Eul reflexiv

Timpul si spatiul sint, uneori, alaturi de fiinta ta..Alteori te tradeaza pentru alte creaturi..Si ce iti ramine, e sa alegi ce din tot sa pastrezi..Fie ca e o amintire, fie o varianta, fie o invatatura..Alegi tu, asa, din tot, ca sa iti ramina tie, peste timp, ceva frumos in infinitatea lui de frumos, sau ceva real  pentru toate..Alegi ceva care sa fie acolo, stabil, si care sa te faca pe tine, cel mic-recunoscut sa chiar te simti special..Alegi ceva care sa iti dea impresia ca chiar contezi pentru ceilalti..Chiar daca tu realizezi ca e altfel..
Uneori simt ca mi-e toamna, in toate..Si ca tot ce am crezut se duce departe..Ca si cind chiar nu ar fi fost.. Apoi imi revin, ca sa incerc sa cred ca a fost ceva in toate..Si iar vad cum se duc, si iar imi amintesc, si iar iau toate de la zero..PRivesc imprejur cu indiferenta si naivitatea aceluiasi om..Vad reperele lumilor din trecut.. Le vad detaliile toate..Admir ce a trecut, si imi caut drumul inainte, asa ca intotdeauna..
Stiu, poate constientizez prea mult..Si prea acutizez trairile mele legate de ce mi se intimpla..
La job stiu ca toti, intr-un fel, ma admira, ca un fel de mic geniu, care sa le faca foarte bine treaba..Dar inca ma mai simt singur, eu, intre modelele mele, si speranta de a construi ceva fantastic..Eu, cu mine, inca, printre toate..Ma simt singur poate pentru ca nu am gasit chiar omul cu care sa schimb informatiile interesante ale lumii..Sint eu, asa cum sint, si asa cum chiar am fost..
Timpul ne transforma..Si devenim ceva, ce, intr-un fel, ne dorim..Talentul propriu ne ajuta, dar ne si separa, de ceilalti..Care, si ei, devin altceva de ce au fost, inainte..
Parca am uitat tot, uneori..Si ma las purtat, asa, pe valurile vietii..Ma simt ca si cum as lua-o iar de la un cu totul alt inceput..De la un punct zero, din care caut iar, sa-mi dezvolt drumurile..Eu, cel singur, si atit de nestiut..Omul care seamana cu ceilalti, in masura in care e diferit de ei..
Am invatat sa merg inainte..Ca si tine..Ca si toti..Eu..Cel care isi priveste, inca, cu curaj, cred, imaginea in oglinzile celorlalti..Fiinta de aproape, sau de departe, care vrea sa spuna concret, ceva ce chiar ii vine din lumea celorlalti..Sint o varianta, intr-un fel, a trairilor ce-mi vin, inca..O fire-constiinta a reflexiilor..