Teatru scris

Teatrul e facut din acte, care cuprind scene, asa e construit, si asa a functionat din vremuri de demult, pina cind a aparut filmul care si el cred ca e cam la fel, scenariul, doar ca in film e si actiune, filmari din unghiuri diferite, imagini/scene simbol, deci cu alt dinamism din start;  filmul cistiga niste dimensiuni in plus..Acuma fiecare cred ca scrie in felul lui, functie de cum construieste, pentru ca poti sa organizezi actele/scenele de la inceput, sau le construiesti pe masura ce scrii dialogurile, asta vezi scriind..

M-am uitat cu atentie la Steaua fara Nume a lui Sebastian, cel din '83, ca sa-l vad cum e facut efectiv, si e genial construit, e ca un model didactic de scris aproape..Dialogurile sint firesti, continue, usor de urmarit, si foarte clare, dar toata piesa pe ansamblu e genial construita, pentru ca scenele parca evolueaza de la sine spre un final cam neasteptat, dar previzibil..Ce e fantastic, si ce in acelasi timp face o piesa valoroasa e echilibrul asta intre spiritual-inalt si cotidian-trecator din dialoguri, pentru ca nu poti fi prea spiritual (aici prea putini ar intelege), dar nici prea realisto-grobian (e futilo-dezgustator)..Aici e arta, sa le combini pe toate ca sa dea un intreg din care spectatorul sa inteleaga niste mesaje frumos formulate..Asta e spus simplificat, pentru ca toate celelalte tin doar de talentul propriu al scriitorului..Un om cu talent are suficienta minte sa invete sa-si organizeze piesa, si asta se invata, in timp, de baza e sa ai suficiente idei, vocabular, si usurintza la a construi dialogurile, restul le rezolvi, ca sint destul de simple, dar iti trebuie si viziunea de ansamblu, ca sa fie inchegata treaba, nu sa scrii scene inutile (cum mai fac unii de umplutura). Mihail Sebastian scrie foarte bine teatru, are un stil foarte direct si explicit, are teme interesante, si inca multe, te uiti cu atentie la tot, ca sa nu scapi ceva..Asa o constructie completo-compacta e si in multe filme de aventura sau actiune..

De scris nu e greu, dar trebuie timp, si concentrare, si mintea limpede ca sa te gindesti bine la ce si cum sa faci..Asta iti aduce multe satisfactii, dar trebuie sa vezi si daca ce scrii e apreciat, aici sint mai multe care nu depind de tine..Ar fi interesant sa ma apuc sa incerc o piesa, asta sa vad..Si o scriu cu i din i nu cu i din a, pentru ca..
PS Am scris asta dpdv al celui care scrie efectiv, nu am facut o analiza literara, ca asta fac criticii, aia-s tari in clantza, dacit