Trecerile sint parte din noi, pentru ca doar noi am avut curajul sa facem acei pasi, atunci..Si toti pasii ne seamana, asa de mult, pentru ca, nu, am avut curajul sa-i facem atunci, in acele vremuri, care erau bintuite de acele mentalitati..
Poate ca timpul mai atenueaza ce a fost, odata..Poate ca toate se vor sterge, cindva, si vom fi uitat absolut tot..Ce bine ar fi..Si ce bine ne-ar sta sa fi uitat atitea, cu gindul ca inainte sint atit de multe lumi..
Cit ma priveste pe mine, eu sint de mult resemnat, si nu imi imaginez ca, vreodata, ce a fost se va mai intoarce ca sa-si ceara scuze..Trecutul e trecut..Il ingropam cu fanfare, si il lasam, asa, doar uneori, sa ne mai vina prin amintiri..Dincolo de asta nu cred ca ar merita altceva, mai mult..
Acuma ne traim doar prezentul, cu toate ale lui..Si ne place, si il vedem, si iar ne place, pentru ca e locul din care pornim spre alte experiente..E frumos, si e uimitor, pentru ca stim ca de aici, din prezent, avem atit de multe de descoperit..Totul e sa avem curajul de a porni inainte..Si curajul de a fi, iar si iar, doar noi insine, cu toate, tot, si orice variante de viitor, care vor fi sa fie, oricum, oricit, oriunde..
No comments:
Post a Comment