Saturday, August 10, 2013

Balante

Plutim..Stam suspendati intre atitea nedeterminari ca intr-un amestec de fluide cu viscozitati diferite..Ne scufundam, ne ridicam, apoi iar coborim, de fiecare data mai adinc..Si, de fiecare data, simtim betia adincurilor..Dar nu e datorata azotului dizolvat in singe, ca la scafandri..E o stare de efervescentza, in care gindurile rotite se leaga sferic unele de altele, si se aduna..Incet incet creste viteza de rotatie..Apar alte ginduri, alte sfere, alte ginduri..Pina cind toate se aduna si reusesc sa se armonizeze intr-o sfera din ce in ce mai mare..Si care te inconjoara, si incepe sa te protejeze..Poti sta acolo mult timp, si sa admiri toate detaliile..
 Ca sa creezi, iti trebuie starea asta de miscare relativa a gindurilor..De fapt constructia in sine, asamblarea unei opere mai mari, sau mai mici, cere detasare, si eliberare..Rupi toate legaturile cu toate trecuturile, si lasi doar momentul de acum sa lucreze sublimul din tine..Te lasi purtat printre nedeterminari..E o stare inalta, si instabila aparent, pentru ca schimbarile si asocierile dintre ginduri se fac cu viteze cosmice, si complet imprevizibile..
Doar ca entitatea ce va rezulta are o forma si o consistenta simtita dinainte..Intuita..
De fapt, poate ca o opera de arta exista ca potential in mintea oricui..Diferenta e ca nu oricine poate umple acea forma cu consistente..Pentru ca, hai sa fim seriosi..Cind privim o opera de arta chiar ne umplem de toate echilibrele dintre toate formele si ideile de acolo..Nu?
Acuma probabil ca echilibrele astea, numite proportii, sint si ele rezultatul gindirii artistice..Si ale unui om care are si capacitatea de a se detasa..De a se opri din lucru, a se da 5 pasi inapoi si a privi ansamblul, ca tot..

No comments:

Post a Comment