Cuvinte

 Cuvintele aluneca. Vin, si se duc. Vin dintr-un izvor, se aduna, se asociaza, curg, aduna isei pe parcurs, si se varsa in minte. Cuvintele sint, fiecare, cu propria reprezentare. Si cu propria proiectzie in minte. Au atasate de ele alte cuvinte, sau ginduri. Si alte emotzii. Cuvintele sint esentzializari de notziuni, de idei, de ceva ce exista in realitatea fizica, sau psi-hica. Sau in alte realitatzi. Cuvintele sint un quantum de comunicare. O entitate indivizibila, ca atomul considerat cindva indivizibil. Desi, atomul are cuprinse in el alte entitatzi mai mici. Sigur, si cuvintele poate au sub-diviziuni, intr-o sub-structura. Dazi, e greu de spus. Pentru ca silabele sint doar partzi, nu sint ceva ce tzine de un micro-univers pe care un cuvint sa-l contzina. Va evolua si comunicarea. Va deveni mai simplu de folosit, si mai densa. Si se va lega de ce e acum, de toate technologiile, si urmind evolutzia asa de rapida din ultimii ani. Si viatza noastra va curge inainte. Noi vom trai, vom imbatrini, si ne vom stinge. Dar lumea va continua.