Vine primavara..Gata cu iarna, cu frigul, si cu toate ne-naturismele..Mai avem un pic si sintem liberi.. O sa iesim iar, in plimbari, sa vedem iar spectacolul de culoarea verde-crud..O sa simtim iar, in aer, amorul liber, si nesfirsita sete de viatza, cum spunea poetul, mai demult..O sa ne traim, iar, renasterea, impreuna cu natura..
Bine, e frumos, normal, ca intotdeauna cind ne alaturam, si noi, unor schimbari profunde..Si ne simtim parte din universul asta..E un fel de moda, si transformarea asta..Si ne face bine..
Noi, cum ne schimbam, de fapt? Adica, stiind ce sintem, oare cine devenim, dupa experientza asta? Si, de ce? Adica, nu ne era mai bine cind sarbatoream Craciunul? Nu ne placea mai mult atmosfera de atunci? Si mincarurile, si veselia, si spiritul, impreuna? Sau e, cumva, in natura noastra sa consumam, sa traim ceva acum, stiind ca vor urma alte trairi, mai interesante, pe urma?..Sa simtim adrenalina petrecerilor, de fiecare data, altfel, lasindu-ne patrunsi de atmosfera, altfel?..Asta e intrebarea..Sau intrebarile..De sfirshit de iarna..
No comments:
Post a Comment