ca mai exista sperantze..
Pe mine ma chinuia gindul ca el are toate raspunsurile, si eu vroiam sa le stiu, sau macar sa stiu daca va fi bine, cumva, si, daca e posibil, cum, sau ce sa fac de acum inainte, ca sa fie bine..Pentru ca eu chiar eram disperat..Dar el raminea acolo, la fel, cu toate raspunsurile nestiute acoperite de acea masca a unui zimbet in coltul gurii..
Acuma am asa o stare nestiuta cind vad un zimbet in coltul gurii..Si ma gindesc ca acel zimbet inca mai ascunde raspunsurile la multe mistere..
Mi se mai intimpla si mie uneori sa mai zimbesc in coltul gurii, uneori..Cind stiu unele lucruri pe care simt ca nu e timpul sa le spun..Pentru ca asa am invatat de la omul ala care imi mai apare, asa trecator, prin minte..

Stari galactice

Cred ca tuturor ne place puterea..Adica puterea care cuprinde capacitatea, constructia, comunicarea, si elaborarea a ceva..Ceva care e diferit, de la om la om..Unii cauta puterea de a putea cumpara orice, altii de a conduce, altii de a face ceva care sa le aduca admiratie, recunoastere, etc..Eu sint inginer, si pentru mine, a fi cu adevarat puternic inseamna sa construiesc ceva care sa functioneze..La fel sint si artistii..Si, daca stai sa te gindesti, cam asta inseamna, de fapt puterea autentica: sa faci ceva atit de concret, solid, si adevarat, ca sa atragi acel gen de admiratie neconditionata..Si asta chiar daca nu vine nimeni la tine sa-ti ceara autografe:)).. Dar simti printre rinduri cum, in unele accese de sinceritate, iti mai spun unii chestii placute:)..Si asta iti da o energie de aia uriasa, ca si cind te-ai fi conectat la o sursa universala..
Eu cind ascult o muzica buna, cind maninc ceva incredibil de gustos, cind am o conversatie plina de idei, cind citesc ceva incredibil, cind imi retraiesc amintiri, cind scriu la posturi pe blog, simt o incarcatura uriasa de energie, si un fel de stare de zbor printre toate galaxiile..
Nu stiu daca e ceea ce e definit prin "catharsis", pentru ca poate e mai mult decit o eliberare, in fine, tot ce se poate..Si n-ar fi rau sa incerce toata lumea starea asta..Sigur, daca am incerca sa o punem in cuvinte ar insemna ca sa scriem continuu, pina la sfirsitul vietii, si n-am mai avea timp sa o traim efectiv..
Cred ca asta e esenta vietii..Capacitatea ta proprie de a simti cum lasi in urma tot, si iti dezlantui intr-o libertate infinita toate fiintele din tine..
Unii considera energiile astea legate de religie, Dumnezeu, rugaciuni, etc..Aici e o mare pacaleala..Sigur, avem libertatea de a alege sa asociem capacitatile noastre interioare de o existenta divin-superioara, ca sa ne explicam, intr-un fel, ce simtim, si ca sa stim, ca in ce traim nu sintem singuri..E uman, dar profund subiectiv.. Dar, daca ne face bine, sigur, e ok, dar chestia e, ca ce ne face pe noi sa ne simtim bine sa nu impunem si altora ca filosofie de viatza..Ca nu e corect..
Mi se pare geniala incercarea asta de a explica, desi, evident ca nu e noua, au spus-o inaintea mea multi cu mult mai destepti..Da eu am zis-o cu cuvintele mele..Am si eu merite, mai, pai, na, altfel cum:)) Si, ca premiu meritat, o sa ascult acuma Stairway to Heaven de domnii de la Led Zeppelin, dupa care un concert al lui Pink Floyd din Pompeii, orasul conservat din perioada de glorie a Imperiului Roman..

Treceri deveniri

Noi traim in lumea asta, pe care am primit-o de la ceilalti, dinainte..Si ne adaptam la ea, din mers, considerind demersul asta ca fiind doar al nostru, asa cum plecam de la un dat care exista, si ne construim existentele imprejur..Privind, analizind, gindind, imaginind..Sintem ce reusim sa fim, luptind cu toate provocarile..Si reusim ceva, putin, si ne imaginam invingatori..Si continuam asa, crezind ca sintem atit de adevarati, si unici..
Uneori, cind ne despartim de o relatie esuata ni se pare ca lumea se sfirseste..Si ca nimic, nicicum nu va mai fi asa ca pina acum..Nestiind ca lumea asta, de acum e o suma de destine care au trecut exact prin aceleasi transformari..Ne repetam si noi, vietile, pina la urma..
Cred ca mi-e dor de amintirile frumoase..Ca sa uit tot trecutul asta nefericit al lumilor care au fost..Vreau sa mai fiu naiv, chiar prost, si sa gresesc ca un idiot, asa cum am facut-o tot timpul..Si sa-mi traiesc profund toate identitatile..Desi, parca, acuma, nu mai are farmecul ala de atunci, pentru ca acuma sint omul asta maturizat..Acuma m-as retrai cu gindurile si experientele care mi s-au parut mai adevarate..Desi..
De multe ori ma mai gindesc la trecut, si stiu ca, din locul in care sint nu as mai retrai la fel..Pentru ca mi s-ar parea plictisitor, ca si cind as revedea un film fabulos, dar pe care-l cunosc pe de rost..Si nu ar mai fi la fel, nici pe departe..As vrea sa retraiesc altfel, nu cum a fost, in nici un caz..Pentru ca eu acum sint altul..
Cred ca trecutul are farmecul lui, cu toate amintirile exotice si unice, de atunci..Dar acum parca vrem sa traim experiente la nivelul fiintei de acum, al celei care sintem, efectiv..Maturizate mai mult sau mai putin.. Si nu stiu daca asta chiar inseamna ca am imbatrinit..E mult de spus, pentru ca fiinta interioara intinereste parca, pe masura ce timpul se desface in tot felul de experiente exotice, cred..

Cosmosul ramas din noi

Dupa toate cite au fost, si s-au intimplat, am ramas doar noi..Din toti..Doar fiintele care au ales caile supravietuirii..Noi..Pentru ca asa ne-am dorit, si asa ne-am conformat noua insine, cu tot..Ca sa mai fim, si de acum incolo..
Ceilati au supravietuit si ei, la fel de greu..Dar ei parca au suferit mai mult, asa mi s-a parut..Ca s-au uscat de la aerul asta de vara tirzie, ca s-au cojit de toate straturile artificiale, incet si sigur..Si n-au mai ramas din ei decit ochii, ca doua camere ultra-performante, care inca ne mai urmaresc..Si care se misca liniar, pe traiectoriile vietilor lor posibile..Asta a ramas din tot ce erau ei, sau credeau ca sint..Doar priviri sterse si prafuite, dar continue..Priviri ca niste linii negre, care descriu cercuri, peste tot..La fel de conforme, pe cit de dezgustatoare le-a fost fiinta lor dinainte..
Jocul multora s-a terminat..Nu si-au putut misca nicicum fiintza inainte..Sint exact ce erau demult..Niste amintiri uitate, ca relicvele uitate de timp, si transformate in praf..
Uneori ma mai gindesc, daca lumea asta mai are ceva, al ei..Sau daca toata a devenit o pulbere fina, care se aseaza pe hainele trecatorilor..
Noi toti vom fi uitati..Orice am fi facut, reusit, oricine am fi fost..Pentru ca asa e mersul lumii..Lumea merge inainte uitind..Cit crezi ca-i va pasa cuiva din viitor, de tine, mai mult decit iti pasa tie de cei din trecut? E firescul, asta..Ca lumile sa se succeada natural, si fara amintiri neplacute..Pentru ca noi, pentru ei, sintem ce au fost ceilalti, pentru noi..E simplu..Si tot ce exista, pina la urma, e clipa asta, de acum..Pentru ca cea dinainte e deja uitata, si cea de dupa e necunoscuta..Sintem asa cum existam, cu tot, in clipa asta..Atit..Restul e doar un nor de praf cosmic care se amesteca cu restul de praf cosmic ramas..

Scrisoare de miercuri

Weekendul se apropie cu pasi din ce in ce mai mari..Cre'ca vine spre noi cu aceeasi viteza cu care pleaca doamna vara..E bine, ca se pastreaza un echilibru, ca in natura..
Azi e miercuri ..O miercuri mai buna ca cea de saptamina trecuta, dar mai slaba decit cea care va veni..O aceeasi zi de miercuri in care oamenii redevin cercuri, si se rostogolesc pe propriile lor traiectorii-destine.. Poate ca e bine asa, desi a mai trecut iremediabil o zi din viata noastra..
Ma gindeam cum voi fi la 64 de ani, cum ziceau Beatlesii..Adica cum voi gindi, simti, ce voi face atunci, ce job voi avea, ce prieteni, sau poate ce relatie stabila..Poate imi va fi cu mult mai bine ca acuma..Sau poate ca nu, cine sa poata sti..
Acuma sint un pic mai linistit, cred..M-am obisnuit cu programul zilnic, desi tot ma mai trezesc noaptea, si ma mai gindesc la cite in luna si in stele..E tot cald, semn ca vara e inca-cu noi, si mai functioneaza si programul zilnic de nudism..
Probabil ca si eu sint azi in cercuri, pentru ca e inca, miercuri..Ma simt rotund, daaaa, stiu, tre'sa mai slabesc, fac eforturi pentru asta, pentru ca am cam mincat impulsiv-convulsiv..Azi n-am mai trecut pe la mall ca am destula mincare, ca si asa nu prea mai vreau sa-mi incarc stomacul, ca nu e usor de digerat toata mincarea asta..Mai bine sa maninci mai calculat, adica mai putin, si chestii usoare..Am inceput cu Porto, ca e lichid, si circula mai repede prin matze..Am vazut ca starile corpului sint date de locul unde se afla bolul alimentar, si de asta incerc sa dirijez tot ca un CFRist care dirijeaza trenurile, si sa dau verde la toate stopurile ca sa ajunga mai repede toate la destinatzie:))..
E bineeeee..E cel mai bine, deocamdata..Avansam cu viteza luminii prin intuneric, sau, cum zicea un fost coleg de clasa de liceu, cu viteza sunetului care nu s-a produs inca:))..Mi-e dor de liceu, si de nebuneala aia artistico-stiintifica de atunci, cind eram asa mici, naivi, si visatori, si cind tot ce se intimpla ne punea pe ginduri..Mi-e dor sa ma mai indragostesc asa aiurea, desi stiu ca asta imi aducea multe stari misterios-nedescifrabile..Na, acuma e valabila inca indragosteala, chiar daca nu mai am naivitatile de atunci, dar chiar cred ca sint deschis la sentimente din alea care sa ma intoarca pe dos:)) Pentru ca inca mai experimentez..
Daaaa..E o miercuri-cercuri inainte de o joi de apoi, si de o vineri absoluta zi de detashare-eliberare co-lo-sa-la..Sintem cam la intersectzia senzatiilor, spre un fel de sublim-extaz..Acuma chestia e ca un weekend mai lung nu ne face neaparat fericitzi, dar contribuie enorm la starea noastra de bine..
La job imi continui saga cu proiectul-mamut, in care tre'sa repet la infinit metodele pe care mi le-am definit.. Da e bine nene, pentru ca primul a functionat bine de tot, l-am arenjat stiintific..
Pentru miine tre'sa ma barbieresc, sa mai spal ceva, si sa mai aranjez unele, altele.. Cred ca pap o ciorba ramasa de ieri, sau mai incalzesc pui, fac un piure din fulgi, si bag si o salata greceasca..Ca sa mearga dupa Porto..
Azi a fost o caldura tropicala, desi dimineata era racoare..A, sa nu uit, o sa trebuiasca sa mai pun la masina lichid de spalat parbrizul ca am ramas fara..Poate gasesc din ala ramas de ultima data..Pina atunci, toate bune, si zile cit mai calduroase, ca meritam..
Eu, inconfundabil si iremediabil, Florin

Variantele orasului

Orasul e identic..Si noi ne-am plimbat pe aleile lui, ca sa simtim ca sintem identici cu fiintele idealiste, care eram..Orasul e imprejur, cu toate strazile, si aleile pline de amintiri..El e la fel de acelasi care sa ne arate tot, si toate, pe care noi doar sa le admiram..
Ma simt o picatura infinit mica de timp, care se alatura altor picaturi care aluneca pe strazi..E frumos sa putem vedea totul cum se transforma, chiar acum..
Dar el, orasul, e obisnuit..Si ne priveste asa, la fel de indiferent..Pentru ca noi, la dimensiunea infima a propriei vieti, chiar sintem indiferenti pentru o eternitate posibila a orasului..

Idealuri amintite

Viata e o trecere..Una maaaaaaare de tot..Ne trecem devenind tot timpul altii dupa experiente peste experiente adunate, iar, si iar..Si cine devenim, asta naiba stie, pentru ca depindem de ce ni se intimpla..
Parca uit cine naiba mai sint..Asta daca as fi stiut vreodata..Dar uit pentru ca am nevoie de asta, ca sa ma reconfigurez dupa toate experientele..Si redevin altcineva tot timpul, un alt om care pare mai adaptat, cred, si care, se mira din ce in ce mai mult de toate, de ce a fost, si de cine este, inca..
Ma mai uit la mine, in oglinda, si ma gindesc daca totul e o varianta de evolutie, sau doar o mare pacaleala.. Pentru ca si intuitia are, si ea, momentele ei de repaus..Desi, da, poate ca chiar am evoluat, cumva, mai mult in sensul "social" decit in sensul anticipat de mine..Socialul asta fiind o varianta a unui fel de a fi care sa fie suficient de reactiv, cit sa nu dea impresia ca e depasit:))) Pentru ca reactivitatea pare a fi cuvintul zilei, si nu elaborarea valorica..Hm..
Oare cit de mult conteaza ce spun, sau ce cred ca spun? Pentru ca nu sint chiar omul atit de elaborat, pe care sa-l caute ceilalti, pentru propriile opinii..Adica ma simt ca sint un cineva perfect indiferent, si care poate genera distantze uriase intre suflete, dupa cum am impresia ca ma privesc ei, inca.. Eu cu mine, aici, in timp ce interesul lumii e acolo, intr-o infundatura:))..Aha..Si in continuare distantza ramine, orice ar fi, pentru ca na, mersul lumii, valorile, esentzele, transformarile, interesul actual, blablabla, rahat pansat..
Nimic nu e cum ar trebui..Pentru ca toti simulam ca existam intr-o societate care simuleaza ca are o scara de valori, etc..Traim intr-o prostie alarmant generalizata, si care si-a pierdut nordul..
In fine, fiecare cu punctele lui de vedere..E libertate, si toti pot sa creada absolut orice timpenii, pina la proba contrarie..Eu mai am unele criterii care imi vin din lumea aia a unor valori, cred, autentice..Si le pastrez.. Pentru ca-cred ca mai merita, inca sa simti ca te mai poti conecta la un sistem de valori asa cum era atunci, pe vremea aceea..Adica atunci cind simteam ca visam imaginindu-ne doar printre adevaruri..Cit era de real, asta doar viata ne va arata, daca va binevoi..Dar noi vom ramine conectati, cred, la sursa aceea de idealuri in care admiram modele, ca sa..

Evolutie involutiva

Am avut unele momente cind am zis ca gata, nu mai scriu nimic, nu ma mai gindesc la nimic altceva in afara celor necesare supravietuirii..Pentru ca ma simteam atit de obosit si inutil..Si asta a fost influentata de perioada cind aplicam sute de resumeuri pentru joburi, si nu ma suna absolut nimeni..Atunci am simtit ca oricum, orice as face, nu mai are rost..Si o sa stau asa, sa astept sa mor ca un idiot, si sa-i ia dracu pe absolut toti, pentru ca numai probleme am avut cu ei..Si asta pentru ca de cind lucrez pe aici am intilnit atitea tirituri, ca mi s-a parut cam inutil tot..Am zis ca cu animale din astea nu prea poti lupta ca astia-s adaptati bine la mediu, fata de mine..Dar, se pare ca nu e asa nici pe departe..Sigur, se sprijina intre ei tiriturile, pentru ca seamana, dar si ei fac parte totusi dintr-un sistem care se pare ca e construit pe baza de valoare aplicata.. Iar ei nu prea pareau genul..Glumesc, normal, ce dracu sa fac, ca am trait foarte multe monstruozitati nemeritate..Poate e un pic si vina mea, pentru ca, na, dar vina mea e mica fata de vinile adunate ale celorlalti, impreuna..In fine..
La antena 3 sir Gidea discuta despre educatie..Ce tema fabuloasa..Pentru ca daca educatia lumii ar fi alta, bineinteles ca si lumea ar arata cu toooooootul altfel, complet diferita..Daca lectiile anticilor greci ar fi fost insusite corect de ceilalti, probabil ca astazi am fi la nivelul de civilizatie al anilor 5000, sau mai mult..Si in nici un caz nu am fi trecut in secolul XX prin niste razboaie monstruoase..Si nu am fi avut parte de sisteme sociale demente, care sa ucida atitia oameni nevinovati..E sinistru..Si asta se datoreaza unei libertati prost intelese, unui orgoliu descreierat, si unei dorintze de singe, eliberata de orice constringeri..Pentru ca e libertate, nu?
Chestia e, ca, si astazi, libertatea e la fel de permisiva, cu multe mizerii, si restrictiva cu adevarurile.. In fine..
Mi-e cam sila de media care promoveaza abjectiile, ca sa-si vinda mizeriile..Pentru ca e filosofia asta ca media e o afacere, si trebuie sa se vinda, nu conteaza ce, si cum, si promoveaza subumanul..A evoluat asa de bine media asta ca ne e tuturor scirba efectiv, de ea..Si asta e generalizat, pentru ca nimic nu mai e uman, si normal in ce prezinta..De parca am trai toti intr-o lume complet dezaxata, in care predomina doar monstruozitati si cataclisme de toate felurile imaginabile, care mai de care cu cit mai multe victime omenesti.. Asta in timp ce aceeasi medie se entuziasmeaza pina la lacrimi de stupiditati absolut irelevante..
Mai nene, ne-am dilit cu toti? Adica chiar sintem asa cum ne prezinta media asta?
Io sincer cred ca media ar trebui sa-si revizuiasca standardele, pentru ca a luat-o complet razna, si nu mai reprezinta ce e, sau ce ar trebui sa fie..
Eu mai citesc ziare locale, din orasul meu, asa, ca sa vad ce s-a mai schimbat..In afara de cretinisme perfect stupide nu gasesc absolut nimic..
In fine poate ca si-or schimba si ei politica in momentul in care n-o sa-i citeasca nici dracu'..Nu ca acuma i-ar citi prea multi..Desi, pina la urma, cred ca e firesc sa se intimple asa, intr-o societate in care 95% si-au vindut sufletul pe citiva argintzi..Acolo, unde toate vor evolua spre disparitzie, pentru ca ce alt viitor ar putea fi anticipat??
Mie mi-e mila de toti cei care chiar nu merita asta..Pacat..Dupa atita evolutie..

Tembelism social

Iubirea e sentimentul sintetizat de profunzimile fiintei tale, si care pare ca isi cauta un suflet, pe care sa se proiecteze in 3D, si care sa comunice prin firele colorate toate dimensiunile lui..
Pe suflet il doare singuratatea..Si atunci el striga cit poate de tare..Si trimite mesaje catre oricine..Si spune orice, doar ca sa nu se simta atit de singur cit simte ca este..Dar, raspunsurile nu vin, si atunci vine tristetzea cea invaluitoare si calma..Si nimicul se aseaza, si toate devin uitare infinita..
Nu stiu cum sa spun ceva unui suflet insingurat..Pentru ca si eu sint asa, si nu stiu cum sa reactionez..
Poate ca mai normal e sa ii oferi partenerei o mina, de care sa se sprijine..Dupa care sa incerci sa conversezi asa, despre orice, ca sa te vada in detaliile fizice, si imediate..Sa-ti surprinda trasaturile, si vocea, si miscarile, si toate felurile tale in care te manifesti..Ca sa te simta cum esti ca fiinta..Si cit de pasional, sau de cerebral esti, tu ca om concret, care exista acum, si aici, in tot..
Cred ca absorbim fiintele cu care interactionam, le copiem gesturile in minte, si le descifram intuitiv.. Ca sa le simtim inauntru, in noi asa, ca si cind ar fi alternative posibil a fi traite..Si ca sa le cautam sensurile posibile..Ca sa le proiectam pe o posibila harta sufleteasca unde sa analizam tot, ca sa copiem ceva ce ne-a dat o stare si o traire mai apropiata de propria fiinta..
Noi traim, noi sintem, noi facem si desfacem, noi sintetizam din ceilalti ce simtim ca ne trebuie, si copiem ca idiotii, pentru ca noi avem dreptul sa fim asa cum ne imaginam ca putem fi..
Vezi, de multe ori te ciocnesti de asemenea exemplare, care sint incolori, inodori, si insipizi, fiinte complet idioate, care exista si ele..Si astia sint genul care copie orice, pentru ca nu au personalitate, si se manifesta instabil si neurotic..Si daca ai ghinionul sa-i intilnesti, ei bine, astia sar pe tine efectiv..Mi s-a intimplat tot timpul..Si ce dracu sa faci?
De asta zic ca viata in societate e grea pentru ca ai de-a face cu tot felul de mizerabili..De ce trebuie sa suport atitia cretini doar ca sa exist, si sa lucrez? E foarte mult de spus, pentru ca pare ca sint inconjurat de impulsivi haotici si cretini..O, da, sa-i vezi cum se comporta dimineata in trafic..Si te mai miri de ce e lumea asta asa cum e..

Iubiri reamintite

E seara, e vara, imaginatia zboara, e cald, intuneric, si liniste..Toti dorm..Nici vintul nu mai bate..Eu stau pe scaun, ma uit la monitor, si ma gindesc..Am ascultat citeva melodii de dragoste care m-au atins la coarda aia invizibila, si acuma incerc sa inteleg..Pina la urma, ce e iubirea?
Cred ca iubim cind simtim ca rezonam cu profunzimea sensibilitatii..Ca e o pictura, o sculptura, o idee, un gind, o traire, un sentiment, orice, si sub orice forma..O iubim pentru ca ne atinge acolo, undeva, in adincul fiintei..Si ne tulbura, si ne face sa simtim o emotie nedefinibila, dar atit de autentica..Si iubim asa, multe..Dar ni se mai intimpla sa intilnim un om cu o constiinta aparte..Si atunci simtim ca sentimentul ala trait inainte e depasit..Pentru ca acum pare ca toate iubirile dinainte converg intr-un torent de trairi atit de dens, profund si activ, ca ne amesteca toate interioarele..Sintem chiar in centrul virtejului..
Iubirea e o pasiune misterioasa si ultima..E un sublim de tot ce am trait, vreodata..Ne schimba fiinta care eram, ne bulverseaza..Ne arata lumi nestiute, ne cinta, ne danseaza, ne arata partile divine ale fiintelor, ne urca, si ne coboara intre plus si minus infinit..Iubirea ne da stari noi, senzatii, si ne arata lumi posibile..Ne face sa gindim diferit, sa intelegem tot felul de logici nestiute, si ne plimba intre geniu, si prostie..
Iubirea ne reconstruieste fiinta, din temelii..
Dar iubirea are de multe ori un sfirsit..Si atunci toate se prabusesc, si praful se aseaza iar, in liniste.. Raminem infirmi, si invatam iar sa fim, si sa traim, ca si cind abia ne-am fi nascut..
Iubirea e un fel de joc sado-maso, pe care il acceptam veseli..Si, care, dupa un timp ne cam lasa reci, pentru ca pare mai mult o pacaleala decit ceva serios..Asta e..Pentru ca noi astia sintem..Nu e nimeni de vina..
Si uite asa ne trecem viata printre iubiri de care sa ne amintim..Macar am trait ceva, si tot e bine..Pentru ca avem repere pentru posibilele iubiri viitoare..Daca vor mai fi..Speram ca da..Tot ce se poate..Si speram, si iar speram, cit traim..Apoi mai uitam..Ca sa ne reamintim, inca, ceva ce am trait, demult..

Seara de vara cu vise zburatoare

Cred ca am imbatrinit, sau ceva..Adica sigur am mai imbatrinit, ca ma manifest mai direct, si mai sec..Nu mai suport mizeriile si prostia, si reactionez brusc la ele..Nu mai am tolerantza fata de nici un fel de timpenii, ca mi-a ajuns..Gata, sint mai dur de acuma inainte..Care mi-o trage o sa si-o fure repede si degraba.. Imi bag picioarele, ca mi s-a acrit de citi cretini am intilnit..Si aici sint variante..Adica, ori ii bagi un pumn direct in nas, ca sa ia contact cu solul, ori ii spui si tu o mizerie care sa-l doara la stomac, ori fugi de animal, si il uiti cit poti de repede, ca sa nu-ti incarci memoria..
Cel mai sanatos e, ca oricum, sa il stergi complet din minte, ca si cum n-ar fi existat niciodata..
Sint multe animale de astea stridente care se vor bagate in seama..Decit ca io o sa le bag in alta parte..
Azi e simbata, e seara de vara calda, liniste, ascult Pavarotti, mai beau un Porto intarit, si mai visez la cai verzi, si ochi albastri..Miine o sa fac ceva programel administrativ, ca e nevoie, se pare..Ah ce fain e sa ai o nevasta, care sa te ajute..Poate o sa vie si vremea aia..Sa vedem..O sa ne concentram mai atent si pe viata personala, ca am cam neglijat-o..Dar am asa o senzatie ca o sa se mai intimple lucruri..Acuma cind, sau cum, in ce fel, cu cine, habar n-am, pentru ca nu e nimic programat..Doar ca intuitia imi vorbeste asa, mimat, sau ceva..Adica am mai prins mesaje, prin aer, da nu le-am descifrat inca..Chestie de mister, ca in filmele alea interesante..Tananaaa..
PS Pavarotti  https://www.youtube.com/watch?v=jwhP4vZAh18    ce voce incredibil de clara, si ce echilibrate melodiile..

Jocuri artistice

Bai nene, ori am io prea multa imaginatie, ceea ce nu cred, ori multa lume are prea putina imaginatie..M-am uitat asa la unele poze artistice, pe net..Sint spectaculoase multe dintre ele, dar sint seci, reci, si destul de cretine, de parca ar fi facute de robotzi pentru robotzi..Nu au nimic uman in ele, nu au sensibilitate, stil, elegantza, ceva care sa te inspire..La fel si nudurile pozate, parca-s statui pictate..Incearca ei sa mimeze ceva profund prin jocul de lumini si culori, care, zic iar, arata spectaculos, dar acelasi sec..Sint numai forme elaborate, si complet goale de contzinut..Ce rahat de arta e asta bre? In fine..
Ma gindeam sa ma apuc si eu de pozat, dar nu prea ma pasioneaza asa..Desi daca as incerca, probabil ca ar iesi ceva, dar nu le am cu reglajele alea ale aparatului..Dar as face poze cu mult mai interesante cu corpul uman, pentru ca omul poate fi redat in forme absolut-incredibil-de-sublime, cred, da trebe ochiu' de artist autentic..Ca in orice arta, na..Poate ar trebui sa incerc, desi nu am studiat arta profesional, ci doar ca amator, asa, pentru mine..
Eu am zis de mai multe ori in multe posturi despre nuduri, nudism, etc..Dar ma refeream la nudurile artistice nu la balariile comerciale..Poate ca ar trebui sa incerc, desi modelele de pozat sint scumpe ca pret, pe urma te mai costa si technologia, plus iti trebuie un timp de studiu, etc..Sint mai multe..Sa vedem, ne mai gindim..
Cel mai interesant lucru din lume mi se pare sa te joci, asa cu toate..Cu cuvintele, imaginile, gindurile, sentimentele, cu tot ce simti ca iti da placere estetica..Un artist autentic si profund, e ca un copil care combina elementele din realitate in alte feluri..Si asta surprinde pe toata lumea..Chiar si pe el, poate:)

Diavolul celorlalti

E o discutie de sitcomuri romanesti de genul: Ba, esti prost? La care raspunsul automat este: Ba, esti nebun?
O da, asta e o sinteza a lumii asteia, in care intilnesti ori prosti complet, ori nebuni dezaxati si capabili de toate monstruozitatile imaginabile..Cum le zicea si Eminescu, pentru ca de la el am copiat..
Pai altfel cum? Ca ce vedem prin lume e perfect incadrabil in prostie, sau nebunie..Reaua credintza e cam uitata, desi nu e corect..Ca mai sint si tipi inteligentzi, da rai, nene, si gata oricind sa ti-o traga..
In viata asta intilnim foarte multe tirituri, de toate genurile imaginabile, pe care nu-i cunoastem, dar care au capacitati absolut diavolesti..Si care sint si frustratzi, si gata de atac..Si genul asta de oameni e peste tot, oriunde, ca e aici, acolo, la servici, in vacantza..Pe astia cum ii contracarezi? Ce sa le faci? Dar, mai mult, cum sa te aperi de ei?

Subconstient

Noi sintem fiinte cerebrale, care isi traiesc cerebral-subiectiv viata, care au legaturi afective, si care "simt" si se adapteaza continuu, comunicind si elaborindu-ne metodic..Sintem intr-un contact permanent cu tot ce ne inconjoara, si schimbam tot timpul idei, si sentimente legate de idei, trairi, senzatii, etc..
Dar avem inauntrul nostru un subconstient propriu, care s-a construit singur..Acolo e, pentru noi, camera comorilor, pentru ca avem toate valorile adunate, si ordonate ierarhic, sa zic asa..E ce sintem..E laboratorul intim al fiintei, pentru ca acolo se elaboreaza intuitiile, ideile, rezultatul simturilor, etc..
Nu stiu, eu de multe ori mi-am reorganizat subconstientul, cu buna stiintza, atunci cind simteam ca trebuie sa o fac..Si asta a fost cind a trebuit sa gasesc solutii..Dar mi-a prins foarte bine, pentru ca acele solutii de care aveam atita nevoie, doar subconstientul mi le-a dat..Si solutia a fost un fel de rezultat bun, dupa o munca uriasa purtata de mine, cu mine, in care m-am interiorizat ca sa ma determin..Pentru ca mi-am dat seama ca daca subconstientul meu nu evolueaza atunci nici eu nu am sanse sa evoluez..
Vezi, viata e o adaptare continua la tot felul de schimbari..Si ca sa reusim sa ne adaptam trebuie sa muncim mult cu subconstientul..Adica cu fiinta adinca din noi..E simplu, in aceeasi masura cum e de complicat..

Ecuatia sufletelor

Viata e si despre capacitatile noastre, dar drumul destinului e legat si de oameni, de ceilalti..De fapt e o combinatie aici, pentru ca sintem noi, ei, si relatiile posibile care depind de noi, si de ei..
Relatia e o ecuatie in care intra multi parametri sufletesti..Iar ecuatiile au, sau nu au solutii..Uneori au multiple solutii..Ca in matematica..Nu?

Pavarotti

E bine sa incerci sa te imprietenesti cu tine insuti, atunci cind ai vazut ca ceilalti sint cum sint.. Si sa te uiti in oglinda, sa-ti vorbesti, sa te inregistrezi, sa te atingi, sa te simti, sa constientizezi ca tu, si numai tu iti esti singurul om cu care ai comunicat direct, si la obiect..
Pina la urma asta e destinul oricarei fiinte, cred..Sa existe prin ce e ea insasi..
Vezi, daca vrei sa simti ceva, trebuie sa mergi cit mai aproape de esentza lucrurilor..Sa cauti totul acolo unde e el creat si simtit, de fiinte autentice..Doar acolo gasesti ceea ce e fundamental..
Am vazut un interviu cu Pavarotti, asa discuti generale despre viata, alternate cu exemplificari cintate..Mie Pavarotti mi se pare cea mai adevarata voce care a existat vreodata pe Terra..Si asta se vede usor punind in paralel tot, cu toti, oricind, si oricum..Atita claritate, expresivitate, atita placere in a asculta ceva cintat de cineva si care iti merge direct in suflet, e unic..E ca si cum imi cinta doar mie, si imi spune cu sinceritate tot, asa ca unui prieten..
Toate vocile astea de acum nu se compara cu el..Imi lipseste, desi nu sint un ahtiat dupa muzica clasica.. Stiu, ma duc pe youtube si mai ascult inregistrarile..
Pacat ca fiinta asta a noastra e atit de fragila..

Priviri nocturne

Cel mai bine e sa iti faci tu singur drumul tau, functie de ce, cum, cit stii, si de ce poti sa inveti..Sa mergi singur inainte, orice ar fi..Si sa cauti satisfactii in toate, sa te auto-educi ca sa te poti depasi, si sa fii suficient de flexibil cit sa poti gasi satisfactii in alte joburi pe care chiar sa ti le doresti..
Cred ca sint cel mai singur om din lume:)) Desi nu mi-am dorit asta, dar asa s-a intimplat..
In fine..Toti sintem intr-o singuratate mai mult sau mai putin absoluta..Chestia e sa intilnesc un alt om la fel de singur, si atunci o sa ma simt ca empatizez:)) Pentru ca mi s-a parut ca toti prefera sa faca compromisuri infinite, decit sa-si asume..Si-i vezi cum se chinuie in tot felul de relatii esuate..Mai esuate decit balenele de pe plaje pustii..
Rahat pansat..Multi nu cunosc, de aia accepta..Si-si traiesc toata viata asa, cu miliarde de frustrari, pe care le considera ca asa trebuie sa le fie..Si cind vorbesti cu ei, aproape ca-ti explodeaza in fata, cu toate.. La inceput te sperii, si te insingurezi, dar apoi iti dai seama ca ei au probleme..Cel mai sanatos e sa fugi de ei, sa demarezi repede, si sa-i uiti, la fel..Altfel te incarci cu ceva artificial..Si iti devine o latura blocanta-blocatoare a fiintei.. Ori nu prea poti sa traiesti asa..Pentru ca nu e din tine..Si daca ai aduna toate limitarile astea venite de la toti te-ai trezi izolat de realitate..Iar asta e o dileala pe care trebuie sa inveti sa o recunosti, si sa o izolezi..Si sa o indepartezi, cit, si cum poti..Altfel o sa te limiteze sau chiar sa te traga inapoi..
Spun astea ca sa ne fie de invatatura..Si sa fim atenti..Eu vorbesc din experienta, pentru ca mi-am luat-o de la toti, si am vazut ca nu pot avea incredere in absolut nimeni..Absolut nimeni..Toti, fara exceptie, mi-au tras-o direct, sau indirect..De asta mi-e cam sila de relatiile astea inter-umane, care se presupune ca ar trebui sa existe..In fine..Au si relatiile limitarile lor..
E acelasi bilci..Multe pacaleli venite de la ceilalti..Totul e sa nu aplicam aceleasi metode pentru noi insine.. Adica macar fata de noi sa incercam sa fim sinceri..Cit putem..

Tot vineri tot seara

Acuma, in stiinta nu sint limite clare intre ce inseamna un talent autentic, pentru ca sint multe variante..Ce stiu eu, dupa studii si lecturi, e ca un matematician pur singe autentic e de fapt un geometru..Care, bineinteles ca foloseste si calcule algebrice, dar toate subsumate constructiei folosind punctul, dreapta, planul, spatiul 3D..Pentru ca realizarea modelului geometric iti poate confirma, sau infirma adevarurile calculelor..Adica asa cred eu, ca verificarea ultima e proba geometrica..Si daca ea functioneaza, atunci toate sint ok..
Asa si in inginerie..Poti sa calculezi, aproximezi, teoretizezi, pina la urma toate se vad in modelul in 3D..Daca ele se potrivesc, si daca modelul construit functioneaza, atunci poti sa te dai mare..Pentru ca meriti, ca ai gindit bine toate, si le-ai potrivit..Altfel e aiurea..Ca ingineria e pe lucruri absolut concrete..Si de asta poate ca e asa frumoasa, si iti da satisfactii uriase..PEntru ca legata de adevarul asta al vietii..Aplici calcule, si teorii, dar ca sa obtii ceva functional..Altfel, na..
La job lucrez cu, cred, cel mai prost program posibil de 3D..Pentru ca imi da erori absolut cretine, asa ceva gasesti doar in teoriile absurdului:)) Dar l-am rezolvat..Iti face programul asta niste mizerii cum nu te astepti, asa ceva..Chiar nu stiu si nu inteleg cum de o companie ar cumpara asa ceva, decit doar daca patronii ar face-o, adica aia care habar n-au de inginerie, dar care au banii..Si ne obliga pe noi ca sa le folosim mizeria.. Vezi cite inconveniente are prostia sefilor..Si ei chiar sint prosti, nu mimeaza..In secolul asta..
Eu incerc sa nu intru in conflict cu sefii pentru ca am vazut cit de abrutizati pot fi, si te pot da afara oricind, chiar si fara motiv, doar pentru faptul ca nu le place mecla ta..Trebuie sa fii foarte atent la tot ce spui si ce faci, si sa nu consideri ca daca ai dreptate, esti talentat, corect, si critic, asta iti poate da sigurantza jobului..Oho..Nici pe departe..Pentru ca ai de-a face cu multi limitati, primitivi, si neiertatori..Si astia cum te-au simtit ca gindesti diferit, cum te pindesc sa ti-o traga..Ba chiar, daca nu te prind direct cu ceva iti inventeaza..Mi s-a intimplat, stiu ce spun..Bine, se spune ca cea mai autentica razbunare e o viata mai buna.. Si etapa asta am trecut-o, dar pe cretinul ala care mi-a facut mizeria aia as vrea sa-l vad cum si-o ia pe merit, desi, e preferatul sefului..Acuma na, compania lor, au dreptul sa faca ce vor cu ea..Tot imi pare rau ca nu am apucat sa-i dau un pumn in nas cretinului, si sa-l lipesc de peretzi, dar na, m-ar fi luat politia pentru asta..
Cica tre'sa uiti, si sa te indrepti spre drumuri mai bune..Pai asta si fac..Bine acuma construiesc ceva, poate miine o sa fac altceva, tot ce se poate..Mai am in mine o frustrare legata de job, pentru ca simt ca inca nu am ajuns la cit pot sa fac..Desi ce fac acuma imi da o satisfactie uriasa, parca pot sa construiesc modele mult mai complicate..Nu stiu, sa vedem, sint multe de facut, si vedem pe urma, pentru ca evoluam..
Daca e sa fiu realist, masinile automate sint mai complicate, au cu mult mai multi parametri, si iti trebuie si mult mai multi nervi, plus ca salariul, hm, per total e mai putin decit am aici..Iar aici pot sa construiesc modele matematice, pot sa ma misc liber pe foarte multe directii..Sa vedem ce ne rezerva viitorul..Pentru ca viata are muuuuuuuulte necunoscute..

Ginduri de vineri

Azi e vineri..Acuma e noapte, ca ziua trecu..Se dusa..La servici e cea mai mare veselie vinerea, ca joi luam banii, si mai cumparam si ceva beuturi, ca sa ne veselim, iar vineri na, e ziua ultima din saptamina, si cea mai mistoaca din toate punctele de vedere..
Acuma sint si io umpic mai relaxat, ca la job am vazut ca mi-au iesit proiectele, si mi-am dat seama ca toate stau in energia pozitiva, si in determinare..Ca dimineata cind ajung sint cam ametit, si prima miscare e sa deschid netul si sa citesc stirile, sa vad ce s-a mai intimplat, mai mult din ziare romanesti..Pe urma imi fac o cafea, ness, o beau uitindu-ma pe net, ca nu ma grabeste nimeni, asta imi place, ca lumea e mai asezata, asa, si mai citesc si altele, si pe wikipedia caut ceva interesant, si cind simt ca mi-am facut plinul de noutati, parca imi vine si cheful sa ma gindesc la modele, si sar pe ele..Ultimul proiect e o chestie sudata, o mica structura care sa rigidizeze o alta structura care cam vibreaza..In sine asa nu e greu, chestia e ca constructia mea trebuie sa lege niste suprafete in spatiu care sint cam ciudate..Ieri m-am tot gindit cum sa le fac, mi-a luat ceva timp, dar le-am rezolvat metodic; la inceput mi-am fixat un sistem de referintza clar, cu toate cite aveam nevoie, am construit axe, planuri, schitze strategice, si pe urma am inceput constructia din aproape in aproape, matematic, pas cu pas..A fost nu numai interesant, dar si super-distractiv, pentru ca stiam ca o sa-mi iasa..A fost ceva intre siruri matematice, si aproximari-apropieri de limita sirului, doar ca la mine nu era sir algebric, era unul in care elementele erau inlocuite cu pozitii si forme geometrice..Adica eu aveam deja pozitia unde trebuia sa imi aterizez forma, si pentru asta trebuia sa jonglez cu 3 unghiuri si 2 dimensiuni independente intre ele, dar pe care le simteam destul de bine cum se influenteaza reciproc..A fost distractie, si chiar interesant, ca aproximarile matematice gen siruri convergente nu mi le imaginasem aplicabile in constructia inginereasca..Luni fac si desenul ca sa-l trimita la client ca sa obtinem aprobarea lui, ca altfel nu ne apucam sa-l construim..Mi-a iesit la fix, si toate pentru ca am lucrat numai cind aveam energie pozitiva..Si asta a fost proiectul nr 1, pentru ca daca e multumit clientul o sa ne mai dea sa-i facem inca cel putin 10, cred asemenea constructii noi, pentru ca are de acoperit o arie mare plina cu module din astea..Da acuma stiu cum sa le abordez si o sa mearga mai repede..3 unghiuri si 2 dim liniare, si toate se aranjeaza exact cum trebuie..
Programul la job e mult mai normal, nu ma grabeste nimeni, nu urla nimeni la mine, lucrez in ritmul meu, si mi-au iesit foarte bine, si ma gindeam cit conteaza si mediul, daca te simti bine dai randament, altfel e o aiureala..
Cind am iesit de la job am fost sa-mi caut un joc de Tetris, ca ii simt nevoia, era cel mai placut mod de a  ma relaxa activ..La mall n-am gasit ca acuma lumea a trecut de perioada aia, jocurile sint sofisticate, cu grafica, chestii, dar si ultra-stupide, parerea mea..Nu gasesti ceva rezonabil..Numai chestii de zdruncinat mintea si simturile, nimic creativ..Ma gindesc la generatia asta de copii care se educa cu balariile astea..Cica sa-i formeze ca sa se poata lupta cu viata..Decit ca lupta asta cu viata e de fapt o lupta cu tine, ca sa devii mai inteligent, si sa te poti depasi, si adapta..Ma rog, sint filosofii, si filosofii, si, pina la urma fiecare isi urmeaza drumul propriu dupa cit il duce mintea..Si dupa cit si societatea apreciaza la un moment dat anumite talente..

Mincare si beutura

Imi plac ciorbele ad-hoc si salatele..La ciorbe pun apa, pui de la rotisor, sau cirnatzi, sau ce carne mai gasesc nefolosita, chiar si din conserva, apoi legume congelate combinate, vegeta un capac plin, un cubuletz de knorr, piper destul, las sa clocot, dupa care adaug eventual ardei gras si rosii taiate marunt, paste (prefer cele subtiri gen spagetini, sau merg si celelalte, poate putin orez, cartofi de la conserva, si la sfirsit suc de rosii si patrunjel uscat la cutie, cu un adaos eventual de smintina, functie de pofte..
La salate pun castraveci englezesti curatati de coaja si taiati rezonabil, rosii cite 2, la fel, ardei gras, ceapa, masline, brinza feta cit mai multa, un pic de piper, ulei de masline, si otzet roshu..Se mai pot adauga bucati de alta brinza, sau sunca, de orice fel..Iese beton..Cam cum e salata greceasca adevarata..
Acuma, cind mai am pofte imi fac un piure din fulgi de cartofi, iese repede, cu pui, si salata de muraturi, sau ceva..LE mai combin, mai adaug si piine, ca e satioasa, sau altele, ce mai gasesc prin frigider..
Acuma imi fac o ciorba de pui cu legume, si smintina..Sper sa iasa suficient de buna pentru o joi dupa-masa:)) Ieri am papat o pizza rezonabil de buna, si am baut cola cu 0 calorii..
Na acuma, fiecare cu ce-i place..Dar trebe tinut cont si de cite calorii bagam in sistem, ca nici sa ne indopam ca porcii nu merita..Sau sa bem ca ei..Toate cu moderatzie..Ca e mai sanatos, si mai de drum lung:)

Joi spre vineri

Azi e joi, de noi, de voi, de apoi, de Bai-coi, dupa o masa cu cirnatzi la Pleshcoi..Joi rimeaza cu coi, doi, boi, etc..
A trecut si joi, miine e vineri..Di-vin..Plus ca azi a plecat din birou un bou care ma calca pe nervi, s-a mutat de unde a venit, ca era doar temporar, un shtudinte cu moaca de vitezoman, si par a la Eminescu, dar mai lung, care se misca incet, si bushea mult obiectele..Ma rog, treaba lui..O fi fost si o reactie, sau ceva, la linistea din birou, ca acolo noi ne concentram, nu jucam bambilici..Eu sint foarte tacut, si nu vorbesc decit cind e cazul, si asta ii enerveaza pe multi ciocoflenderi..Ma rog, stiu ca-s prea tacut, da asta nu e un motiv ca idiotii sa devina agresivi, desi cam asta mi s-a intimplat tot timpul..In fine..
Am inceput un proiect nou, la inceput ma gindeam cum dracu sa-l abordez, ca e cu totul diferit de toate..Si mi-am zis ca asa cum le-am facut pe alelalte o sa-l fac si pe asta, doar nu s-a nascut proiectul imposibil, inca.. Glumesc, da io am emotii la fiecare inceput, ca cine stie cit efort o sa insemne, chiar daca pare simplu.. Aha, chestiile simple sint de multe ori cvasi-imposibile, ca presupun o dimensiune uriasa de detalii, pe care tre'sa le rezolvi singur..Si ei considera ca numa mie mi se cuvin genul asta de proiecte, adica alea in care iti trebuie calitati de maratonist nene, si de imaginativ ultra-deschis, plus un creier conceptual care sa le uneasca pe toate intr-o solutie inginereasca functionala..Aha..Ca ailalti fac chestii liniar-abordabile..
De ce nu primesc si eu sa fac structuri oricit de mari, si de complicate? Ha? Pai pentru ca alea le fac ei, ca au design mai simplu si direct..Iar eu ramin sa rezolv toate ciudateniile:))
Da mi-au si iesit, recunosc, si mi-au dat o stare incredibil de buna..Ca de aici sa mai am si eu satisfactii, cit de cit..E beton..
Asa ca, daca aveti proiecte naspa de tot, alambicate si ciudate, dati-mi-le mie, ca le fac..
Plus ca, inca o chestie; programul meu 3D pe care-l folosesc la scirbici e cel mai naspa imaginabil, pentru ca exact chestiile simple si banale nu le face, si tre'sa gasesti variante, sau trucuri ca sa-l faci sa functioneze..Si asta e pe verificatelea..Da nu ma pling, ma rog, nu asa pe fatza, da am miliarde de frustrari de la chestia asta..
In fine, azi e joi, mai e vinerica si gata, vine nenea weekendu, ca sa ne bagam picioarele in toate, si sa ne facem de cap..Miine ma duc sa-mi cumpar vin, ca acuma am terminat stocul, si e musai..
Tre'sa ma si barbieresc azi, ca sa fiu cit de cit acceptabil miine:)) Ce bine e sa ai o partenera care sa te barbiereasca, sa te epileze eventual, dar nu cu ceara ca doare, sa te maseze, sa te spele la dush, si sa te mingiie..Si sa-ti faca sendviciul pentru servici, sa spele rufele, si sa gateasca ceva gustos ca la o curte imperiala..Aha, n-am gusturi rele:))
Abia astept sa scap miine de la job, si sa mai colind prin magazine dupa ceva..Mi-as lua un joc de Tetris ca mi-e dor de el, n-am mai jucat demult, si chiar merita..Sa invirti piesele alea prin aer, sa le asezi optim, sa faci linii complete, si puncte..Clar imi trebuie unul, ca ma plictisesc sa frec menta intre proiecte, sau in weekend.. Da tot imi cumpar unul ca am gasit ceva variante pe net..In rest, toate bune..

De martzi seara

Behehe, de martzi, de spartzi, si de complicatzi..Sa mai dusa uo zi..Miine-i miercuri, cica..Adica tot o zi, decit ca mai aproape de weekend..Asteptam sa treaca si ea, si joi, vineri, ca sa fim liberi 2 zile..Liberi ca sa ce? Ca nu rupem muntzii, nici macar nu ne distram asa ca sa simtim, bine, sa ne distram asa cum vrem fiecare, nu cum face mesele de cohorte si puhoaie..Ma rog..
Lucrezi si n-ai timp nici sa respiri, ca-cind ajungi acasa uiti de toate, nu mai faci nimic in afara de sa maninci, net, o emisiune-2-3, desi sint absurd de proaste si de scirboase..Uneori dau de cite o emisiune in care in primele 4-5 minute se spun atitea mizerii ca imi da o stare psiho-fizica nasoala de tot..Cine dracu se uita la porcariile alea, din moment ce aia inca mai primesc bani din publicitate cit sa continue sa emita? Nu pricep..
In fine, nici nu vreau sa ma mai gindesc ca simt ca nu mai am aer, corpul reactioneaza si el la agresiunea mediului..
Mai nene, azi peste tot e o mare mizerie, ceva ce iese cu mult din ceea ce consideram a fi normalul.. Totul e pe dos de cam cum credem fiecare ca ar trebui..De aia e atita depresie in lume..
E ca intr-un suprarealism progresiv..Sau un fel de fric-shou din ce in ce mai elucubrativ si alienator..Riscam sa devenim si noi parte din toate daca nu ne protejam..De fapt cum naiba sa te protejezi, ca deja sintem luati pe sus de virtejul asta..Nasol, adica..Tre'sa ceva ca sa nu altceva..Decit ca cevau' ala a luat-o si el razna, si a fugit, iar altcevau' danseaza imprejur si merge si pe bicicleta, e pictat pe moaca, are haine imposibile, si rinjeshte cu toate cariile..E beton, ce mai..
Miine e miercuri, si speram sa..Ca altfel, na..Ce sa mai..Nu mai..Ca si asa..Sa-i noi pe ei, ca daca nu, ne ei pe noi..In orice zi, da mai preponderent miercurea..Ca cica e ceva legat de nush ce aliniere de planete, galaxii, si gauri negre, si de aia constipatziile apar pe cer la fel..(Ce timpenii debitez)..
Toate bune, si la vara cald..
Vine toamna nene, futu-i, ce repede s-a dus vara asta..S-au accelerat toate..

Planeta maimutzelor

Yo, vorba lui Rocky, nimic mai dezgustator si sinistru ca prostia in starea ei pura..Ramii masca, la ce vezi.. Si asta dupa ce ti-ai dat seama cam cit de jos pot sa fie toate..
Bun, sa nu ne ambalam..Si totusi, chiar asa? E absolutamente uimitor, tot..
Incerc sa-mi revin..Totusi, ar trebui si prostia asta sa aiba o limita..Una legala..Pentru ca nu poti chiar asa, oricum sa ti-o exhibi, in social..E inuman..Si populatia ar trebui protejata, cumva..
Desi, cumva, poate ca prostia e a mea, proprie, pentru ca m-am lasat dus de val..Recunosc..Imi asum..
Mai nene, citi timpiti in libertate..E un risc social, pina la urma..Ma rog..E totul parte din mizeria pe care sintem obligati sa o acceptam, pentru ca traim printre exemplare din astea..
In fine..Cine dracu se cred astia, si astea? Eu deja am alergie la indivizii astia descompusi si care exista ca un fel de parazitzi sociali..Nu-mi e in natura sa ma cobor la mizeria lor, dar citeodata imi vine sa-i iau la pumni..
Mai nene, ce vina am eu ca sa trebuiasca sa suport in societate, cind si cind prezenta unor maimutzoizi din astia? Pentru ca nu numa' ca nu inteleg o iota, da's foarte fericitzi si stupido-haotico-agresivi, ca te iau durerile de cap si de stomac numa' cit le vezi meclele si gesturile shocant-repezite..
Si e cum e, da e multzi de tot, nene, ne asediaza..Oleleu, vai de viata noastra sociala, ca e din ce in ce mai nasoala..Acuma mi-ar fi perfect paralel daca as avea optiunea sa-mi fie indiferentzi..Decit ca, na..
PS O chestie nostima..Acuma au aflat si prostii ca desteptii rid de ei, si simuleaza si ei cum ca ar ride de altii mai prosti ca ei (daca or exista)..E un spectacol, ooooo..

Un om

E bine..Traim tot asa cum simtim..Singuri, sau impreuna..
Daca sintem impreuna, cum sa fim? Cum sa fim noi, si partenerul care sa ne fie apropiat?
Aici e o discutie lunga, pentru ca fiecare isi are propriul partener..Si totusi, cum sa fie?
Inteligent, sensibil, placut, deschis, prietenos, artist-stiintific in abordarea sufletului, iubitor de ce sintem, si iubibil de noi insine..
Cautam sufletul partener, caruia sa-i punem pe masa propriul suflet..Asa ca sa comunicam, si sa ne alaturam instinctiv..Cu care sa comunicam asa cum n-am reusit  cu nimeni altcineva..Omul care sa treaca dincolo de timp, si de spatiu..Si care ne pot fi alaturi orice ar fi, bun cu noi, si intelegator..
Noi raminem tot singuri..Asa cum am fost tot timpul..Dar ne mai ramine sperantza ca vom descoperi un om care sa ne fie alaturi pentru toate eternitatile..

Noi cu noi

Eu am cam fost singur, toata viata..Si asta o simt ca pe o mare nereusita, recunosc..Nu am gasit partenerul cu care sa impart toate..Am trait ce am trait asa cum a fost sa fie..Nu am avut un om alaturi, pentru ca a fost si orgoliul meu, intr-un fel, si situatia de asa natura, si vremurile ciudate si schimbatoare..Desi stiu ca pe undeva exista un suflet pereche, mai mult ca sigur..Dar nu am avut norocul sa-l intilnesc..
Eu am cautat peste tot..Si am incercat cite pot fi incercate..Dar oamenii sint cu ale lor..Si pare ca nu au timp, sau suficient curaj..Sau chiar nu vor ca sa incerce sa..
Stiu ca lumea ne face sa devenim altceva de ce sintem cu adevarat..Dar eu tot nu pot sa inteleg de ce oamenii, ca sint barbati, sau femei, nu-si asuma rolul lor, rolul fiintei proprii, suficient cit sa spuna deschis ce ei, chiar sint..Eu nu judec, si nu am dreptul sa critic..Dar vreau sa vad, sa spun, asa, ca sa simt ca pot incerca sa traiesc comunicind cu cineva care chiar imi poate fi prieten..
Ah ce lume, si ce tot..
Am ramas singuri? Am uitat ce ne-a determinat sa fim impreuna? Nu mai stim nimic din tot ce ne-ar fi putut apropia? Raminem izolati? Uitam tot? Stergem toate trecuturile?
E cum e..Viata e cinica..Ne dorim ceva ce nu ni se va intimpla..Asa..Ca intr-o povestire moderna despre viata care e straina de noi..Ca si cind am fi fiintze ramase, si nestiute..Oriunde, si oricind.. Noi cu noi, departe de orice a fost, sau va veni..

Drum in viata 2

Dupa ce am luat licentza a fost ca o eliberare uriasa..Atunci m-am plimbat mult, si am observat lumea.. Stiu ca ma urcam in troleu, si stateam la geam, si priveam tot..Mergeam de la un capat de traseu la celalalt, si iar.. Ca sa vad, si sa inteleg lumea reala, asa cum mi se arata ea, ziua si noaptea, cind cu luminile naturale, cind cu becurile montate..Am vazut si locuri, si oameni, si alte locuri, si alti oameni..A fost o experienta unica, sa incerc sa inteleg societatea reala..Desi, sincer, asta m-a deprimat un pic, dar am zis ca trebuie sa o fac..
Apoi m-am angajat pe pile la o administratie portuara..Ca inginer..Desi nu era nimic ingineresc in ce mi se cerea..Pentru ca am dat peste o lume zaharisita populata cu tot felul de fiinte absolut cretine, in care totul era manipulat, distorsionat, si complet aleatoriu..In care toate erau de fatzada, si complet stupide..
In vremea aia am si aplicat pentru o rezidentza canadiana, care chiar a fost sa fie, dupa 1 an de examene..
Bun, si a fost ca sa reusesc sa evadez din lumea romaneasca..Ce fabulos m-am simtit, ca intr-un fel de trecere-reusita dupa ce am trait..Si, am luat viza, si am plecat in explorarea vietii mele..
In Canada am luat-o de la inceput.Primul job a fost la o companie de masini automate, ca desenator technic.. Am facut desene cit pentru o viata..Cu zecile de mii..Dupa care am fost pus pe liber, pentru ca incepuse criza economica..Si, de atunci am lucrat pe la multe companii mici, ca designer mecanic..Mi-a fost o scirba enorma sa dau peste tot felul de maimutzoi, dar am mers inainte, am invatat din toate, si am zis ca asa trebuie sa fie..Am si fost ranit profund in orgoliul meu, dar nu am avut ce face, si am considerat ca asa trebuie sa fie, ca sa, pentru ca sa, mai tirziu..Si am invatat iar, si iar, din toate, cite bune, cite rele, pentru ca am considerat ca cel mai important e sa stii..Pentru ca si eu eram mai idealist, si mai deschis spre muuuulte variante de cunoastere..
Acuma sint designer la o companie care face structuri sudate..Ca designer imi pare mai simplu, totusi, dar si destul de interesant, pentru ca sint multe chestii noi, si care imi cer si multe solutii ingineresti..Sint aici de 2 luni, si toate designurile mele au functionat perfect..Dar nu am nici cea mai mica idee daca voi ramine aici, si pentru cit timp..Poate scurt, sau poate pina la pensie..Habar n-am..Ce stiu e ca banii lor sint buni, si incep sa ma refac..
De asta spuneam despre alegerile in viata..Acuma depind toate de fiecare, de ce simte, si ce i se potriveste.. Si toate sa fie asumate..Asa ca in realitate..

Drum in viata 1

Ie multe imprejur..Cite tot felul de chestii, care mai simple, care mai complicate..Si, din toate alegem si noi ce ni se potriveste, mai ales ginduri, filosofii, stiluri de viata..Si le testam, vedem cit de multumiti sintem, si continuam, sau schimbam..Da chestia e sa si stim sa alegem, adica sa fim suficient de destepti, si aplicati, altfel iese un ghiveci de viata, in care ne chinuim ca idiotii spunindu-ne ca asta e..Traim pe apucate, si cum ne duce capatzina proprie..
Mai nene, o alegere in viata nu e usor de facut..Pentru ca nu tre'sa fie neaparat buna de la inceput, si ce o fi mai pe urma, aia e..Trebe si anticipat un pic..Adica sa vezi daca pe viitor alegerea duce pe un drum, sau pe variante de drumuri bune, sau daca o sa se blocheze undeva..Bine, nu e usor, repet, da un pic de intuitie si de analiza e buna si pentru studiul asta pe termen lung..Si alegerile astea se refera la tot: la job, prieteni, educatie, etc etc etc..
La mine a fost asa, nu stiu, dupa destul de multe ginduri..Adica am fost constient de la inceput ca daca aleg un drum o sa trebuiasca sa ma concentrez pe el, si sa nu-mi para rau..Am pus in balantza toate; bune si rele, si am zis, gata, asta e, asta fac..Si am asumat..Ca oricum, chiar daca vroiam, sau nu sa-mi asum, tot trebuia sa accept, toate bunele si relele deciziei..
Si am studiat..Adica am mers pe etapele de studiu din vremea lui Ceasca, ca na..La scoala generala eram bunisor, da nu excelam, pentru ca fetele invatau mai mult..Am mai fost pe la olimpiade, luam un loc la judetz, la mate sau fizica, intre primii 5, da nu eram de nationala..Mai rezolvam probleme si pentru Gazeta Matematica, ca cam eram la rezolvitori, in ultimele pagini, da nu eram campion sau ceva, pentru ca, nu stiu, eu am avut dintotdeauna o chestie, nu am putut sa fac stiinta pura, pentru ca ma obosea, era prea specializat tot..Prea mult abstract, si nu ca era el in sine asa, abstractul, dar era prea diferit de lumea reala, prea iti contorsiona mintea in feluri ciudate, si te obliga sa accepti idei  ne-naturale, sa zic asa..Buuun, dar, pe total eram un elev bun, cum se spunea atunci, si evaluarile erau riguros-serioase, si aplicate, pe rezultate concrete.. Asa, dupa generala am zis hai la liceu..Eu habar n-aveam ce sa fac, dar, mai tras, mai impins, mai din orgoliu, mai din intuitie, zic, hai la un liceu de mate fizica, ca era cel mai notoriu, adica LVA..Asta a fost foarte greu, recunosc, pentru ca acolo chiar am vazut ca stiinta chiar cere sacrificii multe..Si aici la fel, am invatat enorm, dar nu tocind, pentru ca nu puteam, ci incercind sa inteleg..Si aici am acumulat enorm, si mi-am dezvoltat capacitatile..Si tot fara sa invat pe de rost, ca sa reproduc in detaliu, asa cum o faceau toti, pentru ca nu am memorie de elefant, dar incercind sa leg toate logic, pe cit posibil..Si aici am vazut de cit de puternica e logica asta, si cum te poate ajuta..Bun, in liceu am fost mediocru, n-am avut cine stie ce rezultate, dar am reusit sa experimentez, ca sa inteleg enorm de multe..Si rezultatul a fost ca am absolvit cu o capacitate uriasa, si nu ma laud, chiar o aveam, chestia era ca nu o puteam aplica imediat, dar simteam ca ma va ajuta pe viitor..Asa..
Dupa liceu, facultatea..Unde sa ma duc? Habar n-aveam, dar considerind ce studiasem in liceu am zis sa fac o facultate technica..Am aplicat la Academia Militara, la sectia de computere, era una noua, si interesanta.. Si, dupa verificarea medicala m-au respins, pentru ca purtam ochelari..Ce cretineala..Dupa care am aplicat la Nave, cu gindul ca e singura pe tara, si, o sa fiu repartizat undeva intr-un orasel pe Dunare, macar..
Decit ca facultatea asta e un loc foarte-foarte dur..Am avut profi cam toti sefii de catedre din toata Univ din Galati, ca era istorie, fizica, mecanica, rezistenta materialelor, mecanica fluidelor, instalatii, si cite si mai cite si mai cite..Pentru ca am dat examene peste examene, cel putin 7 pe an plus colocvii, partiale, proiecte, cu o cantitate infinita de memorat, in conditii extreme de exigentza..Mai am si acum traume din perioada aia, si mai am si nostalgii melancolii de cind tremuram la examene, stind pe un calorifer din D-urile de la Mecanica, si uitindu-ma la copaci, si gindind daca toate astea, si tot efortul meu inuman va avea vreodata vreo finalitate..
Bun, au trecut toate, am dat si examenul de licentza, si am devenit inginer..A fost fabulos..Pentru ca nu speram sa se intimple vreodata, la cit de greu mi se parea totul..
Am reusit si sa termin tot, si sa-mi pastrez sanatatea mintala, ceea ce e un record..Asa..Si de atunci a inceput odiseea mea proprie printre reperele lumii asteia pe care nu o cunosteam deloc, dar in care eram foarte determinat sa-mi construiesc un drum corect, oricite eforturi ar fi presupus asta, pentru ca eram bine antrenat..Continuarea in urmatorul post:)

Noi

Problema cu noi, cei de acum nu e ca luptam pentru o adaptare intr-o lume instabila..Si nu e ca ne simtim singuri si depresivi..Pentru ca asta e o consecintza, de fapt.. Noi sintem, si simtim ca un fel de rezultat a ce ni s-a intimplat..Dar esentza e in noi, in ce sintem, simtim, si ce valori avem..
Lumii evident ca nu-i pasa de nimeni..Si daca noi murim miine, sau supravietuim, la fel, nimeni nu va da 2 bani pe asta..Dar daca vom supravietui a fost pentru ca noi stim ca avem ceva ce a determinat asta.. Ce anume, nu stiu, e la intelegerea fiecaruia..
Ce vreau sa spun e ca fiinta singura isi determina viitorul, functie de cum gindeste, de ce valori are, si de cum se exprima..Si doar ea decide, pentru ea, ce drum continua, functie de tot..
Azi lumea e foarte dura, si directa..Si toate merg inainte pe un drum propriu..Iar tu..

Fiinta viitorului

Lumea a fost dintotdeauna un mare cimp de bataie..Au fost in istorie batalii in care s-au omorit toti cu toti, pentru tot felul de idei sociale care mai de care mai cretin-idealiste..Si totul s-a dovedit a fi un fiasco, pentru ca imperiile au ajuns praf si pulbere, pina la urma..Nimic nu a rezistat probei timpului..
Si atunci s-au refacut toate conceptiile despre tot..Dar lupta a continuat in alt fel..Pentru ca lupta asta ne e inscrisa in ADN..Noi toti avem instincte singeroase in gene..Doar ca nu le manifestam singeros, ca altii in istorie..Nu, noi doar le adaptam la o altfel de lupta..Ca pentru o epoca moderna..Noi ne batem acuma pentru o reusita sociala..Si facem cam ce au facut si altii inainte, ca sa ne construim un drum prin jungla asta sociala..
Stiu, avem si emotii, si sentimente, si valori, care ne fac sa fim morali in lupta asta a noastra cu lumea..E adevarat..Avem o alta subtilitate in a aborda totul..Nu mai sintem primitivi..Pentru ca nici nu ni s-ar permite asta..Dar avem abordari dure si directe asupra anumitor nedreptati, privite din punctele noastre de vedere.. Si asta e corect, cit timp si valorile pe care le avem sint autentice..Iar aici e o alta discutie, foarte lunga..
Ce vreau sa spun e ca moralitatea, si valorile pe care le avem sint raportate la valorile sociale..Si ca nu ne putem da cunoscatori ai absoluturilor..Pentru ca traim si noi, ca toti ceilalti intr-o lume relativa.. Dar exista in toate un cristal de adevar, si el tine de fiinta noastra intima si subtila..
Nu va exista niciodata o societate construita pe adevaruri universale..Pentru ca natura umana e instabila si schimbatoare..Dar vor exista adevaruri mult mai clar spuse, despre ce sintem..Si astea vor fi constientizate mai mult pe masura ce va creste nivelul de educatie..
Nu stiu, intr-un fel m-am adaptat vremurilor astea, desi m-au costat mult..Dar as fi vrut sa traiesc undeva, intr-un viitor in care lumea sa fi fost altfel..Pentru ca stiu ca am toate datele sa ma adaptez..Dar, asa a fost sa fie..Si pot povesti cite in luna si stele despre cum m-as fi imaginat eu, in tot ce sint, intr-o societate a viitorului mai apropiat, sau indepartat..

Libertate de vacanta

La mare, la soare, fetitele sint goale..Ce bine e la mare..Cel mai bine din lume..Sa stai pe nisip sau pe pro-sop, sa visezi la orice e visabil, sa-ti imaginezi ca orice, oricind, cu oricine:)) Iti lasi fantezia sa alerge libera de orice prejudecati..Pentru ca si prejudecatile astea sint inventii sociale mai mult, ca sa nu lase lumea sa se comporte oricum, ca na, e o societate civilizata, se zice..Desi multe sint amestecate, pentru ca sint si multe ipocrizii..Adica na, la mare, pe plaja poti sa faci nudism, sa stai in cucul gol sa ti-l vada toata lumea, pe cind in societate nu e voie, ca cica e imoral:) A, ca pe plaja unii mai poarta chilotei colorati, asta e ca si cum n-ar fi, ca-corpul se vede oricum..Bun poate mai e si chestia ca nu toti avem un corp perfect..Perfect dupa standarde ipocrite, pentru ca na, noi avem corpul nostru, fiecare, si nu semanam cu modelele de prin tot felul de reviste sau spectacole neroade..Avem ce avem, si totul e sa nu ne fie rusine de noi, sau de cum simtim ca ne privesc sau judeca altii..Pentru ca in realitate nu exista corp perfect, si toti au defecte, mai mici, sau mai mari..
Eu ma uitam de ex la statuia lui David, de Michelangelo..Pai acolo e un fel de ideal de forme, pentru ca e construit dupa multe experimente, calcule, si gindire artistica..Bun..Ce dimensiune are penisul lui? Se incadreaza in "standardele" de azi? Nu prea cred..Adica nu se incadreaza in nici un fel, si asta pentru ca artistul a ales perfect proportiile, si a construit un model care sa fie statistic idealizat..Sau hai sa spunem despre alte modele nud masculine din perioada greceasca..E la fel..Dimensiunile respecta proportiile corpului, pentru ca asa e arta autentica, e matematic construita..
Acuma si sculpturile clasice de nuduri feminine au si ele proportiile lor proprii..Unii artisti prefera bazinul mai lat, altii mai ingust, functie de stiluri, curente, optiuni, etc..Corpul feminin e mai artistic, chiar si cind proportiile variaza, pentru ca intr-un fel a vazut Rubens femeile, si in alt fel modernistii..Ma rog, aici e mult de spus, e chiar o intreaga istorie a artei de studiat..Totul a fost ca nudul respectiv sa fie artistic construit, aici e problema..
Arta e un joc de curbe care imita natura, dar o idealizeaza dupa dorintele prezentului..De asta arta a evoluat continuu prin experimentari succesive..Si s-a incercat tot timpul ceva mai nou, si mai interesant..Bine, acuma in tot felul de post modernisme se construiesc alte variante de curbe, forme, spatii, de combinatii de culori..Arta contemporana e un amestec de tot ce s-a creat vreodata, mai complexa, mai subtila, si mai socant-abstracta..Totul e ca sa fie arta, totusi..Adica sa fie frumoasa, placuta, si sa-ti excite simturile profunde..
Dar am plecat de la ideea de vacanta, plaja, si timp liber petrecut pe o plaja, unde sint multe nuduri.. Pina la urma, ma gindeam, problema nu e cu corpurile celorlalti expuse..Nu..Problema e cu prejudecatile sociale, cu prejudecatile noastre proprii, si cu prostia care se manifesta zgomotos si agresiv..Dar, ma rog, asta e peste tot..Si poate ca lipsa unor prejudecati ne face sa ne simtim atit de bine la mare..Plus ca sintem liberi sa facem tot ce vrem, cind, si cu cine..Asa ca un mic premiu pentru tot efortul depus la serviciu..

La mare

Beton, prezon, pampon, sifon, somon, breton, iguanodon..Toate se termina in on, si le-am insirat ca sa vedem ca-cuvinte total diferite intre ele au ceva comun..Asa cum e si ceva comun intre noi si oricine.. Decit ca ceva-ul ala variaza de la mic-mic, pina la mare-mare..Ma rog, mai degraba comunul intre noi si restul lumii e de natura general-umana, si mai putin se refera la fiinta noastra psiho-afectiva..Pentru ca cu cit inaintam in cunoastere, cu atit mai putini sint oamenii cu care sa putem comunica..Ma rog, asa e lumea..Si asa va fi..
E inca vara, frumos, soare, cald, vreme de luat vacantza, de stat pe nisip, de facut o baie in mare, de lenevit maxim, facut orice, oricind, cu oricine, ca e fara program:) Liniste, si libertate, adica..
Cind eram pe plaiurile natale mergeam la mare in vacante cu ai mei, ca singur nu aveam cu cine.. Si stateam la cort ca blabla, hotelul era scump, si-ti impunea si sa maninci mincarea lor nasoala si scumpa..In schimb aveam libertate..Adica sa merg cu ai mei la namol, dimineata, si dupa-masa la plaja..Ca na, daca n-ai bani, si depinzi de parinti, cam cita libertate iti permiti, oare? De fapt, cred ca eram liber sa-mi aleg ce sa maninc la plimba tava, ca asa se numeau, si acolo era un extaz..De fapt ateptai la coada, in toate mirosurile alea amestecate, ca-cind puneai mina sa maninci le infulecai imediat, ca aveai stomacul pregatit..Si erau bune, gatite la cazan, cum erau..
Acuma, bine, in mintea mea eu am fost liber tot timpul, si nu am considerat ca impunindu-mi-se ceva trebuia neaparat sa fiu dependent..In nici un caz..Pentru ca si eu acceptam asta, adica acceptam un fel de program, dar aveam deschise multe variante..Ma rog, variante in limita posibilitatilor vremurilor alea imbecile..
De fapt cred ca libertatea pe care o simteam era mai mult legata de libertatile celorlalti, pentru ca toti erau mai veseli, mai vorbareti, si mai deschisi, fata de fiintele monotone pe care le vedeam de obicei intr-o lume gri si stupid-anosta..Si asta pentru mine era enorm de mult..Ca si pentru ceilalti..Veselia, si atmosfera valorau enorm, si ii vedeam cum toti devin acolo, pe loc, mai umani..
Am facut vacantele la Eforie Nord..Celelalte statiuni nu le prea cunosc..Acuma vad ca e la moda Mamaia si Vama Veche..E bine..Habar n-am cum e in Vama..Folclorul zice ca e mai boema treaba, cu mai multe contacte umane adevarate, cu lume mai deschisa..E posibil, trebuie verificat..A, plus ca se poate face si nudism, iar asta e super, mai ales ca inainte era interzis..Da' tre'sa fie amenajate locurile astea, ca in west, si, cine vrea se duce acolo..E distractiv si sanatos, iar nudistii sint mult mai draguti, cred..
Ceeee frumos e la mare..Sa stai tu pe plaja, cum vrei, in fundul gol chiar, si sa te simti liber..Sa maninci cind vrei, sa dormi cind si cit vrei, si sa faci absolut orice..
Beton, prezon, pampon, etc..As merge si io la mare..Ca acolo e frumos..

Istorie somnoroasa

Si mai e ceva foarte-foarte important..Sigur, noi ca tara am fost mici, si primitivi, si eram constienti ca vom fi la latitudinea celorlalti care sint mari, puternici, si decid..Era evident asta de la inceput..Dar hai sa analizam..
Sigur, am intrat in razboi de partea nazistilor, ca sa ne recuperam teritoriile pierdute, adica furate de rushi.. Problema e ca am continuat aliantza, si am luptat dincolo de interesele noastre proprii, adica am mers inainte sa-i facem varza pe cretinii aia..Am pierdut, asta dupa ce am incercat sa ne aliem intre timp cu ceilaltzi..Asa a fost sa fie..Noi am incercat sa ne vedem interesele nationale..Dar..Daaaaaaaaaar..Westul ne-a vindut, asa, ca sa nu-i supere pe rushi, si ne-am trezit ca sintem deportati, masacrati, indobitocitzi, si lasati la mila altor dictatori..Totul cu acordul westului, legal, ca urmare a unui pact semnat..
Bun, a trecut un timp, poporul roman e facut varza, dar i se intimpla ca sa fie intr-un joc al caderii dictaturilor tarilor dimprejur..Si se vede, miraculos, eliberat..Dupa care e bagat in NATO, in UE si in altele..De ce? Adica de ce dupa ce am fost lasati rushilor? Pentru ca ei aveau interese in zona noastra geografica..E simplu..
Iar acuma? Acuma e o lupta a fiecaruia sa se salveze..Care, si cum poate..Restul e o mare porcarie..Sau un mare rahat..Sau un orice..Sigur, acuma avem sprijin, cind ei au interes in zona noastra..Acuma e mult mai bine..
Cred ca ne trebuie oameni politici geniali ca sa ne scoata din situatia asta..Decit ca n-i avem, ca toti sint vinduti altora..Asta e..Nasol de noi..Si nasol de ce ni se intimpla, si nasol ca tre'sa tragem urmarile atitor istorii nefericite, in care toti care au avut access la putere si-au vindut sufletul diavolului..Bine, au mai existat un Carol I, care a fost neamtz, de fapt, dar cu mult mai patriot decit toti..Asta e..Probabil ca salvarea va veni tot de la un cineva serios, si hotarit, nu neaparat de o anume origine..Vom vedea..Adica vom vedea ce va urma, daca vom sti sa ne construim un sistem adevarat, pentru ca altfel, asa, pe vorbe e aiurea.. Clampanim ca sa nu adormim..

Plimbari prin Stockholm

Perioada asta e cu multe scandaluri politice in Romanica..Asta e foarte bine, pentru ca s-a dovedit ca doar asa se pot rezolva problemele..
Pentru mine toti politicienii romani sint niste tirituri, pentru ca asa s-a dovedit, in timp..A, ca mai sint si exceptii, se poate, dar sint foarte putine, si nu ma refer la aia care au pretins ca nu au furat, sau la altii care chiar nu au furat..Nu..Toti sint o apa si un pamint pentru ca toti s-au aliat intre ei cind era vorba de furat.. Ca se certau, asta era de fatzada, evident..Si inca ceva: toti aia care au fost alesi sefi de partide erau selectionati dintre aia cit mai prostovani-manipulabili, ca sa le permita sa-si faca jocurile, pe dedesubt..
Iar presa s-a manifestat ca o chestie perfect obedienta aluia care da mai mult..Ca la piatza..Sau ca intr-o societate in care banul cumpara absolut orice, ca e constiinta, determinare, curaj, inteligentza, orice e cumparabil..Dar mai sint si diferentze..TVurile lui Voiculescu sint mai aplicate, si mai obiective, infinit mai obiective fata de TVurile basiste, asta se vede cu ochiul liber de absolut oricine, si de asta si sint mai populare..Pentru ca Voiculescu a facut si mult bine prin fundatiile lui..Dar asta nu-l absolva pe Voiculescu de multe vini pe care nu le stim precis, dar le intuim, pentru ca a fost omul lui Ceashca, unul cu clasa, shtaif, metoda, educatie, e adevarat..Iar Voiculescu si-a obtinut banii si afacerile tot prin smecherii, asa cum s-a facut in Romanica..Dar, iar spunem, el a facut mult bine, si si-a spalat pacatele trecutului, cele pe care le intuim, dar nu le cunoastem..
Booon, in contrapartida, ne uitam la zona basista..Acolo ce vedem? Pai acolo vedem prostie, josnicie, mizerie, ticalosie etc in cea mai pura stare..Plus, evident, manipulare, jigniri, in fine toate cazaturile adunate ca sa-si faca propria politica de jaf ordinar, efectiv..Iar in ultima perioada au recurs la orice, pentru ca, probabil ca au simtit ca li se darima imperiul..Nasol, na, ce sa zic, da o sa fie cu mult mai nasol de ei dupa ce le pica si faraonul, atunci sa vezi arestari in lant, procese, etc..Acuma inca le e bine, si se simt protejatzi..O sa traim, si o sa vedem..Dar oho, ce multe chestii o sa vina, sa vezi atunci rasturnari de situatzie..
Ma rog, astea sint chestii posibile ca sa se intimple..Pe mine ma mira ceva, ca toate astea se intimpla cu acceptul poporului..Ca el a pus botul la caldari de plastic, ulei, zahar, faina, orez, si si-a vindut viitorul foarte ieftin..Si el a tacut cind au fost abuzuri..Stii cum se cheama asta? Se cheama sindromul Stockholm, cind victima coalizeaza cu agresorul..Asa ca na, asta e..Tara aia nu e tara normala, in niciun caz..Si nici nu prea pare ca si-ar dori sa fie....Na..Asa ca, probabil ca o sa fie una, peste cam 100 de ani, minim..Dar noi nu traim pina atunci..Asa ca sansa noastra e sa plecam naibii, si sa ne concentram pe viata noastra..

Un sut in cur

Azi a fost plimbarea de la ora 5 a oamenilor revoltati pe linga sediul lui Basache..Totul absolut corect, avind in vedere enormitatile petrecute mai inainte..Oamenii de la antene si-au asumat rolul de lideri, si bine au facut, iar lumea (ma rog, o parte, ca poporul pare in hibernare, sau ceva) a venit si ea, care din Bucuresti, din alte orase, etc..Momentul a fost cu adevarat emotionant, pentru ca am vazut cum oamenii au inceput sa aiba curaj, desi, sincer, situatia de acuma se datoreaza mentalitatilor, pentru ca fripturisti si condamnabili au existat de cind lumea, dar societatea i-a izolat, ceea ce nu a fost cazul din Ro..Bun, totul frumos, vorbe adevarate spuse din suflet, manifestari de simpatie, compasiune, etc..
Si, in mijlocul acelor oameni au venit, evident si reporteri de la tv-uri basiste..Si, s-a intimplat, asa cum se intimpla intotdeauna sa fie si incidente..Sigur, in west cind e cite o revolta de asta impotriva unor abuzuri iese cu explozii, morti, raniti, distrugeri, etc..Ei, in cazul nostru s-a intimplat ca un nene mai aprins asa, sa-i traga un sut in cur unei dudui reporteritze, fapt ce a dus la un contact cu solul (sau ceva asa, ca nu stiu exact), o aterizare in nas, eventuale julituri (sau nu), si o ridicare inapoi la pozitia bipeda..Faptele au fost cam astea, nimic spectaculos, nu tu o bataie generala ca pe stadioane, sau alte acte vitejesti..Nimic altceva decit un sut in cur, dupa care gravitatia si-a dovedit actualitatea si efectivitatea..Buuun..
Pe urma, respectiva duduie a aparut la postul tv, in emisiune, ca sa spuna tot..Bine, io acuma am vazut bucatele din emisiune, ca nu stau sa ma uit la analfabete, ca mai am si alte lucruri mai bune de facut, dar am sesizat cum totul a fost umflat metodic si propagandistic..Pentru ca cred ca din ce s-a mai discutat s-a putut subintelege, cred, ca totul a fost indeplinit in urma unui plan foarte bine pus la punct..Adica: nenea ala care a dat sutul a fost foarte atent selectionat cu mult timp inainte, pe baza datelor adunate, adica sa fie un profesionist in suturi, ori un fost fotbalist care nimerea cu precizie, ori un profesor de karate cu minim 5 dani, ori vreun amator care s-a antrenat singur in apartamentul lui, pe ascuns, si care scria haiku-uri pe care le trimitea la fo revista japoneza..Deci cineva biine facut, si care avea o precizie matematica a sutului, cu ambele picioare, in toate stilurile; ca erea spitz, sau cu latul, interiorul, cu efect, etc, si care isi putea regla si fortza sutului, evident, totul ca sa aiba efectul calculat de computer pe baza datelor adunate..
Booon, pasul 2 in tot planul asta diabolic a fost, probabil sa-i studieze curul reporteritei..Totul stiintific, pe baza unor modele 3D bine elaborate, si clar determinate, pentru care a fost nevoie de o reprezentare precisa si completa a zonei dintre buric si genunchi, incluzind zona genitala evident, la care probabil s-a insistat..Dar, de baza au fost formele reprezentate prin curbe, si inaltimea fata de sol..Dupa care a urmat construirea unor hartzi ale suprafetelor unde se poate aplica sutul functie si de consistentza, ca unele zone erau mai moi, altele mai tari, etc..Si, dupa toate astea s-au pus la punct alte amanunte technice legate de comunicare, monitorizare, etc..S-a mai discutat si daca omul sa poarte o masca, sau sa-si vopseasca parul, sa se penseze, sa se epileze, sa ii fie verificati toti parametrii corpului, sanatatea generala, atitudinea (aici s-a sugerat sa aiba si calitati de actor, ca sa mimeze bine o anumita atitudine care sa para cit mai autentica)..Asa..Dupa care s-a pornit la indeplinirea misiunii..
Rezultatul s-a vazut la tv, si discutat si in dunga, evident..Si cred ca s-a ajuns la concluzia ca, pina la urma tot conspiratia mondiala e de vina, adica cea care sa-i impiedice pe ei sa fie deotoligeste corecti..
Io m-am uitat la toate ca la o comedie, ca na..Da' spectacolul a fost fabulos..Vezi cite filosofii, de fapt cite variante de curente filosofice pot sa apara ca urmare a unei intimplari cum a fost asta cu un sut in cur bine plasat..Bravos..Asa da..Mai vrem..Ar fi mers si un tras de tzitze, de par, de taiat cu foarfeca blugii, sau cite si mai cite, ca sa fie cumva, spectacolul mai complet..Care sa cuprinda si strigate, urlete, manifestari urbane, nuditate non-sexuala, etc..
PS Acuma probabil ca vor mai urma si alte plimbari pe linga Cotroceni..Le sugerez celor indrituitzi sa o trimita pe teren tot pe duduia in cauza, dar care sa mai ia, intre timp, cursuri de miscat cit mai provocator curul din dotare, ca poate mai iese material de fo citeva reportaje..
PPS Imi cer scuze daca am jignit-o pe reporteritza, pentru ca nu m-am referit la ea, ca om, sau la cum gindeste, ci doar la situatia in sine..Ei ii doresc tot binele din lume, si sa fie fericita cit, cum, si cu cine vrea.. Adica na, nu-i doresc ei mai mult decit imi doresc mie, tie, si oricui..Tu-tu-lor..Ca daca ne e tuturor bine, clar lumea asta e cu muuuuult mai buna..Si, poate, si mai inteleapta, sau ceva..
PPPS Ca sa nu uit, ca de la asta plecasem..Bravo Antena 3, la mai multe! Sinteti de admirat, chit ca am mai zis si nasoale despre voi, dar aveti un curaj de admirat..Success! Si propun ceva care cred sa fie o buna manifestare de simpatie: toti soferii care trec prin dreptul Antena3, sau pe linga manifestantii de la Cotroceni, sa claxoneze..Asa, pur si simplu..Ca sa fie si o manifestare fonica:)

Repere artistice

Fiecare vede frumusetea in felul lui, e adevarat..Dar eu cred ca, pina la urma, arta trebuie sa fie un frumos elaborat, care sa te inspire, sa te puna pe ginduri, si sa-ti dea sperantza..Adica sa te faca sa simti cum inaltul ala frumos, de sus, se coboara in tine, iti loveste simturile, si te face mai bun..
La mine, nu stiu, toata lumea asta urita dimprejur atit de socanta mi-a adus o deziluzie depresiva..Si am vrut sa o contracarez cu ceva cu ce am putut, ca sa nu ma las depasit de atita mizerie, si am zis, bine, daca nu gasesc imprejur armonie si echilibru, atunci hai sa incerc sa o construiesc eu, dupa mintea si imaginatia mea proprie, si care sa ma reprezinte..Si m-am adunat, am reunit tot, si am inceput sa construiesc curbe.. Stiu ca nu sint atit de elaborate artistic cit ar trebui, sau ceva, dar ele sint absolut sincere si deschise, si sint facute ca sa determine o regenerare a spiritului, pe cit posibil..Pentru ca avem nevoie de asta, mai ales astazi, si mai mult decit oricind..Stiu ca fiecare avem repere, amintiri, lucruri traite demult de care sintem legati sufleteste, dar merita sa incercam aventuri artistice noi, ca sa simtim ca traim..
E multa frumusetze pe lumea asta, inteleasa de noi, sau nu..Dar ea ramine ca sa ne faca sa ne dorim sa visam la unele lucruri ce vor veni..
Daca ar fi dupa mine, as face 1 miliard de tablouri din astea virtuale..Totul e sa stiu ca sint oameni care vad ceva in ele, sau altceva..Oameni care imi si spun daca efectiv le-a placut, sau nu, sau de ce, cum, in ce fel le-a placut..Pentru ca nu am avut deloc feedback..Nimeni n-a zis absolut nimic, si ma simt ca la job, adica am facut multe proiecte, ele s-au construit, si nimeni n-a mai zis nimic, pentru ca, pare ca au functionat foarte bine..
In fine, fiecare are propriile repere artistice..

Arta, si evolutia vietii

Nu stiu, de cind sint am constientizat ca lumea e asa cum e, ca rezultat al evolutiilor, adica al luptelor de tot felul, in care cel superior reuseste..Dar superior cu adevarat, adica elaborat, calculat, etc, pentru ca asta inseamna superior in societatea asta a unor fiinte inteligente, si nu impunerea vointei prin fortza..Pentru ca e incorect sa folosesti fortza in secolul asta..Cel putin eu asa cred..
Am vazut asa, in trecere, pe wikipedia cam cum a aratat evolutia artei, cu toate curentele ei, fara sa ma dau erudit, sau cunoscator in toate, pentru ca m-am uitat doar la genul de opere construite in anumite perioade..
Operele primitive erau intr-un fel imediat si pueril-sintetizat, ca sa urmezeapoi realismul, idealismul, abstractionismul, post-modernismul, etc etc, toate s-au complicat peste masura..Acuma putem vedea ceva de orice fel, in orice varianta, care ar putea sintetiza orice din trecut..Pentru ca sintem moderni, si am trecut de anumite etape..Dar, dincolo de toate, ce ma mira e cum a patruns in arta, uritul..S-a vorbit de o estetica a uritului, si asta a fost natural, pentru ca uritul e peste tot, ne inconjoara si ne asediaza..
Uritul asta e inca, peste tot, si pare ca inca va fi, pentru ca el reflecta diferentzele dintre noi..Vezi fetze urite, oameni scirbosi, miscari gretzoase, atitudini dezgustatoare, forme diforme, etc etc..Ca sa nu mai spun de ginduri, imagini, media, etc..Iar uritul asta aluneca de multe ori in sinistru, scirbos, sau monstruos..
Eu am vazut demult, cum, in teatru, nu se mai jucau piese in mod normal, cu limbaj natural, in care spiritul sa fie eliberat, si totul sa genereze multe ginduri, si meditatii..Pentru ca vorbele erau taioase, limbajul dement, si tonul ascutzit..Se urla la spectatori, de parca aveau ei vreo vina ca platisera un bilet..Era ca intr-o lume pe dos..
Apoi mai tin minte o alta experienta socanta pentru mine..Cind am ajuns pe teritoriile astea noi, era prin 97, am zis sa merg la un striptis, ca nu mai vazusem, si eram curios..Bine, nu ma asteptam la cine stie ce opere erotice jucate magistral pe o scena..Dar ce am vazut mi-a facut impresia ca totul a degenerat profund in societatea asta....Adica tot ce era acolo parca nu mai avea absolut nimic uman..Cel putin mie imi depasea puterea de intelegere..Si de atunci nu am mai fost la vreun teatru, film, sau altceva, pentru ca am realizat ca nu sint de mine..Eu sint de moda veche, recunosc..Si nu mai inteleg cum mai e arta asta post-post-moderna.. Acuma or fi evoluat toate, inclusiv arta, dar la ce s-a ajuns acuma e cam obscen, si destul de dezaxat, pentru ca nu s-au elaborat artistic toate, ci s-au vulgarizat si trivializat..
Nu sint un puritan, nici pe departe, pentru ca, sincer, nudurile pe scena sint chiar interesante, dar privite artistic..
Si cred ca cel mai deplorabil e ca totul s-a stupidizat intr-un mod incredibil..E atita prostie in toate ca te miri ca persoanele-personajele respective au putut supravietui lumii asteia destul de complicate..

Neschimbari

Am o dilema, daca pot casa zic asa..Adica na..Bine, acuma, intr-un fel realist vorbind e explicabil..Numa ca mentalul nostru vrea ca sa fie, cum sa zic, sa fie mai altfel, adica nu tot timpul la fel, sau ceva..
Am vaz't iar Steaua fara nume de Mihail Sebastian, si a fost asa cum m-as fi intors in timp, si m-as fi intilnit cu cel care eram eu atunci, am fi discutat, si as fi ajuns la concluzia ca fundamental vorbind nu m-am schimbat mai deloc..Asta teoretic, ca practic, na, am trecut prin ceva-citeva-multe experientze..Bun, dar asta e firesc, pentru ca toti ne schimbam, desi nu ne dorim uneori, si ne mai intoarcem printre amintiri..Asta e una..
Alta chestie e, ca, dom'le in piesa aia de teatru toate-s la fel..Mona se intilneste iar cu Miroiu, el iar ii povesteste despre stele si galaxii, Udrea iar n-are corn englezesc, oraselul ala arata la fel..Si la final ea pleaca iar, si el ramine la fel de singur..Si pariez ca daca vad iar piesa, exact identic, pina la detaliu infinitezimal, vor fi toate..Adica e ca si cum piesa aia e blocata in timp..
Bine, acuma or mai fi variante modernizate, da' originalul e acelasi..De fapt, na, asa poate ca tre'sa fie, pentru ca si celelalte..In fine..Io stiu ca totul e relativ, asta e universal, adica toate se transforma..
Decit ca, pare ca unele lucruri ramin asa cum au fost..Si na, asta e, norocul lor, ca sa nu le afecteze timpul..

Umbrele urmelor

Timpul este umbra urmelor intimplate..Memoria e muzeul amintirilor noastre bine conservate..Spatiul e identic doar cu el insusi..Iar noi sintem cind la fel, cind diferiti..

Semnatura pe un papirus

Cum e sa fii? Sau cum e sa nu fii? Cum e sa fii nascut in alte vremuri, in alte conditii, cu alte posibilitati? Ca, sa zicem, un faraon, in Egiptul Antic..Care faci tot felul de ritualuri, care ai o gramada de avantaje, care iti duci viata exact asa cum vrei, in felul tau propriu?
Cum e sa ai tot, si sa poti tot? Sa decizi asa, dupa ideile tale soarta altor multi oameni? Cum e sa ai toata puterea din lume, si totul sa depinda doar de tine? Cum ai fi atunci? Si ce fel ai actiona?
Hm, greu de spus..E multa raspundere..Pentru ca te apasa toate..Ai posibilitati, e adevarat, dar cu ce pret.. Parca nici asa..De fapt depinde de tine, de cine esti, ce poti, ce iti doresti..
Sa stii ca tu poti decide soarta multor oameni..Doar tu..Printr-o semnatura..

Spirit si sentimente

Lumea isi face jocurile ei..Isi combina curbele ei proprii continuu..Aici, acolo, dincolo, oriunde..Iar noi, de multe ori sintem simpli spectatori..Privitori, admiratori..Sau raspunzind cu indiferentza, la indiferentza..
Cind eram adolescent ma gindeam la cum ar fi sa existe o fiinta ideala, asa cum era descrisa in carti..Ce fel sa arate, cum sa fie, cum sa se poarte, sa gindeasca, simta, sa se exprime..Cum sa reactioneze la diferite situatii, si in toate imi imaginam ca ea, fiinta aceea imaginata ar avea, dincolo de toate, stil..Ca si cind ar sti tot, si ar fi intelegatoare, cumva didactica in toate situatiile, si m-ar conduce subtil, spre un ceva interesant, pe care, si eu, cumva, il cautam, dar, pe care nu as fi stiut niciodata sa-l descriu, decit foarte vag..
Un cineva care sa ma cunoasca foarte bine, si sa stie ce sa-mi faca, asa incit sa ma ajute..Dar nu ca pe un handicapat, ci ca pe un posibil partener..Zic..Sau cred, habar n-am..Si care sa-mi ceara, la rindul ei ajutorul, pe care, eu, dindu-l, sa ma simt mult mai bine..
Nu stiu, poate ca o relatie afectiva e de fapt una spirituala..Una a gindurilor si sperantelor, intre care sa se intrepatrunda pasiunile..Iar de acolo cred ca toate vin firesc..Cred..Dar nu stiu sigur, pentru ca, daca as fi stiut nu as fi acum singur..Sau, cine stie..Poate ca am realizat la un moment ca sansa intilnirii unui spirit compatibil e cvasi-nula, si de atunci m-am cam resemnat..Desi e absurd, pentru ca eu nu sint genul sa renunt.. Poate am zis doar sa iau o pauza..Habar n-am..Doar un psiholog cre'ca mi-ar spune exact ce, si cum..
Un timp am fost foarte singur si speriat, cind am vazut cite mirsavii pot sa-mi faca unii..Apoi m-am izolat.. Acuma parca iar m-am mai refacut..Mi-a mai trecut frica..Nu de tot, pentru ca nu prea pot uita, dar e mai bine..Am sa incep iar sa am curaj asa cum aveam in adolesecentza:) Ce vremuri..
Pina la urma, cred ca tot spiritul e cel care construieste sufletul, si sentimentele..Chiar daca vremurile astea tembele amesteca tot intr-un terci pe care nu-l mai intelege nimeni:)..

Stiluri de lupta

Lumea se invirte ca un titirez..Sau ca un carusel..Sau poate ca o planeta, ca un sistem solar, ca o galaxie..Si noi, oamenii, la rindul nostru, ne invirtim in jurul unor axe giroscopic stabile, sa zic asa..Si axele astea sint gindurile, ideile, senzatiile, trairile..Toate cite ne acapareaza fiinta pe termen scurt, sau mai lung..
Viata asta e un sir de siruri-variante infinit subtiri, cvasi-nedefinibile, dar reale..Un fir magnetic cind conectat, cind deconectat de alte fire magnetice, si imprejurul carora ne miscam pe un fel de traiectorie elicoidala, ca si cind am alerga intr-un tub de sticla, si forta centrifuga ne-ar tine lipiti de suprafata..Care tub ne-ar tine si izolati de ceilalti, pe care ii putem doar vedea cum alearga si ei, dar nu i-am putea atinge, mirosi, auzi..

A venit si weekendul asta, aaaa, ce usurare, ca saptamina trecuta am cam fost intr-o groapa de potential, n-am prea avut chef de nimic si de niminea..La job au facut un proiect al meu, si l-am testat, si culmea, a mers, si inca fabulos de bine, chiar nu ma asteptam, dar na, realitatea are si ea smpatiile ei:)) Chiar nu ma asteptam, ca ma gindeam ca na, realitatea asta fizica o fi rautacioasa, si ti-ar trage-o daca ar putea, dar se pare ca nu, ca ea respecta legile fizicii in orice conditii, nu e ca oamenii sa se suceasca cind nu te astepti.. In fine, nu ma dau mare, e ok, dar mi-era perfect paralel ca saptamina asta a fost cam deprimanta..
Eu ma mir ca exista depresie, si ca o incerc uneori, pentru ca nu sint genul depresiv..Dar am observat ca depresia e un rezultat al unui fel de frustrari acumulate multe in timp, nu vine din noi, ci ne e indusa din afara.. Si ma gindeam, de unde naiba? Ei bine, de peste tot, si in special de la oameni..Manifestarile lor sint atit de cretino-socanto-haotice ca ramii masca..Ca eu stau in biroul meu si-mi fac modelele, da mai vine la mine cite un frinache de asta ca sa ma intrebe o chestie technica ceva legat de model..Da nu ma intreaba asa cum intreaba un om..Nu, ca ala se crede buricul pamintului, si aproape imi urla in fata, poticnit, ca nici nu stie exact ce vrea..Iar io tre'sa-i raspund..De obicei cind ii vad asa porniti iau o distanta, ma regrupez, imi adun gindurile, si explic calm, pentru ca daca i-as vorbi asa cum imi vorbeste el ar urla si mai tare, si incerc sa evit conflictele, ca e mai intelept asa, cred, si ma apar si eu de eventuale consecintze nasoale..In fine.. Odata era setat aerul conditionat in birou ca aproape ca am racit..L-am rugat pe un nene sa creasca temperatura ca nu mai puteam, si dobitocul nu numai ca n-a facut-o dar mi-a si explicat ca asa tre'sa fie setat..Prima mea reactie a fost sa-l iau la pumni pe un asa cretin..Dar asta ar fi insemnat sa ma dea afara, asa ca am tacut, si cind dobitocul a plecat din birou, m-am dus, si am schimbat setarile, si acum e muuult mai bine..Daca m-as fi macar certat cu el mi l-as fi avut dusman pe viata, asa am rezolvat problema pe cont propriu..
Si mi-am dat seama ca, pe cit posibil, pe prosti tre'sa-i lucrezi cu metodele lor, adica sa le-o tragi pe infundate, fara sa simta, ca altfel, na..Bine, acuma depinde si de exemplarele cu care ai de-a face, ca daca-s rai, si au si trecere la sef, ai pus-o..Mai bine fugi..Ca sa dai peste altii..
Bai nene, ce lume..Cita cretineala..E multi, si e peste tot..Si toti te pindesc sa ti-o traga..Acuma, chestia e ca nici eu nu cedez asa usor, pentru ca am in mine o tenacitate, ooooo..Si mai vedem in timp ce o sa se intimple, ca am cam avut dreptate cind am facut ce am facut, si cum am facut, si eu am mers inainte, pe cind cretinii aia o data tot si-au luat-o tare de tot..Acuma ideal ar fi sa putem evita situatiile astea ciudate, dar uneori nu prea ai cum, si tre'sa te lupti cu ei, n-ai ce face, si ca sa ai ceva sanse cel mai bine e sa le studiezi metodele, pentru ca fiecare lupta diferit..E o vorba: cu samuraii te lupti ca samuraii, si cu tilharii ca tilharii, tre'sa-i cunosti inainte, nu te arunci asa pe nestiute..Dar asta inveti in timp..