Libertatea permisa

Vezi, noi sintem suflete pure, care se plimba, asa, liber, ca si cind nu ar exista gravitatie, sau timp..Suflete care trec peste toate spatiile, si timpurile..Suflete care cauta ceva, nestiind ce exact, si care isi continua drumul..
Noi cautam ceva ce nu stim exact, pentru ca nu ne-am definit, inca..Noi mergem inainte, observind tot ce ne este imprejur..Privim..Nu stim ce privim, si nu intelegem cum privirile noastre cauta ceva nedefinit in lumea asta complicata..Pentru ca privim ca sa intelegem cum privim, deocamdata..Raminind intr-o asteptare a lucrurilor ce vor veni, si, care, stim foarte bine ca ne vor schimba fiinta..
Dar, toate cele ce vor veni se vor baza pe felul in care privim, acum..E simplu..Noi, si tot ce exista.. Noi fiintele constiente care cauta un sens in ce vad..Noi oamenii, de acum, cu ce sint, cu sint capabili, si cu tot ce isi doresc, ca entitati, printre celelalte entitati care sigur reactioneaza asa ca noi..Noi, ca firi, si oameni reali..
Vezi tu, lumea ne acopera pe toti, si incearca sa ne supuna..Si asa a fost intotdeauna..Iar noi am ramas, intr-un fel, parti din toate variantele, care au avut curaj sa se exprime..E frumos..
Vezi tu, sintem liberi cit ni se permite..Pentru ca ideea asta de libertate e un teatru frumos, jucat de specialisti..Noi vom fi liberi cind si societatea va considera ca meritam cu adevarat asta..
Noi sintem liberi, pina atunci, sa credem ca avem ce meritam..

Variantele comunicarilor posibile

Problema azi e de perceptie..Pentru ca, daca eu zic despre vis, chiar ma gindesc la ce lumi complicate imi construieste imaginatia, pe cind altcineva ar putea interpreta totul ca fiind o chestie erotico-sexuala, sau ceva legat de fantezii..Bun, sint si fanteziile o varianta posibilia, dar depinde, iar, despre ce fel de fantezii, cum, cind, in ce fel, si, mai ales, la ce nivel..Pentru ca nu trebuie amestecate..Fanteziile sint de 1 miliard de feluri, si fiecare si le are construite in minte in alt fel..Pentru ca ai putea sa iti imaginezi ca traiesti intr-un viitor indepartat, in care toate regulile sociale sint schimbate..Sau ca faci amor altfel, si cu cine visezi, in alte spatii, cu femei care sa reactioneze altfel, dar conform cu propriile tale dorintze..Sau ai putea, sa zicem, sa-ti imaginezi ca traiesti o alta viata, in care nu mai trebuie sa te scoli dimineatza, sa te speli, si sa te duci la job.. Nu, nimic din toate astea..Ci poate, sa te trezesti cind te trezesti, si atunci sa te conectezi la reteaua companiei, sa iei proiectele pe care le ai de facut, si sa lucrezi in linistea apartamentului tau, fara sa vezi unele mutre acre, sau cretine:)..Sau sa fii stressat ca tre'sa conduci intr-un traffic diliu masina ta..
In viitor cam asa va fi..In fine..
Cred ca am sa incerc sa-mi imaginez cum ar fi daca as trai cu o femeie, impreuna, cam ce as face, cum as gindi, si cum as evolua eu, ca fiinta..Asta e o provocare mare, recunosc, pentru ca eu sint mai singuratic.. Si poate ca ce mi-as imagina ar fi mai aproape, sau mai departe de o realitate posibila, asa ca in romanele SF.. Aici chiar e o chestie interesanta, pentru ca apropierea intre 2 oameni e la fel cu un contact cu lumi necunoscute..
Noi chiar sintem lumi destul de diferite, daca e sa ne gindim la psihologia barbatului, si a femeii..Si, ca fiinte fizice ne dorim apropierea erotico-sexuala, dar ca entitati ne cautam sa ne regasim printre gindurile si sentimentele celuilalt, cu mai mult sau mai putin success..
Poate ca in subconstient ne cautam oglinzi in care sa ne reflectam sufletele..Cele care sint asa cum sint, in momentul asta, acum, aici..Oglinzi ale altor constiinte..Oglinzi ale fiintelor reale..Fiinte care sa fie constiente de tot, si sa-si doreasca sa inter-relationeze..
Sintem, inca, oameni dotati cu un suflet propriu, si care, in drumul prin viata, se cauta pe sine la fel cum cauta sa se regaseasca in sufletele celorlalti..Avem limitele, si problemele proprii..Si avem curajul sa vorbim despre asta, cautind alte suflete cu care sa rezonam, in toate..E atit de mult de spus, dar, de atit de multe ori cuvintele sint doar treceri al fiintelor, ca, in drumul propriu, sa incerce sa gaseasca un partener social, si inteligent, de comunicare a profunzimilor din noi..
Ne cautam, continuu..Ca sa ne regasim in ceilalti, asa cum am vrea sa ne regasim in noi insine..Facem acelasi drum, continuu, ca sa redescoperim tot, in tot..Noi in ceilalti, noi in noi, si toti in variantele posibile de a fi, impreuna..De asta exploram..Si de asta ne punem sufletul la bataie, si ne expunem, continuu, invatind din toate experientele..Pentru ca intelegem importanta a tot, si a posibilitatilor ce deriva de aici..

Viata reala

Cea mai mare parte a oamenilor traiesc complet haotic..Habar n-au pe ce lume sint, cred aiureli de tot felul, si se complac in tot felul de cretinisme..Si, pina la urma, sincer, isi merita viata aia, a lor, care le e impusa, si, pe care, cu propria constiinta, o accepta..
Lumea a evoluat..Noi traim printre dilii, si dilelile lor, dar nu inseamna ca si trebuie sa facem ca ei..Pentru ca un om inteligent traieste inteligent, nu se lasa dus pe drumuri care nu-i apartin..Trebuie echilibru in toate.. Si daca societatea tinde sa ne dezechilibreze e treaba ei..Pentru ca daca am da curs tuturor timpeniilor impuse ar insemna ca noi am cedat, si ca acceptam sa fim traiti de altii..Stiu ca de multe ori nu ai de ales, si ca trebuie sa accepti compromisuri demente..Dar, ca om inteligent, cred ca ai alternative, totusi..
Stiu, stiu, stiu..E saracie, si mizerie, peste tot, si toti cauta sa se salveze pe ei, chiar daca asta inseamna sa te termine pe tine..E foarte adevarat..Dar e adevarat ca si tu poti sa iesi din toate astea intr-un mod inteligent, si care sa te reprezinte pe tine..
Am trait si eu multe depresii din cauza multor descreierati..Dar, dupa toate, m-am adunat singur, si am invatat sa merg singur inainte..
Nu exista retzete miraculoase ca sa scapi..Asta o inveti iesind singur din toate capcanele posibile..Dar si cind iesi, e o eliberare meritata..Si cred ca toti putem face asta..Sincer..Si nu sint cinic, ci doar realist, dupa atitea lupte pe care le-am dus cu toti, de la inceputul timpului..
Dar am o sila de ceva, si asta a fost de cind m-am nascut, cred; de prosti, de prostii, si de rautati fara sens.. Daca ar fi dupa mine as izola toti prostii, cretinii, si raii pe o insula, sa stea acolo, intre ei..Si asta asa, ca sa nu mai faca probleme celor inteligentzi, si sinceri..

Destine posibile sau acceptate

Nu-s obisnuit sa-mi spuna cineva ceva frumos, pentru ca na, mi s-a intimplat atit de rar, ca asa a fost, si de aia cind e, nu prea stiu cum sa reactionez, ma fisticesc si zic vreo timpenie, sau ceva..Pai asa e lumea, ca tu esti o fiinta care e pregatita sa se apere si sa se lupte, iar restul ce-o fi, sa fie..Tu supravietuiesti, si vrei sa supravietuiesti si de acuma incolo, si de aia esti pregatit mai degraba sa contracarezi lovituri, decit sa accepti laude..Pentru ca, serios vorbind, si laudele cind au venit, a fost ceva ascuns in ele, o magarie, o mizerie, sau un interes, ceva obscur oricum, nimic adevarat, sau sincer..Si de aia imi asum, in continuare, sa reactionez ca un bou, cind aud ceva spus despre mine care sa fie dragut..Da na, asta e, doar toti traim in lumea asta, si simtim cum e sa fim agresati continuu, si sa raspundem la fel, ca doar n-oi fi io ala unic pe planeta..
Acuma sincer vorbind, lupta asta sa reusesti ceva, chiar face viata interesanta..Altfel ar fi un urias infern de plictiseala..Am trait si eu perioade de astea de neactiune, statice, si a fost ceva complet aiurea, de parca iesisem din viata reala, si pluteam idiot printre aiureli..Si chiar simteam ca o cam luam razna..
Chiar daca as cistiga miine la lotto tot ar trebui sa am niste scopuri, idei, variante, sa actionez ca sa ceva, altfel e complet absurd..Nu poti trai fara sa simti ceva, cit de cit, ca e bucurie-veselie, sau tristete-melancolie, na, sa fie ceva, acolo ca sa simti ca traiesti si ca nu-ti pierzi viata cu idiotenii..
Fiecare isi stie stilul lui si-si cauta destinul care sa i se potriveasca..Pentru ca iti cauti un job care sa te satisfaca, cit de cit, o mincare-care sa-ti placa, citesti ceva interesant pentru tine, iti alegi prietenii cu care sa comunici, iti alegi un partener de viata adevarat, ca pentru o viata a ta adevarata, asa cum simti ca trebuie sa fie..
Bun, bine, e o discutie lunga aici, cu multe argumente, dar eu zic ca daca chiar vrei ceva, si muncesti pentru asta, atunci iti vei indeplini dorintele..Altfel, argumentele si lamentarile sint fara sens, si le poti folosi ca justificari ale inactivitatii..Cum era vorba aia: Daca vrei, poti..Adica daca iti doresti, si te mobilizezi, atunci vei deveni un luptator care va reusi uneori, va pierde alteori, dar sigur va continua..Pentru ca de argumente imbecile sint cam obosit, si nu mai am rabdare sa le ascult..A, ca asta a fost stilul vremurilor alea cretin-trecute, e adevarat, ca doar si eu am intilnit cohorte de maimutzoizi limitatzi si care incercau sa ma traga si pe mine de partea negativa a Fortei, sa zic asa..Si na, daca am rezistat la atitea, si m-am eliberat de mentalitatea aia a lor, probabil ca am stiut de ce, si cum, si in ce fel..
E plin de idioti agresivi, care vor sa ti-o traga, sau sa te manipuleze..Oho..Dar tu alegi pentru tine, pina la urma..In unele momente m-am uitat asa, de curiozitate, la personajele alea care erau, si cu care eram obligat sa conlucrez, desi nu-mi doream..Sincer spun, de toti s-a cam ales praful si pulberea..Si, na, pe undeva, e cumva, corect..Dar ce nu e corect e ca oameni valorosi sa fie bagati in mizerii, si determinati sa iasa in afara societatii, asta e inadmisibil, dar s-a intimplat..Dar e si vina lor ca au acceptat..Stiu ca uneori ei au avut o finetze, si o inteligentza mult superioara, si n-au vrut sa se compromita, dar asta nu a functionat, pentru ca azi, lupta asta dintre oameni se face fara reguli, ori te lupti cu toate metodele, ori abandonezi..Dar daca abandonezi nu te mai plingi..Te retragi in gloria pe care o ai in imaginatia ta, si asta e..

Lumea de dupa

Lumea asta e o combinatie atit de complicata, de curbe..Care se amesteca intre ele, asa cum nu ti-ai fi putut imagina..Lumea e un amestec de forme ce se proiecteaza pe retina, cu toate variantele proprii, de lumini, culori, si umbre..Ca sa ne construiasca, in minte, lumi posibile..
Vezi, de multe ori uiti de tine, si de omul real. cind te duci intr-o cu totul alta experientza..Pentru ca te proiectezi intr-o alta realitate..Ce faci e doar sa privesti, si sa analizei cum totul e altfel de cum ti-ai fi imaginat ca ar putea fi..Si compari totul imediat, ca si cind ai analiza o varianta de laborator, observata prin instrumentele optice..Ca si cind ai sti ca ceva e incadrabil in variantele invatate demult..Cu diferentze mici de la observatiile standard..
Sintem fiintele care vad, si gindesc in tot felul de variante dinainte determinate..Si care stiu sa analizeze toti parametrii..Pentru ca stim sa simtim ce e real, intre variantele pe care le stim dinainte determinate..
Stiu ca multi interpreteaza parametrii astia in felul lor, si dupa cum ii duce mintea..
Ma uitam la cum vede lumea ce se intimpla, si interpreteaza..Bai nene, ca inginer ai in minte toate variantele posibile, si tot, in ansamblu, pentru ca stii cum se poate schimba tot, si stii cam tot..Doar ca nu le spui, pentru ca le gindesti, si le simti..Ai tot ansamblul descris, si detaliat..Pentru ca e responsabilitatea ta..Ca sa fii acolo pentru a gasi solutii posibile la alternative..
Vezi, lumea e frumoasa pentru ca e asa cum e construita..Spatiile ne sint imprejur, si totul e o varianta a fiintei..
Ce frumos e sa fim asa cum sintem..Ca fiinte care isi privesc variantele de prezent, si de viitor..
Inainte e o alta lume..

Alt, altceva, altcumva, altfel, printre curbe si culori

Arta e ce inseamna pentru fiecare, pentru ca toti simtim altfel..Si e acel ceva in care te regasesti..Ca si cind te-ai intoarce acasa, printre oamenii tai iubiti, si care te inteleg cel mai bine..E spatiul doar al tau, cel plin de amintiri frumoase, si sperantze luminoase..
Tabloul asta e intr-o nuantza de roz-feminin, sa zic asa..Cu linii rosu inchis, si negre, de fapt curbe, care sa fragmenteze intregul in felii de trairi rotunde..Nu am vrut sa pun alte culori, ca sa ramina totul clar, si deschis.. Poate pe viitor o sa fac variante..Sau alte culori de baza, in amestec, desi mie imi par mult mai expresive tablourile bazate pe o singura culoare, pentru ca exprima mult mai bine o traire..Si starile noastre profunde au o culoare de baza, de fapt..Ramine de analizat, si gindit-simtit cum e mai bine..
Am sa incerc sa mai fac variante de tablouri, si versiuni, dar astept critici:), adica ce iti sugereaza ce am facut eu, daca e bine, daca nu, ce anume e bine, sau nu, asa, ca sa ma perfetionez si eu in lumea artelor.. Multumesc anticipat:)

Tablouri

"Tablourile" astea pe care le fac eu, si le mai afisez sint asa, din pura pasiune, pentru ca nu sint artist profesionist, si nu le vind ca sa traiesc din asta..Poate ca pentru un cunoscator sint un pic naive, nu stiu exact, pentru ca nu am avut decit 1 singur feedback, dar ele, asa, in sine, cred ca au citeva mari calitati, adica sint absolut sincere, relativ echilibrate, si au multa energie vie in ele, adica ai de unde sa iti alimentezi sperantzele, sint terapeutice, pentru ca de asta le-am facut, ca sa ajute spiritul sa iasa dintr-o situatie nasoala, si sa mearga inainte..
Stiu ca unele de dinainte pot parea mai intunecate, dar au in ele aceeasi energie, si deschidere..Cel putin asa le vad eu..E adevarat ca conteaza si culoarea de baza, ca poate pentru anumite stari cauti ceva cu predominant verde, rosu, albastru, etc..Cum ne invatau la desen, despre culori calde, si reci, adica alea calde rosu-orange-galben, si celelalte reci..Daca predomina culorile calde e pentru suflet, mai mult..Si daca e cu reci, e pentru simt estetic, si gindire abstracta..Bine, acuma le poti amesteca in proportii diferite, totul e ca intregul tablou sa spuna ceva artistic privitorului, sa-l impresioneze emotional..
Am vazut foarte multa arta in viata mea, multe opere classice, dar m-a impresionat foarte mult Picasso, mai mult decit Dali, sau Kandinsky, sau toti modernii, pentru ca el e profund pasional, si picturile lui iti dau curbe existentiale si adinc autentice..Cam asa cum a facut Brincusi in sculptura..La ei totul pastreaza profunzimile fiintei, dar le exprima modern..Stiu ca exista multe curente care au urmat dupa aceea, in care operele erau mai elaborate contextual, sa zic asa, dar care erau foarte departe de acea substantza artistica a originatorilor Picasso-Brincusi..Sau, cine stie, poate ca se mai creeaza opere autentice si azi, indiferent de curent, e adevarat, doar omul e prin definitie un constructor, dar atit de mult, ca atunci, nu stiu..
Am vazut picturile romancei, Alexandra Nechita, foarte apreciata in US pentru ca picta in stilul Picasso, absolut fabuloasa, recunosc, si care a cistigat multi bani din asta, pentru ca e mai directa si accesibila, dar si foarte-foarte buna..Tablourile ei sint direct-complete, si stabile..
Mai sint 2 pictori interesanti, cred..Unul este Sabin Balasa, cu stilul lui mai abstract, putin arhaic, dar adinc si care te pune pe meditat, desi, poate ca tablourile lui nu rezista timpului..Si altul este un galatean, Cornel Ionicelli pe numele lui, care a pictat intr-un stil ultra-modern si foarte interesant, pentru ca e cu totul altceva, sint spatii, forme, si contururi nemaintilnite in arta, genul encaustic asa cum a fost numit, e absolut fantastic, si m-ar tenta si pe mine sa incerc asta..El face genul de pictura science-fiction, si care te lasa sa iti imaginezi variante ale civilizatiei viitorului..E intr-adevar uluitor, recunosc, si de asta ma tenteaza si pe mine..Am pus o varianta gasita pe net..
Acuma, in timp, o sa-mi rafinez si eu metodele, si sper sa ajung la un nivel la care ce fac chiar sa fie interesant, sa vedem..

Ingineri si semi-docti

Cind eram mic ma fascinau chestiile technico-stiintifice, nu le intelegeam pe de-a intregul, dar erau colosale, atit de pline de idei si variante ale realitatii, ca oooo, imi placeau la nebunie..Si acuma ma uit la ce chestii se mai descopera, dar nu ca atunci, pentru ca acuma sint mai setat pe constructie 3D, si ma perfectionez.. Nu e greu chiar deloc, dar trebuie sa cunosti multe detalii, sa cauti, sa le gasesti, si sa le aplici..De fapt cred ca asta imi da o stare buna, si ma face sa simt ca traiesc, pentru ca toate celelalte ma plictisesc de ma urc pe pereti.. In administratie e plictiseala, in management/marketing la fel, parerea mea..Cel mai interesant din tot ce poate exista e ingineria mecanica, cred..Ar fi mers si stiintele exacte, si acolo te joci cu multe idei, si variante, dar nu ca in inginerie, nici pe departe..In fine, sint multe situatii, puncte de vedere, subiectivitati, pentru ca fiecare are justificarea lui proprie pentru pasiunea vietii lui..
Se spune ca multe din joburile de acum vor disparea, pentru ca vor intra in actiune robotii, si computerele, si cred ca asa va fi..In viitor nu va mai fi penurie de nimic pentru ca se va produce mult, repede, si eficient cu tot felul de masinarii care se tot inventeaza..Si va fi bine..Poate va disparea si notiunea de sef, pentru ca nu prea poti lucra avind ca-coordonator un bou, sau un rau intentionat cum am intilnit multi..Prefer un computer sef, ca ala e mai precis, si n-are idei preconcepute..Sa vedem..
L-am vazut pe prezident Basache declarind ca el e inginer..Ce ma????? De cind un ofiter de marina e inginer? Inginer sint eu, ca am facut 5 ani de invatat cantitati enorme de date technice, proiecte, examene, etc, la Nave, care e singura pe tara..Noi am facut inginerie din greu, plus practica in productie la Galati, Braila, Tulcea, Constanta, Mangalia, cu studii, proiectari de nave de diferite tipuri, instalatii, etc..Eu am facut Motoare si Instalatii Navale, adica tot ce e pe o nava de oricare tip, si orice dimensiune, si sint multe nene, oho..Si profii nostri erau toti sefi de catedre si super-exigentzi, nu te jucai, ca la examene nu te trecea nimeni pe pile, sau pe spagi, cum se spune ca e acuma, nu stiu..Bine, oricum, facultatea de Nave ramine, cred, si acuma, ca si atunci, serioasa..
De asta am zis despre inginerie, pentru ca e ceva special pentru mine..Dupa facultate, cit am stat in Ro am lucrat in administratie, a cam fost un timp pierdut, dar de cind sint canadian, chiar am facut inginerie adevarata, cu invatat mult, cautat si gasit solutii, si toate m-au facut sa ma simt ca traiesc cu adevarat, pentru ca am lucrat, si lucrez la standardele de aici..E alta viata, dar, cind pui pasiune in toate, si vezi ca-ti reusesc, ai alte satisfactii..Si chiar mi-au reusit toate, nu am avut vreun design nefunctional, pentru ca nu ar fi fost posibil, daca au fost unele probleme la unele le-am perfectionat, si corectat, in timp, ca na, nimic nu e perfect chiar de la inceput..
Deci am ajuns dupa multa munca, si efort, ca sa zic ca-s inginer..Dar ca sa-l aud pe Basache ca si el e inginer, ooo, asta chiar nu e corect, pentru ca securistul ala poate declara orice, si oricind, asa ca sa sa impresioneze, dar sa fim seriosi..Ar putea el asa destept cum e sa proiecteze ceva?

Scrierile despre noi

Scrierile sint, de fapt, fictiuni, care au, mai mult, sau mai putin legatura cu realitatea imediata.. Sint fantezii construite, care au ceva in comun cu ce traim, chiar daca multe par chiar reale:) Pentru ca mintea noastra e subiectiva, si isi are propriile trairi..Sigur, pot fi reprosate cu vehementza atitea, de oricine care se crede realist, dar ce scriem e de fapt varianta noastra asupra lumii, in felul in care doar noi o percepem.. Noi vedem asa, simtim intr-un fel, asa, si ne exprimam in cuvinte, asa..Iar cind vorbim la persoana 1a, de fapt lasam sa vorbeasca un personaj imaginar, care ne seamana, cumva, un eu creat literar, care exprima ceva ce e in aceeasi masura din noi, cit e din social, sau imaginat, etc..Persoana 1 nu sint eu cel care chiar sint, ci o fiinta construita din toate variantele adunate, si care mie, ca om, mi s-au parut interesante de expus.. Persoana 1 e un personaj construit, pina la urma, si ca sa ma identifici pe mine cu el, e ca si cind ai confunda realitatea cu perceptia..
Bine, totul e ca ce spui sa insemne ceva, indiferent de unde, ce cum, etc..Si ca frazele tale sa rezoneze in mintea cititorului..Altfel, na, toate discutiile sint absurde..
Stiu ca e mai comod pentru cititor ca sa te identifice pe tine cu personajul, si sa te taxeze ca si cind tu si el ar fi aceeasi persoana..Dar omul care citeste, sa nu uitam asta, e foarte inteligent, si stie, in subconstientul lui toate astea, dar el isi doreste sa se identifice cu anumite personaje, si vrea sa traiasca prin cuvintele tale o poveste frumoasa, care sa fie a lui..Si il inteleg foarte bine, pentru ca si eu sint asa..
Deci, sa incepem sa ne imaginam ceva frumos, pornind de la unele cuvinte, care sa incerce sa spuna ceva, despre ce sintem noi..

Trairi imaginate

Da, am scris un post inteligent despre fiinta noastra, despre cititori, realitati reale, sau imaginate, despre ce inseamna fiinta construita din cuvinte, intr-un post, samd, dar mi-a fost sters tot, pentru ca am auzit o explozie afara, si a fost o intrerupere de curent..
Ziceam ca trebuie sa facem diferenta intre persoanele reale si personajele construite, in cuvinte..Si ca, fie noi, ca cititori ne identificam cu persoana 1a, fie ca nu, ne place sa ne traim unele povesti, si sa fim noi insine personaje in ele, asa cum e autorul..E mult de spus, pentru ca realitatea ne arata atit de multe variante, cu care ne indetificam mai mult, sau mai putin..
Eu ma pot imagina ca sint un marinar pe o nava ce merge spre o insula tropicala..Sau ca un artist ce cinta cintece romantice pe o plaja, intr-un apus de soare superb..Sau ca orice, oricine, intr-o situatie anume.. dar, intre mine, cel real, si cel imaginat va fi o diferentza de existentza, una fundamentala..

Alegerile fiintei

E un film care se cheama Planeta maimutzelor, facut mai demult, si care a avut multe serii, sau ceva..Decit ca nu e doar un film, din pacate, e o realitate destul de absurda si ciudata..
In fine, trebuie sa ne detasam, si sa uitam, sa ne vedem de propriul destin, si propria determinare..Desi mi-e ciuda pe toti cretinii care au stiut sa speculeze vremurile, ca sa parvina..Parca e prea stupid ca sa fie real, desi e peste tot..Te asediaza atitea dezaxari si decaderi, ca pare ca traiesti un film prost despre un viitor destul de intunecat..
Spuneam in multe posturi despre eliberari, de detasari de trecut, de uitari, si de sperante, care sa ne propulseze inainte, de idealuri, de zboruri ale fiintei, etc..Aha, spuneam pentru sint un fel de dorinta din ce in ce mai adevarata, pentru ca planeta pare ca a luat-o razna, si singura scapare e sa fugi, oricum, in orice conditii, cum poti, sa te tot duci..Si nici macar sa nu te mai uiti in urma, necum sa regreti ceva..Asta mi s-a intimplat mie cind am plecat din Ro in 97, pentru ca atunci m-am eliberat de ceva urit si greu.. Fara sa vreau sa jignesc pe nimeni, si nimic, eu am facut-o, sincer, pentru mine..Decit..Pentru ca stiam foarte bine de unde plec, si imi imaginam ca oriunde m-as fi dus ar fi fost cu totul altfel..De fapt, sincer, mie si acuma cei care au ales sa traiasca in Ro mi se par niste eroi, pentru ca mediul ala e atit de dur, si haotic..Chiar sint eroi care si-au asumat asta, sau poate nu au avut anumite posibilitati sa plece, dar care au ramas, pe baricade.. Zic de cei cu mintea tinara, si constienti de tot, nu de ceilalti spalati pe creier..E o mare nedreptate..
Si sa emigrezi e foarte-foarte greu, pentru ca trebuie sa-ti asumi tot, sa o iei de la zero, sa accepti atit de multe, sa fii deschis, si luptator asiduu..Dar aici e vorba despre o alegere..Si fiecare si le stie pe ale lui, nu e o unitate de masura universala..Isi alege fiecare prezentul, si viitorul, care sa se potriveasca cu fiinta lui profunda, cred..

Experientele variante

Se pare, dupa multe experiente traite in medii complet diferite, ca, de fapt, toti e destepti, da nu asa destepti comuni, nu nene, sint geniali, da' decit ca n-o arata..El se ascunde dupa o masca bine construita..Pen'ca el doar pare un bou si un cretin, redus mintal, si actioneaza ca atare, da' asta doar ca sa te pacaleasca pe tine, si sa-si protejeze identitatea lui secreta de tip genial..O, da, pentru ca realizezi asta mai tirziu, dupa unele intimplari intimplate, si in care ti-ai furat-o tare de tot, de la un nene de asta..
Acuma lucrurile decurg firesc in timp, cronologic adica..El, ala, exemplarul, cel cu manifestarile de bou redus mintal grobian cretin isi duce viata lui, in stilul lui..Dar, tu, din greseala, iti intersectezi drumurile vietii cu el, intr-un fel, sau altul..Adica maimutzoiul ala iti poate fi vecin, coleg, membru de familie, sef, sau orice altceva care ar presupune la un moment dat un contact verbal..Asa..Si tu discuti cu el/ea, asa ca si cu un om normal, adica cu inteligentza medie..Si, in dicutie persoana se manifesta liniar si uniform, adica conform cu ce e..Decit ca, dupa un timp realizezi ca persoana incepe sa aiba idei, bineinteles grobiene si cretin-distrugatoare, dar idei pe care nu le avea inainte..Si iti imaginezi ca face asta din prietenie pentru tine, si ca ai discutat cu el/ea, si ca nu vrea sa te dezamageasca, sau ca sa te simti singur, si neinteles, o, nu, asta e felul lui/ei, de a-ti arata un fel de simpatie..Pentru ca el/ea, e, cum spuneam la inceput, o persoana absolut geniala in subtilitatile nearatate inca, pentru ca nu era momentul, si ambientul..
Bun, si persoana incepe sa actioneze ca atare, si face, evident, tot felul de monstruozitati, si cretinisme destructive, care, mai devreme sau mai tirziu, te vor afecta cit se poate de direct si pe tine, in feluri diferite, dar total neplacut-depresive..Iar tu iti asumi prostia de a fi comunicat cu el/ea, te injuri in gind, ii injuri pe toti, si incerci ca pari ca erai la fel ca inainte, desi iti reprosezi ca ai declansat tot lantul asta de neplaceri..Desi vina nu iti apartine, ba dimpotriva, tu ai incercat doar sa faci ceva normal, si natural, adica sa comunici cu o fiinta presupus normala, care s-a dovedit a fi, de fapt, o tiritura scirboasa cu dinti ascutiti si veninosi..
Daca mai e vreo urma de dubiu, asta ce am scris aici e o ironie la adresa exemplarelor astea, si de pe urma carora am suferit destul de mult, in viata..Pentru ca nu e vina mea in ce fel au reactionat vitele astea dupa un impact cultural..
Mie specimenele astea mi-au facut o greatza uriasa, cit sa nu imi mai doresc sa am de-a face cu ceilalti, sa ma izolez..Dar n-ai ce dracu sa faci, ca trebuie sa accepti rahatul asta, si sa crezi ca, pe viitor, poate, ceva se va putea schimba in bine si in viata ta proprie, cea destul de scurta si nefericita, care seamana atit de bine cu a celorlalti..

Luptele vietii

Uneori te mai indepartezi de spatiile dimprejur..Fugi ca sa ai o distanta buna, si sa poti privi totul de mai departe..Si iti iei un timp ca sa te gindesti la toate, care, si cum s-au mai intimplat..Si stai asa, nemiscat, si eliberat de toate variantele prin care au incercat sa te constringa..Privind la situatii ca si cind ar fi mult inafara ta, si ca si cind ai sti ca ai miliarde de ani inainte in care sa iti poti desfasura fiinta..
Libertatea e si ea o notiune relativa, pentru ca se raporteaza la ce ai trait, la ce simti, la cum esti tu..Te poti elibera de ceva, dar tot te leaga multe de acel ceva, si viata ta e un sir de intelegeri de ce ai trait, si simtit fata de acel trecut..Si daca vezi o eliberare e pentru ca ai constientizat, si reusit relativ..Si daca te eliberezi e ca o trecere, si ea relativa, pentru ca libertatea absoluta e o chestie ideala, de fapt, si intangibila, pentru ca sintem atit de legati de tot ce ne este imprejur..Ma rog, e mult de spus, si fiecare isi are variantele lui de eliberari..
Eu, pentru mine, asa, ca stil de om care sint, am vazut ca anumite constringeri si dureri imi fac bine, si doar asa ma simt legat, cumva de viata asta reala..Pentru ca am vazut ca ideea de libertate e legata si de celelalte fiinte, care ne seamana, in sensul in care si noi, ca fiinte, ne comparam libertatile pe care le avem..
Eu, sincer, nu-i urasc pe aia bogati, pentru ca nu as vrea sa ma plictisesc, sau sa ma dau mare facind ce vreau, eu, pentru ca e chiar absurd..Plus ca nu as vrea sa am responsabilitatile atasate de o avere mare.. Te poti instraina usor de tine, si de cine esti..E de 1 miliard de ori preferabil o reusita profesionala, si o varianta de destin cit de cit umana, in care sa ai si familie, un om alaturi, eventual copii, si o casa in care sa le faci pe toate, pe indelete..Dar nu e usor, nici asta, cind te lupti pentru supravietuire, in lumea asta instabila..
Acuma, sint multe de spus..In perioada asta mi-a mers suficient de bine, si mi-am trait si multe damblale visate..Ce m-a nemultumit profund a fost sa vad cum visatorilor li s-a pus pumnul financiar, in gura.. Si asta nu e deloc bine, pentru ca nu asa evoluezi..Eu, sincer, am multe de reprosat, sa zic asa diplomatic, aproape tuturor..
Ma simt ca si cind as sti ca de miine am sa incep un alt destin..Si ca o sa trebuiasca sa iau totul de la zero.. Si sincer ca nu-mi pare rau, pentru ca, cam asta am facut tot timpul..Am alergat pe drumuri, singur, cautind sa inteleg ce mi se intimpla..Si mi-a placut, in masura in care m-am regasit pe mine in toate astea..A fost bine, pentru ca am mers pe drumurile gindite..Iar ce a fost sa fie independent de mine, fie..Dar, in mine, am stiut ca ce fac, fac bine, si ca am un drum al meu doar, care nu poate decit sa mearga inainte..Si toate cu mari dureri, si riscuri, oho, si inca cite..Si toate, absolut toate, asumate..PEntru ca puteam sa fiu nu doar singur, ci si falit, si incapabil sa continue, iar asta a fost destul de aproape..De meditat..
Miine o sa-mi platesc si ultima datorie, si o sa ma eliberez, de toate..De aici incolo o sa incep sa acumulez capital, pentru supravietuire..
Viata e foarte grea, pe lumea asta..Dar luptam, si reusim, pentru ca nu-i putem lasa pe ceilalti sa ne calce in picioare, oricine ar fi ei, sau s-ar crede..

Reguli, metode, si legi

Ie multa lume cu multe defecte, oho..Si dintre cele mai intilnite defecte sint lipsa concentrarii, reactia impulsiv-haotica, si comportamentul brusc si necoordonat..De fapt toate se leaga intre ele, ca si cind ar avea o radacina comuna explicabila psihologic, cred..Decit ca nu e normal ca sa nu respecti regulile comunicarii sociale..Ma uit la cum reactioneaza lumea in diferite situatii: in trafic multi alearga de parca sint la curse; schimba liniile frecvent, depasesc fara sa se asigure si semnalizeze, se tin de curul masinii tale atit de aproape, ca daca ai frina sigur ar intra in tine..Apoi la job, vine cite un bou care vrea sa-i faci foarte-foarte repede un model, si desenele aferente, de parca n-ar supravietui el fara asta, in situatia in care el e un semi-analfabet care habar n-are ca mai exista si gindire inginereasca pe lumea asta, pentru ca, na, el le stie strict pe ale lui care, intre noi fie vorba, sint putine si cretin-reduse..Si mai sint alte milioane de situatii in care esti constrins sa faci ceva complicat foarte repede, ca asa vrea el, ca e sef, coleg, prieten, etc..Bai nene, idiotii isi permit sa fie irascibili, da io am responsabilitati, si trebuie sa iau decizii gindite, asa ca mai du-te in ma-ta de cretin.. Ca vezi, ei traiesc in secolul vitezei, si n-au rabdare, iar tu tre'sa fii la fel ca ei adica, sa te misti repede si prost, dar doar asa ca sa faci impresie fata de care ti-e sef, si-ti seamana, sau ceva..
Deci chestia e asa: trebuie sa fii EFICIENT in ziua de azi, si asta presupune sa alegi varianta cea mai buna din cele 1 miliard valabile..Na..Si asta cere si timp, si concentrare, dar idiotii nu inteleg asta, ca n-au cum..
Bine, toate depind de inteligenta sefului, ca ala care e mai educat stie cum si ce, pe cind alalalt cu 2 clase mai mult ca trenul e ca un vataf, si incearca sa te stoarca cum poate..
Eu propun sa-i futem pe toti, sa zicem ca ei, si sa facem ca noi, ca de inteles cu un dobitoc din specia asta e cvasi-imposibil..Ca chiar e o bataie de joc, altfel, chiar daca in viata asta facem compromisuri, dar nu putem sa ne lasam calcati in picioare chiar asa..
E o diferenta mare intre companii, si am vazut asta lucrind efectiv..La cele mici seful e faraon, si dicteaza absolut, si face absolut doar ce vrea el, si cum vrea el, si esti un fel de cvasi-sclav, pe cind la companiile mari sint reguli si metode verificate dupa care functioneaza toti, si aici e mai bine..E altceva, alt mediu, alte valori, alte perceptii, alte relatii intre colegi..E mult de spus, pentru ca o companie e o entitate sociala in sine, si mediul dimprejur e functie de experientele trecutului..Iar ala de are putere de decizie trebuie sa i se verifice continuu actiunile, altfel devine abuziv, ca doar asa e natura umana..E ca in societate, cel mai bine functioneaza toate cind exista reguli, metode, si legi pe care sa le respecte toti, fara exceptie..Si ala de le incalca sa plateasca nene, asa cum trebuie..Pentru ca altfel e un bilci, si un sir de mizerii fara de capat.. Ca doar lumea asta asa e ea..

Ce, si cum?

Miine e o posibiltate a incercarilor..Din care tu, sa eu, sau noi putem iesi intr-un fel, sau altul..Miine e o noua varianta a noi insine, de a fi..
Pentru ca cei care sintem, noi, azi, sintem, pentru ca..
Tu, si tot, ce mai sa, ca, sa cum?..

Ginduri posibile

Mai sint pus asa, in situatii ciudate..Si caut sa le rezolv, cum pot, gindindu-ma la ceva ce a fost, sau ar putea fi..Asa..Eu, singur, si eu in fata lumii asteia..Care sa fie, vreodata capabil sa..
Eu am fost intotdeauna cel mai singur, cred..Cel mai singur din toti cit au putut exista vreodata..Omul care, si caruia i s-au putut intimpla absolut toate..O, da..Cel atacat din absolut toate pozitiile imaginabile..
Acuma sint mai linistit, cumva, asa, pentru ca am trecut peste toate..Si nu pentru ca chiar as fi fost mai bun, sau cel mai in masura sa trec peste toate chestiile..Nu..Pentru ca sincer, unii sint mai buni ca mine, pe anumite directii..Nu concurez cu anumite capacitati speciale, si specializate..Nu am determinarile specifice..Nu stiu ce stiu ei..Ce stiu eu e altceva..Nu concurez cu capacitatile celor de acum..Ei ar putea fi specializati pe anumite directii, si e firesc sa fie asa..
Eu sint ce sint pe determinarile mele..Pentru ca la conceptie, si detaliu nu cred ca sint multi..Fara sa ma laud.. Stii ce ar fi interesant? Sa ne comparam in ce am facut..Asa, toti, cu toti..Poate ca o sa pun poze cu modelele facute de mine..Asa, ca sa fie, ca m-am saturat de personaje infantile..Am o experienta canadiana din 97, si am trecut prin multe..
In fine, toti, si toti..Sintem fiinte care ne mai privim in ochi, si ne spunem lucruri..Dar. Remember, I'm still, and still doing stuff that is..Life is a version of ourselves..
Ma mai gindesc la ceva ce ar putea fi, inca..

Yoga pentru ce sint

Am vazut pe youtube niste exercitii de yoga, facut de tipe sexy, in pielea goala..Buuun..e interesant, chestii, vezi corpul tipei, parul pubian, sinii, pozitiile, te excita intr-un fel, pentru ca iti zic ca uite ce misto e tot..
Asa e, cind e cu nuditate e altfel..Pe urma te uiti mai atent, adica te dezbraci si tu, si cauti sa faci execitiile alea care par usoare..Decit ca chiar nu sint..Si te gindesti daca e asa cum e, sau cum ar cam trebui sa fie..
Hai sa o luam cu inceputul..Yoga racomanda sa faci exercitiile nud..Nu de dragul artei, sau al vreunui erotism.. Ci doar pentru tine, ca-corpul tau sa respire in intregul lui..Tu esti doar tu, si nu faci asta ca sa te vada cineva, ci doar pentru sanatatea ta proprie..
Bun, si incerci sa te pui in pozitiile alea..Poate nu reusesti..Dar cauti sa intelegi ceva..Adica de ce ai face asta, de ce tu te-ai contorsiona, daca poti, asa, cu ce scop? Si cum?
Chestia e ca Yoga nu te obliga sa fii conform..Ci doar iti sugereaza ceva..Pentru ca nu te pui intr-o pozitie, daca n-o simti, in niciun caz..Nu..Te asezi in ceva care iti e familiar..Si care sa te faca sa te simti bine.. Si sa-ti imaginezi atitea, si atitea..
Nu sint yoghin, sint doar un observator, si nu am talente de orice..Dar am observat ca anumite pozitii iti dau o anumita stare, si concentrare..Si uneori, si eu stau in anumite pozitii, ca sa ma eliberez, si imi face bine..
Alteori stau in alte pozitii care ma fac sa ma gindesc mai profund..Dar, in orice, eu sint eu, si eu vreau sa ma determin, in continuare sa fiu eu, asa cum sint..

Suflete compatibile

La jobul meu de acuma fac design mecanic industrial, adica tot felul de chestii sudate, folosite peste tot, cam orice e nevoie, mie imi da treaba, si fac modelul 3D, desenele technice, tot setul complet ca sa poata fi fabricat..Si chiar nu am complexe, si chiar pot sa fac absolut orice, oricind, si in orice conditii..Recunosc ca imi si place sa am challengeuri tot timpul, altfel m-as plictisi..Si eu chiar le fac, si ei chiar sint incintati, si ma face chiar sa ma simt bine..Si, sincer, nu zic ca sa ma dau mare, dar e pasiunea mea sa construiesc cele mai dilii modele imaginate, adica prototipuri pe care nu se incumeta nimeni sa le faca:)) Na, asta e, ca cam tot timpul numai constructii din astea am facut, chestii semi-ciudate si absolut unice:)) Da nu ma laud pentru ca na, asta e viata nene, iei pe apucate..Si faci ce ti se cere, chiar daca chestiile alea sint unicate la care ei nici n-au visat ca pot fi facute..Si pot sa dau exemple, oho, ca am experiente care mai de care mai dilii, dar care au sfirsit ca proiecte posibile, fezabile, si efective..Na, adica fezabile pentru ei, ca doar ei au cistigat banii din ce le-am conceput eu..De asta zic ca ar trebui sa fac o inventie a mea, ca sa cistig si eu ceva din toate..Dar, poate ca va veni si asta, sa vedem, ca am idei multe..Bun..Sa vedem..
Cel mai acut simt nevoia de o partenera..Imi e foarte greu sa ma descurc fara subtilitatile si capacitatile unei femei cu care sa ma inteleg..Si nu zic de sex, sau de curatenie-gatit, ca la astea ma mai descurc..Dar femeia aceea adevarata cu care sa discut orice, si care sa-mi dea sfaturile cele mai bune..Na..Femeia e femeie, si doar ea poate rezolva ce nu stie un barbat..Ea stie cam tot..Si as vrea sa o gasesc pe cea care sa ma poata rezolva si pe mine:) Stiu ca exista, dar ca nu am avut sansa sa ne vedem, inca..

Omul realitatilor

Lucrurile se leaga, in ultimele 2 posturi, pentru ca unele determina altele, si viceversa, si asa ajungi un mic prizonier in cercurile vicioase, pentru tu, ca om nu ai cum sa determini schimbari in cercurile astea pentru ce e acolo nu depinde de tine, oricine ai fi, depinde de ceilalti..Iar tu esti prin in carusel, si te invirti cu viteza aia impusa, si tot ce poti sa faci e sa te agati cit mai bine de orice, ca sa nu fii aruncat peste bord..Stiu ca e o situatie absolut mizerabila, dar ce dracu sa faci, ca sa supravietuiesti, mai ales in lumea  asta de acuma in care ti se poate intimpla orice, adica, spus pe sleau, toti au libertatea sa faca orice, ca intr-un joc fara reguli.. Adica inveti si tu ca uneori iti mai calci pe morala, si constiinta, ca sa nu mori..Bine asta nu inseamna sa te cobori la nivelul ala subuman, ci sa te dezvolti, sa iti eliberezi mintea si sa inveti adaptindu-te la toate provocarile vietii asteia..Pentru ca toti am trecut prin asta, si ne-a durut destul de tare..
Bai, nu stiu, dar eu am zis ca cel mai important e sa fiu bun in domeniul meu..Si pentru asta am invatat enorm de mult, si m-am supus singur la chinuri destul de mari, sincer..Pentru ca am zis ca daca sint cu adevarat profesionist, poate am sa gasesc jobul ala pe care il visam..Si am invatat, am adunat informatii, le-am reorganizat, am facut orice ca sa-mi mentin mintea deschisa si atenta, pentru ca altfel, sincer, nu cred ca as fi avut vreo sansa, pentru ca nu am alte talente si aptitudini..M-am gindit sa ma reprofilez, sa ma fac bucatar, organizator de evenimente, stilist, designer pentru tot felul de chestii, dar am vazut ca joburile alea iti cer niste calitati pe care eu chiar nu le am..Sigur, asa, teoretic le-as fi putut face, dar m-ar fi consumat enorm, si zic asta nu doar pentru ca sint lenes ca fire, si comod, ci pentru ca asta e..Oricit as crede de exemplu ca pot sa fac pizza, sa zicem, chiar nu pot sa fac asta continuu, pentru ca ma consuma toate miscarile alea, si n-am dexteritatea unui profesionist..In fine..
Sa fac o confesiune..In perioada asta economica foarte grea in care nu se angajau neam inginerii designeri am luat un job la astia de fac Blackberry, telefoanele, dar nu ca technician, ci ca lucrator, adica asamblor de telefoane celulare, la banda..Cu salariul minim pe economie, na, si munca in schimburi de cite 12 ore cite 3-4 zile sau nopti la rind..Am fost angajat 8 luni la ei, pina nu a mai mers treaba, si ne-au dat afara pe toti, dar ce am trait acolo, e de povestit in multe carti..Citi oameni am cunoscut, cite destine, ce feluri de a fi, cita cultura e ceva de neimaginat..Oameni din toata lumea asta, pe care i-am intrebat cite in luna si in stele..Si chestiile alea nu le uiti nene, pentru ca oamenii aia si-au amestecat viata cu a ta, ai fost impreuna la atitea, si atitea..
Cred ca acolo am invatat ca orgoliul nu face nici 2 bani..Si ca doar tu faci ce poti in viata asta, ca sa supravietuiesti cu bani putini, si sa continui sa existi..Bun, economic a fost foarte grea perioada aia, atunci aveam Corolla masinutza, dar uman vorbind a fost o perioada incredibila..Sint atitea de povestit..Poate ca de atunci am prins aversiunea asta pentru telefoanele celulare, sau mobile, dar viata printre toti mi s-a parut o experienta absolut incredibila..Am invatat cite n-as invata intr-o viata de calatorii, in special din cultura chineza..Ce maninca ei, cum se imbraca, cum gindesc, ce cultura speciala au, oho..

Adevaruri centrifuge

Bai nene, ipocrizia e necesara, bine, nu toata cita exista, o parte asa, destul de consistenta..Pentru ca nu se poate altfel..Daca eu as spune pe sleau tot ce cred si gindesc despre oameni, in primul rind, dar chestii argumentate, nu asa, adica nu mizerii doar pentru ca nu-mi place moaca unora sau altora, ei bine, clar ca ar trebui sa ma izolez complet..Si, la fel ca mine, tot felul de alte creaturi, daca ar face la fel, ar iesi cu bataie generala, ar sari toti pe toti, si s-ar alege praful de absolut tot..Bine, nu ca acuma nu-s praf toate, dar mai sint niste aparentze salvate..
Asta e, fiecare cu adevarurile si acoperirile lui proprii-ipocrite..Asta e de cind lumea..Decit ca nu e corect, pentru ca tiriturile au mai mult success in societatea asta, si prospera, oho, pe cind aia care chiar fac ceva sint impinsi in afara cercului de forta social-centrifuga, sa-i zicem asa..Pentru ca forta asta creste direct proportional cu viteza de rotatie..Iar in ziua de azi lumea se invirte din ce in ce mai repede..

Singuratati acceptate

Era o chestie spusa mai demult, si care m-a pus pe ginduri..Cineva a zis ca talentul e o chestie speciala, rara, unica, si irepetabila, si ca el nu se invata, il ai, sau nu..Decit..Si il poti dezvolta, sau nu, functie si de capacitati, situatie, etc, pentru ca in societate se cauta anumite talente, nu toate cite exista..Bun, si e adevarat ca daca stii sa tii o lingura pe nas nu cred ca o sa cistigi multi bani doar din asta, ceva ca sa poti trai cu ei..Ma rog, e mult de spus, pentru ca sint talente autentice de care societatea nu e interesata, desi ar trebui..In fine, ca pina la urma, si societatea astea e o suma de oameni cu o suma de interese, si, dupa cum stim, marea majoritate cam pot, si fac orice pentru asta..Da si asta e o alta discutie..
Ma mai gindeam daca talentele astea pe care le avem nu ne insingureaza mai mult, nu ne izoleaza de ceilalti, pentru ca, cu cit stii mai multe chestii specifice din ceva, cu atit se reduce numarul oamenilor cu care poti discuta..Na, deci singuratatea e normala, totusi, desi e o chestie ciudata, ca noi, ca sa functionam avem nevoie sa interactionam cu ceilalti, cit de cit..Probabil ca de asta e nevoie de atitea programe de socializare, ca sa ne dea iluzia asta..Tot ce se poate..
Beatlesii se intrebau de unde vin toti oamenii astia singuri..Chiar..Si ce fac, si unde se duc, ce e cu ei..Ei, adica ei..Ca pina la urma oricit de ei si de departe de noi i-am considera, se pare ca ei sint ca noi, si noi ca ei..Ba, mai mult, noi sintem chiar ei..Pentru ca sintem identici, toti..Si, evident, la fel de singuri..Deprimanta chestie..Desi, pina la urma, uneori e mai bine sa fii singur si linistit, decit sociabil si sa te agiti inutil..Ca na.. De fapt, sincer, fiecare isi alege ce i se potriveste mai bine..Sau poate doar le accepta, de nevoie..

O fotografie

Aaaaaa, mi-am pus poza la profil, seman un pic cu Mircea Baniciu de la Phoenix, cred, sau ceva, desi na, el n-are talentele mele:))), si nici io pe ale lui..Poza mi-a facut-o un coleg de la job, acu citeva saptamini, cind ii faceam un model..Originalul era mai baban ca se vedea si monitorul si la ce lucram, da a fost ok..
Imi placea cum arata, artistic vorbind, Stallone, asa o figura e super-interesanta, da na, fiecare cu ale lui.. Cre'ca trebuia sa-mi pun poza din liceu, bine, eram mai idiot pe vremea aia, da parca eram mai serios, sau ceva..Sau mai aplicat..Ce amintiri, tin minte ca ne-am adunat toata clasa la fotograf, care era de fapt tatal unui coleg de-al nostru, ca sa ne tragem in poza..Nenea ala facea multe poze de nunta, era undeva in centru si se umpluse de bani..Pe urma au aparut aparatele astea digitale, si pare ca omul a dat faliment, ca a disparut din peisaj..Asta e cu progresul, unii mai si pierd..De colegul meu nu mai stiu nimic, s-o fi reprofilat pe altele.. Tot ce se poate, ca fiecare s-a adaptat cum a putut.Stiu ca multe tipe au facut o a doua facultate, ceva economic oricum..Chiar, poate pun o poza cu clasa mea din liceu, mai incolo..Sa vedem..
PS Nu seman cu nimeni, ca moaca mea e proprie si personala, de fapt seman cu maica-mea mai mult asa la fizic, ca la psihic am dilelile mele, destul de multe si alambicat-contorsionate, sau ceva..

Sfere

Ma gindeam de ce uneori, miercuri, oamenii sint cercuri..Pentru ca cercurile ne sint imprejur tot timpul, oriunde privesti, sus pe cer, pe pamint, pe toate suprafetele care ne construiesc spatiul..Poate ca doar miercuri le constientizam, si ne identificam cu ele, si le lasam sa alerge, si sa rostogoleasca peste tot, pina se lipesc intre ele, ca sa faca sfere-bule in care gindurile sa ni se alerge, ca la un circ imaginar, pe motociclete la fel de imaginare..Si toate ca sa ne asigure confortul ca, acolo, e un loc sigur, si aparat..
Lumea e plina de sfere, ale noastre doar..Matematic rotunde, si transparente, in care ne depozitam vietile.. Care se plimba liber, asa, pe oriunde vrem..Si care se maresc, si se micsoreaza cu fiecare sperantza, sau tristetze..Si care e mai aproape, sau nu, dupa cum si noi sintem fata de tot ce ne inconjoara..

Viata, si vieti

Traim tangent la trairile celorlalti..Ne atingem curbele simturilor in puncte..Apoi ne urmam traiectoria ca sa ne tangentam iar, si iar..Ne intersectam in puncte de imagini, pentru ca timpul ne preseaza..Nu mai exista altceva decit drumul, si directiile determinate de noi, sau de circumstantzele cretinoide impuse..Si ne evoluam asa, inainte, posibilitatzile, pina mai ramine din viatza asta o particica pe care o consideram proprie..Dupa care nimicul va invada tot..Sau neantul, spune-i cum vrei, e acelasi lucru..
Driblam cum, si cit putem, toate stupiditatile si mizeriile..Si ne consumam timpul nostru atit de pretios facind asta..Vedem, analizam, eschivam, ne retragem, atacam iar..Doar pentru a evita nimicul..Sau ca sa evadam.. Luptam o lupta pur cretina si absurda..Ca sa ne eliberam..Si culmea culmilor, daca reusim asta, pe urma chiar nu mai stim cum sa ne acoperim timpul ala, pentru ca luptele astea ne-au consumat cam toata fiintza.. Raminem asa, stupid suspendatzi intr-o varianta de aiureala care nu seamana cu nimic..
Cred ca am trait in viata asta cam tot ce ar putea trai cineva, de la inaltimi, la abisuri, trecind prin lumi foarte diferite..A fost ok, pentru ca am vrut asa, sa experimentez cit mai mult, ca sa nu-mi para rau, cind voi muri ca a fost ceva sa regret..Si a mers..Mi s-au confirmat cam toate cite am gindit..Acuma mai am inca multi ani de trait ca sa mai experimentez, si sa invat..Fata de ce imi imaginam ca as putea face, pe vremea lui Ceashca, cred ca am facut de 10 ori mai mult..Totul a fost mult peste asteptari, si m-au incurajat toate reusitele, care au venit in serie..Cred ca am trait ceva fabulos, pina la urma..
Totul e sa inveti, din toate..Apoi sa ai curaj, si apoi sa combini toate posibilitatile, ca sa traiesti inteligent.. Pentru ca toate posibilitatile astea exista, trebuie doar sa le cauti, si sa le urmezi..Din experienta mea, si din ce mi s-a intimplat, chiar pot sa zic ca nimic nu e imposibil..Tine doar de tine daca iti doresti ceva, ca sa ti se intimple, sa actionezi, si acel ceva chiar ti se va intimpla..Pe cuvintul meu ca asa e..
Si, orice ar fi, sa nu abandonezi..Asta in niciun caz..Cind ai cite o depresie iti cauti o sperantza de care sa te agati, si continui lupta, orice ar fi..Eu stiu cum e cu depresiile astea, am trecut prin multe, dar nu le-am lasat sa ma opreasca..Am zis ca ori eu, ori ele, si na, ori m-am batut direct cu ele, ori le-am ignorat, dar nu le-am lasat sa interfereze cu drumul meu..Si asta e greu, pentru ca depresiile astea iti dau multe obsesii, mai ales daca ai imaginatie, si te asediaza, daca le lasi..Sau iti creeaza cercuri vicioase imprejur, sau cauta alte metode cretine ca sa te blocheze, ca le stiu cum actioneaza, sint foarte subtil-rele, oho..E foarte mult de spus, dar tine de tine daca vrei sa iesi cu bine, din toate..Si, daca vrei, chiar poti..Asta e absolut sigur..
In fine, nu ma dau eu profesor in arta supravietuirii, pentru ca asta depinde talentele si capacitatile fiecaruia.. Aici am spus doar cum am vazut eu lucrurile, si cum mi s-au intimplat mie, desi mult din ce am trait e foarte posibil sa aiba caracter general..Totul e sa vrei cu adevarat, si ele chiar se vor intimpla..Asta sigur..Garantez.

Variante de viitor

Ce esti e ce simti ca traiesti, la imbulzeala, printre ceilalti..Ca si cind ai fi intr-un autobuz aglomerat, in care esti prins intre corpuri, si in care nu te poti misca, pentru ca-corpurile celorlalti iti blocheaza orice..
Iti poti misca doar capul, si miinile, ca sa nu amortesti, si simti alte corpuri, la fel..Daca esti lipit de o tipa, foarte bine, pentru ca ii descoperi anatomia..Si traiesti o clipa aproape erotica, cind iti simti respiratia ta, cu a ei..
Dar, in bus mai simti si niste mirosuri pestilentiale, pe care nu le intelegi..De unde, si cum vin? Si iti zici ca poate asa ar trebui sa fie, ca adaptarea ta la lumea asta ciudata sa cuprinda si asta, adica sa mirosi de sa le intoarca alorlalti stomacul pe dos..Acuma dracu stie ce si cum e, ca nimeni nu iti spune absolut nimic.. Toti se holbeaza la tine ca vitele, si nu au decit reactii violente si haotice..
Mi-a displacut mizeria umana, profund..Si toate ideile gresite, si rautatile..Adica le-am vazut, am gindit ca sint gresite, cumva, am incercat sa trec peste ele cit am putut..Dar mizeria asta a persistat..Si a venit continuu, de la toti..Si sincer, am incercat fara success sa o copii, ca sa fiu ca ei, intr-un fel..Dar nu a functionat..Nu pot sa ma conformez asa..Si, evident ca am fost rejectat din acel mediu care tolera acele mizerii..Si asta mi s-a intimplat peste tot, si inca mi se mai intimpla..
Fiecare e cu destinul lui..Si alegi, sau culegi, dar esti doar tu cu tine cind faci asta..Si mai faci si compromisuri, dar mergi inainte, si iti promiti ca data urmatoare va fi cu totul altfel..Asta daca data urmatoare inseamna o evolutie in bine..
Nu stiu, nu ma pricep sa prezic, dar mi-as dori ca viitorul imediat sa insemne mai mult respect pentru inginerie..Pentru ca am trait ceva ce nu as dori nici dusmanilor..Am vazut atitia cretini care pot decide soarta multora, si am trait pe pielea mea niste barbarisme cum nu citesti nici in cartile horror, oho..E prea mult tembelism in lumea asta, si parca prea e tolerata orice manifestare..Ar trebui sa fie o limita, totusi..
Dar, plecasem de la o calatorie in bus, ca in liceu, cind eram toti, ca sardelele de ingramaditi..Ce vremuri.. Ce timpenii sociale a trebuit sa acceptam..Ce era bun pe vremea aia era disciplina, ordinea, si regulile.. Plus examenele riguroase..Pentru ca am trecut la toate pe merit, si pe munca noastra..
Azi e o lalaiala cretin-sinistra..Educatia e haotica, si rezultatele sint clare..Mi se pare foarte ciudat ca, dupa atita evolutie umana, rezultatul sa fie multe generatii inadaptate la o realitate schimbatoare..
Si spun asta in cunostintza de cauza, ca am facut tutoring aici, in Canada, cu baiatul unor romani, la mate, fizica, chiar si chimie..Pai nene, noi in liceu faceam demonstratii peste demonstratii, argumentari, etc, ne sareau capacele la studiu..Pe cind aici, din ce am vazut eu, se faceau doar aplicatii, adica doar cum functioneaza unele formule matematice, sau ecuatii fizice, simple..
Ce pula calului, nu asa educi pe cei tineri, nu-i lasi in bataia vintului, si nu-ti bati joc de viitorul lor..In fine, nu sint eu ala in masura sa decida viitorul, pentru ca eu doar am facut ce am crezut ca e mai bine, iar restul e in deciziile unor birocrati imbecili, care habar n-au pe ce lume traiesc..Na, parerea mea..Dar argumentata..

Infiniturile de deasupra

Infiniturile vin uneori unul dupa altul, in siruri de directii diferite, iar alteori vin imprejur, pe traiectoriile lor ciudate, ca si cind s-ar plimba pe niste sfere imaginare..Asa sint ele, infiniturile..Neasteptate..Au si culori la fel de neasteptate, si care nu seamana cu-culorile cunoscute, pentru ca-culorile cunoscute de noi sint ale finiturilor doar..
Infiniturile ne depasesc capacitatea de intelegere..Ele sint altfel..Iar noi vorbim despre ele ca sa ne simtim, cumva, mai aproape de absolut, sau de inaltimile nesperate..Pentru ca infinitul e nemuritor, iar noi nu..
Infiniturile ne sint totusi, intr-un fel, aproape, pentru ca sint ideale, si seamana cu ideile de ideal din mintea noastra..Dar, doar seamana..Sau poate ne dorim noi asta, cine stie.. Pentru ca avem libertate absoluta la idei, si sa ne imaginam orice dorim..Asa ca spunem, uite, vrem ca infiniturile sa poata fi intelese, si vrem sa le intelegem, si o sa incercam asta..Ca n-o sa reusim e alta poveste..Dar avem sperantza asta ca putem incerca, si asta ne elibereaza toate energiile..
E bine sa avem idealuri, si sperantze, pentru ca ele ne sustin..Si cu ele alaturi putem sa pornim orice lupte..Sau sa continuam alte lupte incepute..Si sa ne mentinem antrenamentul, si distantza care sa ne dea protectie fata de toate monstruozitatile lumii..Distanta tampon..Sau distanta scut..Distantza-sigurantza.. Spatiul propriu in care nu mai pot ajunge rautatile celorlalti..
Azi luptele dintre toti s-au ascutit..Nu mai este pace nicaieri..E acelasi razboi orb, si surd, care cred ca a anihilat o intreaga civilizatie de pe o planeta indepartata, Qua..E nebunie, si oroare, si toate au sarit din orice tipare care au existat vreodata..E care pe care..Regulile au disparut, si timpul s-a crispat..Iti trebuie o atentie infinita, si reactie la nano-secunda, altfel te vor face carne de tun..Supravietuirea nu mai inseamna decit impuls preluat, impuls generat, ca in aikido..A fi, sau a nu fi e repetata obsesiv, mai des ca niciodata..
Locurile au devenit toate, straine..
Am uitat tot..Nu mai stim cine am fost, sau cine mai sintem..Toate par ruine, si fumul iese de peste tot.. Sintem inca vii..Poate vom mai fi si miine..Speram..Deasupra mai avem, inca, unele infinituri..

Ochii galactici

Aceleasi lumi ni se invirt, imprejur, ca si cind ar fi fost, acolo, necunoscute..Cu toate ale lor, si ale noastre, cumva..Ne sint asa cum au fost, ca si cind..
Poetii se compun, in vorbe, pe ei insisi, si se desfasoara in forme de toate felurile..Toate se compun, si descompun sub ochii nostri, uimiti..
Imprejur e lumea, inca, a noastra..Aceeasi..Lumea ce isi conserva timpul, in tot ce e..
Noi, inca, am ramas aceiasi..La fel, cu tot ce, inca , am ramas..
Deasupra mai vedem, cumva, acelasi cer, cu toate galaxiile..Si ne mai gindim daca detaliile lor ne seamana. Cumva..Stiu..Mai putem sa ne privim, in ochi, si sa ne mai gindim, inca, la toate astea..

Fiintele din mine

O sa mai fac tablouri de astea, cu mousul, ca de bou nu mi-am cumparat o tableta de aia grafica, ca na, n-au fost vremurile prea permisive..Cre'ca desenele astea ma fac sa-mi retraiesc dorintele mele secrete sa fiu artist, de pe cind eram in generala, si desenam chestii care mie mi se pareau interesante..De la fiinte super-musculoase, pina la monstri din aia infiniti, trecind prin chestii anatomice, de toate felurile..Mie si acuma, corpul uman mi se pare o varianta erotico-artistica a realitatii, dar, daaaar, o forma de arta..Imi plac curbele, si felul cum pot fi combinate, ca sa construiesti forme posibile..Imi plac nudurile facute de artistii absoluti, adica aia care chiar au cunoscut multe, au studiat, si analizat..Chiar obscenitatile nu ma dezgusta decit in masura in care sint stupide..In rest, orice..Doar e corpul nostru, propriu, privit in alte oglinzi, sa zic asa..
Poate, pina la urma, trecem de toate barierele inventate de altii, si construim-admirind variantele construite inainte..Totul e sa ne pastram gindurile armonic..
Detest complicatiile inutile, si stupiditatile prost argumentate, pentru ca nu despre asta e vorba..Aici, in arta asta adevarata, e ca in inginerie, adica faci, sau nu..Te dedici, si construiesti, cautind continuu, sau abandonezi, si acoperi totul cu vorbe goale..
Cind e vorba de adevar nu exista jumatati de masura..Ori esti, ori nu esti..
Zic asta din frustrare, pentru ca a trebuit sa ma compar, de multe ori cu tot felul de specii..Si asta a fost destul de umilitor, sincer..Si nu mai pot, si nu mai vreau..Uneori ma gindesc daca e bine sa fiu atit de singur, in toate..Dar a fost alegerea mea..Poate ca a fost bine..Si, daca chiar analizez, realizez ca chiar a fost bine.. Da, pentru ca mi-a facut bine fiintei mele, aleia profunde..Pentru ca s-a regasit pe sine, asa cum e..In toate, si in tot..Stiu ca pot parea ultra-orgolios in asta, dar chiar nu sint, decit in masura in care m-am regasit pe mine in ce am facut, eu ala adunat aici, ca fire, printre toate..
Fiinta mea autentica e in geometriile construite..Aici sint lumile mele, cele care au parametrii lor, si care isi cauta echilibrul, cel de dincolo de instabilitatile fiintelor..Imi caut in determinarile astea ceva ce sa fie parte din echilibrul stabil al tuturor celorlalti, daca pot sa spun asa..Aici e ce sint, cumva, eu, inca..

Self esteem

Uneori am asa un sentiment, de fapt o senzatie, dupa ce analizez cite unele, si altele, ca-s cel mai prost din lume..De fapt, din toata galaxia..Da pe urma ies pe strada, vad alta lume, si ma simt mai bine, ca-i vad pe altii si mai si, oho..Deci chiar atit de prost nu-s..Poate-s mediu, la prostie, adica asa cam pe unde e patura de mijloc..Sau ceva..Si pe urma iar ma gindesc, da ia stai bre, ca am facut si aia, si aia, hai ca-s peste patura.. Ca am si niste chestii ale mele..Ca nu oricine, orice..Iar eu, na, nu ca ma umflu in pene, dar e, ca, totusi..
Pac pac..Acuma fi si o strategie pe care o face subconstientul ca sa creasca stima de sine, mai stii? Ca si subconstientul asta e al tau, si zici ca-l stii, da ai si surprize cu el..Aha, si inca cum, ca uneori zici ca ti-e prieten, alteori dusman, e cu personalitate..De aia ne vedem rar, hahaha, ca-i mai bine pentru amindoi.. Sau amin-cite or fi..
Bun..Dupe astea, zic, na, ca acuma parca e mai bine, hai sa mai pompam ceva la stima asta, adica la self esteem.. Si pompam, bineinteles ca evident, alcool..Ca droguri nu cre'ca o sa iau vreodata, ca nu-s pe stilul meu, is sub, de fapt..Bun, si incepem cu un Porto, ca sa fie..Apoi inca un Porto, ca cine se aseamana se aduna, si toate-s casafiebinesanufierau, si sa ne eliberam de propria timiditate..Si ca sa ne crestem inteligentza in ochii proprii..Si inca un Porto, si altul, si uite asa adunam valori peste valori, plus ca ne mai amintim cite si cite..Si crestem intr-un pahar cit altii in sapte, si ajungem sa fim, ooo, niste super-genii-personalitati-inca-nedescoperite..
Si asa incep eu sa simt cel mai inteligent din univers, cam dupa al 4-5lea pahar..Dupa care zic, dar stai, ca mai am si alte calitati, cred..Si ma dezbrac, ca deja sint hot de la vin, si ma duc in baie, la oglinda, sa ma admir nud..Si uite, atunci imi dau seama ca nu-s numa inteligent, dom'le, sint si cel mai frumos din lume.. Era firesc cumva, ca-calitatile sa se traga una pe alta..Ce frumos sint, ooo..Da nu mai zic la nimeni, pen'ca asta e un secret pe care-l stiu doar cunoscatorii..Na, acuma ca mi-am dat seama, hai ca mai merit un Porto, ca premiu..Ca sint constient ca n-am descoperit decit 5% maxim din toate calitatile mele..Restul, mai incolo, ca mai e timp, ca mi-am propus sa traiesc mult..Ce pielea mea, ca sa nu zic chestia cu pula:)) Chiar, oare e bine sa mai zic vulgaritati? Ca nu ie ilegale, sau imorale, sau ceva..E doar asa, de cum suna..Uo sa reflectez..

Drumurile cunoasterii

In viata asta poti sa primesti ajutor doar de la tine insuti, pentru ca ghiorlanimea-coclita tot incearca sa ti-o traga, si, atunci incerci sa te detasezi-eliberezi de toate..Si pentru detasarea asta iti cauti metode, si variante ca sa uiti, si sa iti refaci puterile, si pentru asta te reintorci la lucrurile frumoase din viata, oricare ar fi ele, chiar daca sint fantezii erotico-senzualo-sexuale, amintiri dulci, sau ceva concret: sa papi sau sa bei ceva bun, sa dormi bine, sa iti satisfaci anumite hobby-uri, sa te gindesti/visezi/meditezi, sa iti imaginezi chestii pe care le-ai face, etc..Si aici e permis orice, pentru ca e in mintea ta, pentru tine, inclusiv sa iti imaginezi ca ai face amor cu cine chiar iti doresti, asa cum iti doresti, sau ca ai calatori/vizita orice loc, ca ai putea sa intilnesti pe absolut oricine, si ai putea discuta despre orice, ca ai avea garantata prietenia oricui visezi..E permis orice, cum ziceam, pentru ca e in mintea ta, si asta iti da o stare de bine, de uitare, si de intoarcere la eurile tale profunde..
Eu sint so-so in ultima perioada, nici prea-prea, nici foarte-foarte..Imi place ca pot sa ma desfasor, si sa construiesc modelele, asa cum simt ca trebuie sa o fac, si e ca si cum as fi intr-o vacanta in care pot sa ma joc cu computerul, pentru ca, sa zicem, as fi plictisit de plaja, mare, soare, fete goale, etc..
La scirbici e bine, am spatiu, ma mai uit pe net, am vazut multe din benzile desenate cu Asterix, si m-am minunat iar de ce genial e Uderzo, nenea care-l deseneaza, hai ca pun si un link, sa te minunezi si tu, e fabulos omul, ce mecle, ce fetze, ce absolut incredibile sint absolut toate desenele, eu il cunosc din copilarie, de cind citeam si Pif..
Aici e linkul http://www.kelvi.net/books/comics/index.php?album=Asterix
Asa talent e rar..Pacat ca desenatorul e batrin, si nu stiu daca mai scoate albume, dar ce a facut pina acuma e ultra-super-fabulos..De la el am inceput eu sa desenez in generala, si liceu..Si de la el am prins gustul pentru forme, si geometrii..Acuma 3D-urile mele sint urmarea a ce am vazut atunci, si a studiului geometric, de dupa..Sint multe de zis, e o viata intreaga a mea, care a urmat acelor desene atit de bine imaginate, si construite..
Si mai am un precursor, sa zic asa..E serialul Cosmos, al domnului Sagan..Pe care l-am revazut, pe youtube.. Absolut fascinant si incomparabil.. O opera de arta in sine..Si, de la care poti porni lejer pe orice drum al cunoasterii..
Sint foarte multe de spus, despre foarte multe, si daca ar fi sa detaliem nu ne-ar ajunge netul:)) Si asta pentru ca ce am trait, viata de pina acuma e atit de plina de detalii..
Ma distreaza cum, in secolul asta al descoperirilor fabuloase ale stiintei inca mai sint insule de ignorantza si dogmatism, intre care biserica e campioana..Si ca inca mai sint destui care sa creada idioteniile lor cu care inca, se pare, mai au success, sau ceva..Ma rog, e liber, fiecare, sa orice..Doar sa nu imi impuna mie cretinismele lor..Desi, vezi, in mintea multora e mult intuneric, iar aia sint, de fapt sefi, care conduc, sau dirijeaza..Na, ni se poate intimpla oricui, chestia e ca nu meritam..

Variante absolut posibile

Cum ar fi sa te duci la mare cu 4 tipe? Dragute, placute, erotico-senzualo-sexuale, etc, care si ele sa fie de acord cu tine, in ce spui, faci? Adica sa comunice bine, si sa fie si suficient de mature cit sa incerce sa fie prietenoase, fara a fi ipocrite, sau impulsiv-cumpulsiv-stupide..Sa te intelegi relativ bine cit sa iti permiti luxul sa fii sincer, si ele sa nu interpreteze detaliile insignifiante..E super-fain, si merita sa iti fantasmagorizezi chestia asta..Si ele sa nu aiba inhibitii, cu care poti sa discuti orice, oricind..E ca si cind ti-ai indeplini unele fantezii..Iti dai seama, tu, singur cu ele, pe malul marii..Asa, doar tu si ele..Oameni deschisi, toti, si, zic iar, prietenosi..

Doar ma gindesc, asa, cum e sa fie, intr-un caz, sa zicem, ideal, in care constiintele se asociaza..
Oamenii exista intre limitele impuse de social..Dar noi, ca variante de oameni, noi, cei reali, visam uneori la ce ni s-ar putea sa ni se intimple frumos..
Ma gindeam daca postul de dinainte nu a aratat indecent..Poate ca da, dar asa e viata, asa ne sint momentele care ni se intimpla..N-am scris ca sa par moderno-dezinhibato-mizericordios (hahaha), ci doar ca sa incerc sa "prind" in cuvinte unele situatii pe care le traim efectiv, dar, despre care nu vorbim, pentru ca sint din viata proprie, si par asa, detalii fara substanta reala..Pentru mine toate sint importante, pentru ca sint inginer, si am o deformatie profesionala..Si eu chiar nu sint atit de picky cum sint multi alti ingineri, o, da..
PS Am rescris postul asta, pentru ca inainte eram concentrat pe erotism-sexualitate, dar mi-am dat seama ca e mai importanta intelegerea, armonizarea comunicarii intre oameni, etc..E mult de spus
De fapt, cred ca nu ar trebui sa ne aratam distantele dintre noi, diferentele dintre felul in care gindim si simtim, pentru ca pe astea le vedem zilnic, si sint dese..Poate e mai util sa vorbim despre ce ne apropie, sau ce ne poate apropia, pentru ca asta, in lumea de azi, e rar..Foarte rar..Si chiar merita sa o evocam..Ba chiar mai mult, sa o aratam in toate dimensiunile ei..Pentru ca ne face sa ne simtim bine, ca oameni, care isi cauta propriul echilibru..

Chestii trestii cotidiene

E citeva chestii nasoale pe lumea asta: trezitul de dimineata, mahmureala, si digestia..Cine dracu' le-o fi inventat, nush, da a fost cineva rau intentionat, clar, ca e dilii toate, si bine gindite sa te faca sa vrei sa-ti dai demisia..
Booon..Seara, cind vii de la job, obozit, si semi-sictirit, mai bei 1-2-3 pa'are de Porto, halesti ceva, stai pe net, mai trimiti mesaje indecente:)), si te culci..Dormi putin, si agitat, cu toate cearceafurile adunate intr-un colt, visezi naspa, dar iti suna ceasul dimineata, ii tragi un pumn, peste 10 minute iar suna, samd, pina cind te decizi sa-ti muti curul in baie..Aici stai pe tron la un 10-15 minute, dupa care te speli..Aprinzi lumina, iti explodeaza toate in cap, te pozitionezi in fata chiuvetei, si te admiri in oglinda in pielea goala..Ehh, cit par pe corp, ce fel arata, si iti promiti ca cu proxima ocazie te epilezi complet ca sa fii mai artistic..Cucul arata si el intr-un fel, burtica, moaca, ooo ce aratare de dimineata, ca iti vine sa te culci la loc..Da, na, e de dus la job, datoria inainte de toate..Pui delicat tone de pasta de dinti pe periuta, ca na, si incepi sa te freci metodic.. Si te vezi cum iti tremura si burtica, si cucul, in ritmul periutei, e un spectacol de success, sau ceva..Boon, te clatesti, iti speli urmele de pasta de pe moaca..Urmeaza pasul 2, adica spalatul pe mecla..Eu am si un ten mai gras, si dau cu sapun de-mi sare smaltzul..Fatza, urechi, iar, ca sa se duca bine toate, apoi sampon pe cap, clatit, bineinteles ca-mi intra tone de sampon in ochi, spal tot, clatesc iar, pe urma sub brat, pe corp ceva, la cuc iar, ca sa fiu curat nene, sa simulez ca am facut dus, sau ceva:)) E de bine, sint curat, ma sterg prin toate zonele udate, 'pa care ma dau cu deodorant solid..Gata, sint bine..Inchid apa, sting lumina, si trec la urmatoarea etapa, imbracatul..Iau la viteza ce gasesc curat, sau relativ curat (hahaha, ca doar n-o sa spal ca idiotul un tricou sau o bluza, ciorap, etc, daca nu trebe neaparat), ma echipez cu chiloti, ciorapi, blugi, tricou, bluza, incalt adidasii cu bot intarit (ca la mine tre'sa port de astia, pentru protectia muncii), iau in buzunare cheile de la casa, port-actele, cheile de la masina, si trec la pasul urmator: sa-mi fac sendvishul..Bun.. Iau piinea, o tai pe mijloc, pun in ea carne, brinza, rosii, etc, o ambalez bine, pun in sac..Mai adaug o sticla de cola, o bucata de ciocolata, eventual o punga cu chipsuri, si gataaaaaa..Acuma toate-s ok..Inainte sa ies din casa mai verific apa, lumina, etc, ies, incui, verific, si imi dau drumul pe scari in jos..
Ajung in parcare, descui masina, intru, pornesc, o ia din prima, stropesc parbrizul sa-l curat, dau inapoi, fac manevrele de rigoare, ies pe strada, prima la stinga, dreapta pe roundabout, stinga la prima intersectie, mai merg un pic, ies pe highway, accelerez, merg, merg, pa LAncaster fac dreapta, ies, prima intersectie stinga, merg un pic, semnalizez dreapta, intru in parcarea companiei, parchez, imi iau sacosica cu lunchul, incui masina, si plec spre birou..De acolo incepe o alta zi de munca, in  cubicle-ul meu, in care imi fac treaba, ii salut pe toti la intrare, si incep jobul cu o vedere generala pe net, daca s-a mai intimplat ceva..
Dupa cele 9 ore zilnice regulamentare de job ies zburind, si gindindu-ma la ce sa pap, sau sa beau azi, pina cind, sigur, miine voi relua tot ritualul asta..Viata asta e si frumoasa, uneori, daca stim sa ne traim trairile, asa, cum le avem, printre datoriile fata de societate..E mult de spus, pentru ca si timpul e plin cu eevenimente..

Amintiri de toamna

E frumos cind ne mai vin amintiri de dincolo de barierele timpului, si cind putem privi la ele, ca la filme cu personaje in alb negru, ce au existat mai demult..De fapt e frumos cind, prin amintiri ne revin, la pachet si linistea, si emotiile, si echilibrul gindurilor, cind toate incep iar sa se imbine, si combine, si sa ne simta ca traim iar..E bine cind e bine, si cind toate si-au reluat locurile..
Sigur, celelalte dureri mai sint, dar, poate ca e bine sa le lasam, impreuna cu toate nemerniciile impuse de lumea asta infecta..E mult mai important ce avem de facut, de acum inainte..
Am plecat de la fostul tablou Amor ca sa fac, pe baza lui, un altul, tot asa, din curbe amestecate, care peste care, care sub care, si caruia i-am zis Amintiri de toamna..Asa, ca sa fie un reper pentru memorie, cum e toamna pentru anotimpuri..

Amor

Cel mai interesant mi se pare sa visezi..Sa iti imaginezi, si sa vizualizezi toate lumile alea fantastice, din tine..Si sa le explici, cumva..Sa le redai in cuvinte..Sa te expui in ce esti, prin ce faci..
Ieri la job a fost o maxi-plictiseala, pentru ca am avut destul de putine de facut, si ma uitam doar la cum trece timpul, si am zis sa desenez ceva artistic, na..A iesit un desen din linii, si curbe adunate, pe care l-am intitulat Amor, pentru ca are mult rosu in el..
E si distractiv, dar si o clipa din trairile mele de la job, cind timpul trece atit de greu, si abia astepti sa scapi, si sa pleci acasa, sa iti incepi weekendul, sa fii liber, fara program, si etc..
Daca as fi avut o partenera poate ar fi mers o partida buna de sex, si o masa copioasa, apoi o chestie pe net, cu ceva noutati..Na..O sa-mi consum energia cu program administrativ..
Chiar, amorul pe ce loc mai e in viata noastra?:) Ce iti inspira tabloul Amor?

Inginerie 3D

Mda, cre'ca o sa trebuiasca sa-mi modific vocabularul si discursul..Sau ceva..Pentru ca-cind citesc posturile trecute parca suna asa balciz si cam aerian, desi baza ideilor e buna, trebe doar forma schimbata pe ici pe colo in punctele esentiale..Bine, acuma depinde si de starea in care esti cind citesti, ca na, in unele stari chiar ai rabdare, si dorinta de analiza si intelegere, pe cind in altele, oooo, vrei ca tot ce citesti sa iti vina direct in minte si suflet, fara sa trebuiasca sa faci fun efort..O sa ma mai gindesc la asta, e o chestie buna, mai ales ca e legat de constiintele celor ce, citind, iti dau nu doar din timpul vietii lor, ci si din incredere..Cred..Si eu, sincer, chiar imi doresc sa comunic cu suflete reale, chiar daca nu imi raspund, ci doar citesc ce scriu, si pastreaza un ecou al cuvintelor..
Am trait destule socuri in viata, si sint si inginer, asa ca nu ma mai las impresionat de dramolete ieftine..Dar pastrez, de fapt am invatat asta, sa simt adevarurile si durerile alea fundamentale, cele ale fiintei autentice, care chiar se loveste de rautati, sau duritati nemeritate..In fine, aici e mult de spus..E o lume de lumi de probleme combinate..Sint sensibilitati si ginduri multe, care resimt impactul altor sensibilitati asemanatoare..
Dupa atitea cautari de solutii la probleme destul de dure, mai e nevoie de un repaus meditativ..Ca nu poti sa te descurci in lumea asta fara sa gindesti echilibrat..Si asta cere si efort, timp, nervi, analize, elaborari pe toate planurile, la toate variantele..
La mine a fost o perioada destul de grea de la inceputul jobului, pentru ca am avut multe de invatat, si am fost foarte vulnerabil, mai ales ca a trebuit sa fac fata la contactul cu atitia straini, pentru inceput.. Cred ca l-am cam trecut cu bine, ca modelele au functionat, si restul a mers..A fost mai bine chiar decit ma asteptam, pentru ca eram obisnuit ca la inceput sa sara toti pe mine cu toate mizeriile, si frustrarile lor..Dar, a fost ok, ei si-au vazut de ale lor, si eu de ale mele..Doar ca unii din engineering asteptau de la mine sa vorbesc cu ei, sa le spun, povestesc, etc, ca sa ma cunoasca..Adica sa ma cunoasca relativ, prin unele chestii proprii ale mele, ce tin de fiinta mea, pentru ca profesional eram legat de altii..Long story, few words to exemplify:)
Acuma, ca sa zic citeva despre mine..Imi place la nebunie designul mecanic, sa construiesc pe comp tot felul de forme combinate, ca modele, si pe care sa le explic in desene technice, cu toate detaliile..Si chiar pot sa fac modelele astea pentru cam tot ce e imaginabil, de la structuri 3D uriase, la masini, motoare, cam tot ce exista, pentru ca programele permit asta, la cit de evoluate sint..Ieri am facut chiar o chestie arhitecturala, la un layout general, in AutoCad, in care nu mai lucrasem de secole:)))), dar a fost fun, oooo, da, ca schitele in ACad sint cele mai valabile, adevarate opere de arta inginereasca..
Lumea conceptiei ingineresti mi se pare mai apropiata de o lume a idealurilor, si de asta imi place enorm.. Vreau si eu sa merg mai departe, si sa incerc sa construiesc un model pentru cap si corp uman, ceva care sa ma ajute sa inteleg mai bine limbajul corpului, si cum functioneaza..Incerc asta, pe viitor, ca am experienta, ca peste tot numai prototipuri am facut, de toate felurile imaginabile:)

Lumile echilibrate

Nu stiu, poate ca e bine sa se lase, iar, linistea, dupa toate luptele astea oarbe si surde..Sa vina calmul, si pacea, si noi sa uitam..Asa, ca sa ne putem plimba iar pe faleza, si gindi la ale noastre..
Parca mi-e bine, iar, sa fiu singur, si sa ma gindesc..Sa vad iar peisajele fluviului, si sa uit ce a fost greu..
Sa-mi vad iar fericirile..Si peisajele fericirilor, cele legate de oamenii care chiar gindeau bine..Atunci cind ne mai plimbam prin locurile amintirilor frumoase..
Pina la urma, ce sintem e si urmarea intilnirilor cu oameni, si idei deosebite..Pentru ca, de fapt, asta ne-a marcat, pe viata..Oamenii care sa ne arate adevarurile..Cei carora le-am construit, in tacere, socluri stabile, pentru ca ne-au dat atitea forme de echilibru..
Sintem suma a ce am trait..Am trecut dincolo de multe nestiuturi doar pentru ca am vazut cum au trait, si gindit acele fiinte absolut speciale..Eroi..Oamenii ce au putut trece usor peste timp, si peste timpuri.. Oamenii variantelor absolute, cele care ne-au depasit pe noi, si tot ce am crezut ca am fost, vreodata..
Dar noi, inca, sintem..Ca sa pastram acea uimire, data de variantele vazute, la ei..Si sintem, si traim, si ne gindim, si intelegem cit putem, ca sa aplicam tot pentru a ne schimba destinul..
Vezi, uneori simti ca in aer pluteste ceva, ce nu stii, dar pe care il simti ca e atit de subtil si autentic, incit ti-l doresti, aproape..Si te gindesti iar, si iar, pina cind, dupa eforturi, iti apare, asa, cit se poate de clar.. E, intr-un fel, vezi, constiinta acelei persoane, pe care tu ai inteles-o in felul tau..Si, intelegerea asta a insemnat ca tu ai putut sa treci peste orgoliul propriu, si sa-ti deschizi sufletul spre spirit..Si asta a insemnat drumul spre propria ta constiinta, care, de acum incolo realizeaza ca are atitea de invatat, pina a deveni una adevarata..
Armonia e o varianta a lumii..Cea in care noi, toti, chiar comunicam spiritual..Si, in care ne simtim atit de impliniti, pe cit de echilibrati, si liberi..

Ecourile istoriei

Mai uit uneori, ca sa-mi amintesc ca am uitat, sau ca sa-mi doresc sa nu-mi mai amintesc unele atit de multe lucruri trecute, si, pe care, parca le vreau si nu le mai vreau..Adica vreau sa-mi construiesc din durerile trecutului unele limite, peste care sa nu mai trec, si sa nu mai intru in teritoriile interzise..Sa-mi fac granitze psihologice care sa ma mentina asa cum sint, in echilibru..
Stiu ca e bine sa exploram, sa vedem, sa cunoastem, chiar daca asta doare tare..Dar e bine si sa ne pastram fiinta in limitele propriilor capacitati, chiar daca socialul ne indeamna sa trecem peste orice, sa acceptam orice, si sa ne auto-hipnotizam, ca poate asa devenim mai adaptati..Nu e nimic autentic in a urmari dilelile celorlalti, mai mult decit a le cunoaste, si a incerca, pe cit posibil de a le ocoli..Pentru ca nu trebuie, totusi, sa ne incarcam de unele false probleme, care nu ne apartin..Ca doar nu sintem Isusi..Si oricum, chiar daca am fi pusi in situatia de a fi, e totusi o limita umana proprie, in toate..E adevarat ca lumea e plina de probleme, dar, na, cine as putea fi eu sa le rezolv? Pentru ca am limitele propriei fiinte..Nu pot intelege toate durerile tuturor fiintelor, chiar daca ele sint absolut reale..Si uite asa devin eu un eu-insumi, care, prin cunoastere si detasare se transforma intr-o fiinta relativ buna..Spun relativ, pentru ca e relativ la vremurile astea, la oamenii astia, la mediul asta..Si in relativul asta mai intra si o doza de nesimtire, cumva, dar, care, ma ajuta sa supravietuiesc, si sa merg inainte..
Nici unii, nici altii nu sintem mai buni, in lumea asta plina de probleme, drame, depresii, griji de toate felurile, doar credem ca sintem mai buni pentru ca facem un mic bine aici, sau acolo, si ne consideram misiunea indeplinita..Dar, absolut vorbind, sintem relativ buni, intr-o lume foarte schimbatoare..
Ma uit cum biserica, cea care a distrus atitea destine, se da o salvatoare a omenirii..Asta daca n-am citit despre ce au facut in evul mediu..Ce mega-pacaleala a fost tot, ce manipulare absolut incalificabila..
Apoi a venit secolul iluminarilor, evolutia technico-stiintifica, si secolul XX al ororilor absolute vazute vreodata..Cine si-ar fi putut, vreodata, imagina asa ceva? Dar, vezi, au trecut toate, noi existam, gindim, privim in continuare la lume..
Au mai fost toate celelalte evolutii, pe toate planurile..Lumea a avansat enorm..Acum avem ceva ce era doar in romanele SF..
Dar noi, dupa toate astea, noi, cei cu aceleasi suflete, noi cine mai sintem?
Privesc imprejur, si ma gindesc..Istoria are ecouri in memoria noastra?

Ceva, noi, cum

Eu ma simt asa ca si cind n-ar fi miercuri miine..Ci ca si cind ar fi o zi, oarecare, a destinului..Si ca si cind as fi acelasi eu, mascul, care se simte firesc, in ziua asta, ca in oricare ar fi, ea..
Care e diferenta unui miercuri, ca sintem masculi, sau femele? Cum ne influenteaza ziua asta, data, fiinta?
Poate ca sexul nu ne diferentiaza chiar asa de mult..Poate chiar simtim la fel..
Poate ca chiar sintem fiinte care ne putem apropia infinit..Poate ca e in firea noastra interioara sa incercam asta..Asa..Ca sa ne verificam prin incercari..PRin intrepatrunderi, intro-verificari, si inter-incercari testate..
Sintem asa cum, si prin ce..Si tu, si eu..Ca intr-o incercare de a fi ce ne dorim, cumva, impreuna..
Sau a ce, ceva ce a fost, mai demult, si care, intr-un fel, incercam a-l retrai..

Miercuri, alaturi

E miercuri, si oamenii sint cercuri, doar pentru ca e miercuri..Dar miercuri asta e o zi aleatorie, fara semnificatie..Sintem toti cercuri doar pentru ca a venit mijlocul saptaminii, cel care sa ne dea, cumva, echilibru..Toti avem stari tembele de-a lungul saptaminii, si ne raportam la zile, asa, ca sa stim ca putem avea repere, cumva..
Eu ma simt azi ca si cind as fi la fel de liber, ca intr-o vineri..Dar e marti, seara, decit..Si ma gindesc la ziua asta ca si cind ar fi ce mi-as dori..Adica-ca la o zi varianta posibila din toate, in care ma simt bine, si liber, si in care chiar pot sa fac orice, sa maninc orice, sa beau orice, sa discut orice cum si cu cine vreau..
Bun, stiu ca trebuie sa ma barbieresc, sa mai spal ceva lenjerie, sa gatesc, eventual ceva, pentru zilele ce vor urma..
Dar azi e o varianta a fiintei mele..Asta care sint..
Gata, m-am barbierit, sint fresh, am tras in raspar, am un obraz fin ca al unui copil.. Barba de sus..Ca barba de jos e de maxim 2 cm:)..E bine, cred..Adica, na, 2 cm in zonele accesibile:)), ca in rest mai sint variatii de lungime:))..Daca ar fi dupa mine m-as barbieri complet, ca nu-mi place parul..Dar depinde si de metode, ca nu vrei sa na..
Ma ustura fatza, ascult muzica, si-mi inchipui ca asa ar trebui sa fie..Sint anesteziat dupa 1 sticluta de Porto, ma simt ca si cind chiar am facut ce a trebuit..Ce greu e sa te mentii proaspat, sa te barbieresti, speli, stergi, sa te dai cu deodorant, dar na, asta e regula..
Cind fac dus ma uit in oglinda si ma vad cum arat in pielea goala..Na, e ca la un spactacol al fiintei.. Eu si oglinda..Se mai vad anii trecuti, si toate..
Omul e cel ce exista..Si care se vede, asa cum e..Toti ne schimbam, in timp..Oricine am fi..
Pina la urma, cine a mai ramas sa ne poata fi alaturi? Pentru ca lumea asta alunecoasa se duce pe directii nestiute..

Drumul fiintei

Infinitul ne priveste din umbra..Are aceiasi ochi infiniti cu care construieste priviri raze, la fel de infinite.. Infinitul, constiinta care ne urmareste traiectoriile noastre finite..Lumea de dincolo, si mai ales, de deasupra.. Infinitul limita a tuturor finiturilor noastre imaginabile..
El e o fiinta sferica, si care ne poate privi de oriunde..Si, poate ca intelege chiar tot, mai mult decit Dumnezeul conceput de teoretic de noi..Pentru ca el, infinitul e mai mult decit am putea noi reprezenta..
Vezi, pe Dumnezeu, cel teoretic, l-am imaginat ca o constiinta-fiinta care ne seamana, care se afla oriunde, si care intelege, si ne decide destinele, asa, cu de la el putere..Acuma sincer, nu vreau sa demolez mituri, dar Dumnezeul asta e construit de unii din noi, si de institutia numita biserica, ca sa ne apere sufletele, si ca sa aduca bani multi unor smecheri..El nu exista..E o pura inchipuire..Un prilej de a ne imagina ceva, de a ne pune speranta in ceva, atunci cind vedem cum toate ni se darima in lumea reala..Stiu ca e greu de acceptat, dar asta e adevarul..Nu trebuie sa ne facem iluzii..A, sau daca chiar vrem sa cautam adevarurile pure, atunci na, totul e relativ..Si totul e praf de stele..Real e doar ce avem, concret..
Imi pare rau mie, asa ca om, ca nu mi-am gasit o femeie cu care sa fiu impreuna, la bune, si rele..Asta da, regret ca nu am avut norocul sa mi se intimple..Poate ca asta e destinul meu, pentru ca sint asa, si gindesc asa..
Si cu lumea asta, in ansamblu e perfect la fel..Destinul ii depinde de cum gindeste, si cum e..Sintem fiinte captive intre ceilalti..Care, si ei, la rindul lor, sint constrinsi de aceleasi reguli acoperitoare sociale.. Si ne cautam si noi, perfect la fel de cum se cauta si ceilalti, care ne seamana..
Infinitul ne priveste, din umbra..Uneori ne zimbeste, alteori ne pedepseste..De multe ori ma gindeam, asa, in mintea mea, ca exista un tip, tinar, care, ca un fel de sef suprem al destinelor, le stie pe toate..Si, pe care, il intreb de multe ori, sincer, ce mi se va intimpla de acum incolo..Si el, pare ca nu poate sa-mi raspunda direct, niciodata, dar care are un zimbet disimulat, cumva..Ca si cind mi-ar sugera, cumva, ca chiar va fi bine, dar asta depinde si de mine..Si-l inteleg..Apoi caut sa ma inteleg si pe mine, cel prins in plasa atitor destine, dupa care imi doresc sa uit, si sa incerc sa privesc inainte..Pentru ca inainte e drumul..Si al meu, si al celorlalti care mi l-ar putea determina..
Cred ca e o armonie universala, a spatiilor..In care toti ne amestecam firele destinelor, si ne cautam traiectoriile..E un drum pe care il anticipam, sau il credem, sau consideram posibil..Ca o varianta de a fi proprie..Drumul unic pe care il vom strabate doar noi, reusind, sau esuind, dar care ne propriu apartine.. Si drumul asta construit asa, e, efectiv, ce doar noi insine il construim crezind, si luptind, ca dintotdeauna.. Pentru ca e drumul absolut al propriei determinari, si al propriei vieti..

Saptamina nebuniilor

Luni nebuni, martzi ingropatzi, miercuri sferturi, joi vioi, vineri liberi, simbata ne imbata, duminica ne termina.. Sapta-luna trece si nu mai vine, si noi la fel..Restul e de-a dreptul contra..

Eul reflexiv

Timpul si spatiul sint, uneori, alaturi de fiinta ta..Alteori te tradeaza pentru alte creaturi..Si ce iti ramine, e sa alegi ce din tot sa pastrezi..Fie ca e o amintire, fie o varianta, fie o invatatura..Alegi tu, asa, din tot, ca sa iti ramina tie, peste timp, ceva frumos in infinitatea lui de frumos, sau ceva real  pentru toate..Alegi ceva care sa fie acolo, stabil, si care sa te faca pe tine, cel mic-recunoscut sa chiar te simti special..Alegi ceva care sa iti dea impresia ca chiar contezi pentru ceilalti..Chiar daca tu realizezi ca e altfel..
Uneori simt ca mi-e toamna, in toate..Si ca tot ce am crezut se duce departe..Ca si cind chiar nu ar fi fost.. Apoi imi revin, ca sa incerc sa cred ca a fost ceva in toate..Si iar vad cum se duc, si iar imi amintesc, si iar iau toate de la zero..PRivesc imprejur cu indiferenta si naivitatea aceluiasi om..Vad reperele lumilor din trecut.. Le vad detaliile toate..Admir ce a trecut, si imi caut drumul inainte, asa ca intotdeauna..
Stiu, poate constientizez prea mult..Si prea acutizez trairile mele legate de ce mi se intimpla..
La job stiu ca toti, intr-un fel, ma admira, ca un fel de mic geniu, care sa le faca foarte bine treaba..Dar inca ma mai simt singur, eu, intre modelele mele, si speranta de a construi ceva fantastic..Eu, cu mine, inca, printre toate..Ma simt singur poate pentru ca nu am gasit chiar omul cu care sa schimb informatiile interesante ale lumii..Sint eu, asa cum sint, si asa cum chiar am fost..
Timpul ne transforma..Si devenim ceva, ce, intr-un fel, ne dorim..Talentul propriu ne ajuta, dar ne si separa, de ceilalti..Care, si ei, devin altceva de ce au fost, inainte..
Parca am uitat tot, uneori..Si ma las purtat, asa, pe valurile vietii..Ma simt ca si cum as lua-o iar de la un cu totul alt inceput..De la un punct zero, din care caut iar, sa-mi dezvolt drumurile..Eu, cel singur, si atit de nestiut..Omul care seamana cu ceilalti, in masura in care e diferit de ei..
Am invatat sa merg inainte..Ca si tine..Ca si toti..Eu..Cel care isi priveste, inca, cu curaj, cred, imaginea in oglinzile celorlalti..Fiinta de aproape, sau de departe, care vrea sa spuna concret, ceva ce chiar ii vine din lumea celorlalti..Sint o varianta, intr-un fel, a trairilor ce-mi vin, inca..O fire-constiinta a reflexiilor..

Idiotenii

Fluvii de fluvii de cuvinte care sa ne acopere tot..Pe care sa le spunem, si care sa ne protejeze fiintele..Care sa ne inconjoare cu certitudini..Pentru ca le spunem, sau le primim ca un fel de acoperire a fiintei..
Nu ma mai gindesc la cuvinte, asa cum ma gindeam inainte, pentru ca am vazut ca pot fi ceva, ca un altceva care sa protejeze un gind, sau o sperantza..Fara acoperire..Si le mai vad ca un sir de promisiuni transparente, spuse, asa, ca la bilci..
Pentru mine cuvintele au o incarcatura serioasa..Le cred, pentru ca e natura mea asa..Dar am vazut ca in social, ele, cuvintele, sint facute doar de umplutura..Si asta nu e corect..Adica nu incerci ca sa ma pacalesti pretinzind porcarii, pentru ca nu sint asa un naiv..Daca imi spui ceva, atunci si faci ce ai promis..Altfel te transformi intr-un cretin..Si eu nu prea discut cu genul asta..
A ajuns o moda sa se debiteze enormitati, si toti sa pretinda ca le pot crede..E posibil sa functioneze, la cretini..Dar nu la mine..
Ma uit uimit la in ce hal de timpenii pot deveni credibile pentru ne-educati..Si cum incearca toti disperatii sa vinda iluzii prostilor..Hai sa nu exageram..Si nu stiu cum ma pot confunda multi cu un fel de idiot, care chiar sa le raspunda la mesajele lor puerile:))
Mai nene, eu sint inginer..Cam cum sa te cred daca nu ai argumente?:)) E bine..O sa evoluam daca asa am pornit, spre o lume, oho, ceva neimaginat inca..