Trecutul te priveste din spate, prezentul din fata, si viitorul de deasupra..Ai oricind ochi asupra ta, ca sa nu te simti singur..Ochi ale unor entitati, sau ale unor fiinte..Ochii ficsi..Cu priviri laser, cind mai seci si rigide, cind mai vii si stupid-anoste..Ochii de culorile universului, care iti analizeaza tot..
Uneori mi se mai intimpla, si mie, sa ratacesc pe unele drumuri..Sa ma pierd..Dupa cite un soc emotional, sau cind urmaresc saltul gratios al cite unei iluzii..Si ramin asa, confuz, privind imprejur, si incercind sa-mi imaginez unde sint..Apoi mai fac pasi, mai privesc, ma mai gindesc, si incerc sa-mi amintesc de ce, si cum am ajuns aici..Greu..Foarte greu..Aproape imposibil..Dupa care imi amintesc ca am avut o harta..Pe care, normal, nu o gasesc, pentru ca, normal, in viltoarea entuziasmului sau a confuziei momentului startului, am uitat-o..O harta..Ca o diagrama a eliberarilor mele..Dar, care, ghinion, lipseste..Trist..Sa uit sa iau tocmai harta care sa ma ajute sa ajung inapoi..Apoi imi aduc aminte ca am un blog, pe care am scris cuvinte, ca intr-un jurnal..Doar e si el o harta a intimplarilor mele trecute..Da, este..Dar nu e intotdeauna cea care sa ma ajute sa-mi amintesc cine am fost, in anumite momente..Da..
Apoi, singur, imi aduc aminte reperele de pe drum..Cladirile, copacii cu forme ciudate, semne de tot felul..Si, asa, din aproape in aproape, urmaresc ce am tinut minte, si ajung la start..Adica la mine, cel care eram, atunci, inainte de a fi trait experienta care m-a facut sa ma ratacesc..La mine, cel de mai demult..
Vezi tu, experientele noastre au fost privite in tot timpul asta de atitia ochi..Care ne-au vazut..Si care au ramas asa, ochii fixati, cu priviri fixate..Si care ne-ar fi privit oricum, si orice ni s-ar fi intimplat..Identic..
No comments:
Post a Comment