Septembrie e o lume a inceputurilor..Ca dintotdeauna..E lumea in care se dezintegrau toate, si in care se reconstruiau toate, altfel..Intr-un fel miraculos..Un start ce revenea, metodic, dupa atitea fericiri eterice..
Septembrie e o continuare a ce am trait..Ca o analiza-sinteza a lumilor haotice ale fericirilor verii..Ca un sfirsit de universuri paradisiace, si un inceput de ginduri elaborate, de toamna..Un inceput de ratiuni..
Viata ne-a dus pe drumuri nestiute..Am trait printre atitea..Am vazut atitea..Si am crezut ca ne putem potrivi gindurile, ca sa se poata adapta, la atitea..
Uneori anticiparile ne-au reusit..Dar, de cele mai multe ori, nu..Am mers inainte privind, si cautind sa intelegem ce anume a fost determinant, in tot..
Imi vine sa ma duc pe tarimurile de altadata..Si sa ma intilnesc cu toti oamenii frumosi, sa-i imbratisez, sa-i pup, sa le vorbesc, si sa-i ascult..Sa-i simt..Sa ma las plutit de revelatiile momentelor, si sa nu-mi mai pese deloc de tot..Sa traiesc ce am simtit ca sint, printre ei..Sa le simt atingerile si trairile, ca pe ale mele..
Stiu..Lumea azi s-a schimbat..E posibil..Dar eu mai am amintiri..Amintirile mele..
No comments:
Post a Comment