Avem secvente din trecut, in memorie..Intotdeauna..Avem viziunile spatiilor..Ale imprejururilor ce ne-au determinat amintirile atasate de evenimentele acelea..Din unghiurile timpului..
Adevarul e subiectiv..Asa ne-a fost intotdeauna..Am vazut totul prin prisma trairilor..
Viata nu ne-a iertat, pentru ca nu ar fi fost firesc..Doar am acceptat regulile acelor timpuri, pentru ca altfel ar fi fost imposibil..Am existat nestiut, si invizibili pentru ceilalti..Fantome ce doar exprimau vointele celorlalti, impuse..Numere de catalog, etichete puse pe locuri sociale, umplute de suflete confuze..Ca si acum..
Daca respiram aerul de dupa revolutia-evolutie, e pentru ca am primit alte etichete..Mai moderne..Ca sa ne putem comporta mai detasat..Ca sa ne eliberam de intunericurile depasite..Ca sa fim atit de contemporani si de detasati in propria noastra prostie..
Imi traiesc vremea in pielea mea de om inconjurat de toate libertatile posibile..Respir aerul lumilor tuturor posibilitatilor..Si ma cred centrul universului..Al unui univers ce se contracta continuu, si care nu isi mai recunoaste inceputurile constrinse de atitea reguli..Care s-a instrainat de originile nobile, si care isi mai pune intrebari despre fiintele lui de inceput..Care nu se poate intelege, in ce e acum, pentru ca nu s-a inteles in ce a fost..
Uneori ma mai pierd printre repere..Ma simt ca si cum n-am venit de nicaieri..Si, care, orice ar vrea, simte ca n-ar ajunge niciunde..Spre orice ar aspira..E un destin? E o varianta nestiuta?
No comments:
Post a Comment