Lumile sint deschise. E un trecut, un prezent, si un viitor. Un aici e un invariant. Mindrii se succed unor lacrimi, care se succed altor mindrii. Ca intr-o varianta de destin. Care sa ne faca sa ne aratam in felul nostru, in vremurile astea, care se duc, unele peste altele. Fara vreo logica.
Sint ce sint, cu propriile pasiuni. Care isi arata sentimentele, asa, in felul propriu. Ca sa isi spuna o proprie poveste. Nu mai stiu ce a fost inainte. Stiu doar ca, inainte e un drum atit de frumos. Care e construit pe multe povesti din trecut. Si, care, poate construi multe povesti pentru viitor. Pentru a arata unele variante frumoase de ce poate, va urma.
Vezi, noi, toti, care din trecut, care din prezent, care din viitor, semanam atit de mult. Avem aceleasi momente care ne-au construit visurile, si aceleasi motive sa fim ce sintem. Ca am fost, sintem, sau vom fi. Cu toate. In ce simtzim, sau gindim, sau speram. Identici. Iubim fix la fel. Asa cum au iubit toti care ne-au construit lumi la care sa speram. Lumi de pamint, aer, si foc. In care sa ne plutim viatza. Ca sa fim ce credem ca, inca, sintem.
No comments:
Post a Comment