Ecourile dintre euri

Poate ai cautat ceva ce doar umbrele celorlalti cautau..Poate nu ai stiut unde te afli, si ai considerat ca planurile peretilor holurilor vietii nu te pot limita..Pentru ca ai vazut peisajele tablourilor, si ai crezut ca sint ferestre spre realitate..Ti-ai imaginat ca toate imprejur sint oglinzi..Si ca nu poti doar tu sa iti vezi o reflexie..Pe care considerai ca toti ceilalti o pot vedea..Asa cum considerai, in naivitatea ta, ca ei mai pot vedea atitia alti pereti, sali, ferestre..Sau atitea altele..Chiar daca nu era asa..Si tu banuiai, cumva..Dar iti era frica sa accepti.. Si ii considerai pe ei atit de buni, cit sa poata vedea toate..Pe care, doar tu ti le puteai imagina..
Vezi tu, doar tu ti-ai fi putut inchipui atitea, cite credeai ca pot vedea ei..Doar imaginatia ta i-a facut pe ceilalti altfel..Pentru ca ei erau altfel doar pentru tine..Si toate imprejur, la fel..Dar nu a fost nimeni sa-ti spuna..Toti s-au acoperit de taceri..Si tu ai crezut ca misterul asta e atit de mare, si de intins..Cit sa-ti acopere si imaginatia ta cu taceri..Si sa te sperie..Suficient de mult, cit sa nu-ti mai pui intrebari niciodata..