Ochii orasului

Orasul ma vede..Stiu ca stie ca stiu ca ma vede, pentru ca are atitia ochi..Are atitea felinare, atitea ferestre, atitea deschideri invizibile catre alte lumi..Imi vede miscarile mele uneori nesigure, pasii pe care ii fac cu atentie sa nu mai calc marginile dintre lumi, imi analizeaza echilibrul ca un atit de mare cunoscator in artele miscarilor din dansurile galactice..Imi urmareste ochii, traiectoria miinilor, miscarile fine ale degetelor, imi stie consistentza hainelor si a pantofilor, imi poate calcula cu multe zecimale vitezele fiecarui punct de pe corp.. Simt cu ma dezbraca din priviri, hahaha, ce obscen e in incercarea asta de a-si accentua voyeurismul, desi, el e ca un doctor, sau ca un specialist in anatomia mea inca stabila, pentru ca probabil stie pozitia fiecarui atom din corpul meu..Nu e obscen pina la urma, si nici voyeurist, e un mare cunoscator al meu, al fiintzei asteia trecatoare care face gesturile mele, si care seamana identic cu clona mea  cea care ocupa si acelasi spatiu fizic, si care pretinde ca sint eu..Pentru ca eu sint de fapt clonat si reintrodus in mine de mai multe ori, si asta nu stie orasul, ca din sirul asta de clone doar eu simt si gindesc ca mine, si asta ma ajuta sa ma ascund mai usor printre ceilaltzi care sintem fix aici, in acelsi timp si spatziu..Orasul e subtil totusi, poate ca mi-a vazut secretul, dar simuleaza ca nu-si da seama, ca eu sa cred ca ma pot ascunde de el..Sau poate si-a dat seama si se joaca cu mine si cu obsesiile mele in tot felul de moduri, poate ca are multe strategii flexibile, pe care le foloseste abil, ca un maestru de sah care poate sa prevada miscarile adversarului..Asa e, nu-l cunosc, si nu stiu ce si cit stie, si ce vrea de la mine..Poate ca ma cunoaste cu mult mai bine de atit, poate ma simte..Sau poate a intrat adinc in mintea mea, si ma conduce fara sa simt..Desi eu am liberul arbitru, pot sa ma misc cum vreau, sa fac ce vreau, sa fiu eu ca mine, cum am fost tot timpul..Tot ce se poate..Poate toate trairile mele sint totusi construite in afara mea, si induse subtil prin partea mea fizica..Poate sint un experiment, un cobai care se crede atit de liber..Poate toti sintem experimente, poate totul e un laborator urias care include toate universurile posibile..Poate totul e cum pare, sau cum nu pare..Sau poate ca totul e doar in imaginatia mea.. Poate ca orasul nu ma vede, sau poate nu-i pasa, sau poate nu exista ca fiintza, ci e doar aparent viu, pentru ca e sustzinut de cei vii din el..Poate ca orasul e doar o constructzie asamblata din bucatzi de realitate, ca un labirint in care sa se mai rataceasca suflete ca mine..Ca mine, ca tine, ca oricine, care se mai intimpla sa rataceasca pe strazi, si care de atita nepasare si taceri fabuleaza ca e observat atent de o entitate mare, care are ochii peste tot, si care poate ca e acolo ca sa-l apere de alte entitatzi care ar vrea sa-l asedieze..
Calc cu atentie, sa nu nimeresc pe margini..Ma gindesc ca daca orasul si-ar fi dat seama cine sint, si ce gindesc ar fi reactionat cumva..Dar el tace..Nu-l afecteaza nimic, el a doar stabil si conform in toate identitatile lui..El nu stie ce-i aia singuratate, el nu fabuleaza, nu are imaginatie..Sau poate ca nu are imaginatia mea, poate imaginatia lui e mult mai complicata..Sau poate ca eu am sarit iar pe un alt vis, unul in care sint altfel, si in care orasul poate avea o alta insemnatate pentru mine..Nu stiu..Am uitat tot..Poate ca n-am stiut niciodata nimic, poate ca imi aduc aminte doar ce trebuie, ca un cobai care trebuie sa iasa din labirint ca sa primeasca de mincare, doar ca la mine mincarea e un conglomerat de idei, sperantze, idealuri..Sau poate ca toate decurg haotic, si eu le caut o logica, si o interpretare..Si poate ca ar trebuie sa reduc toate presupunerile astea, ca sa nu deviez..Poate ar trebui sa ma las iar dus de fluidul evenimentelor, ca pina acum, si sa las mintea sa balteasca in continuare intr-o lene calda, si fara griji, ca intr-un farniente care sa ma faca stabil..Cit timp sint..Un timp scurt de tot, de care devin din ce in ce mai constient..Ah, ce bine e acum-ul asta plutitor..Am sa reinvatz sa ma bucur altfel de evenimentele mici, sau de cele mari..Ce ciudat sint..A venit primavara, si eu ma gindesc la ochii orasului..
PS Textul asta e o combinatzie scrisa de toate clonele din mine, care au cooperat bine, deci nu e al meu, e al lor, daca mai sint accente de delirium, asta le apartzine, deci nu ma confundatzi va rog. Eu sint om serios, n-as scrie balarii care sa ma faca neplacut, pe mine nu ma manipuleaza nimeni..Dacit clonele astea, cu care ma bat periodic..Le-o mai trag, dar o si incasez de la ele, de aia cedez cind e sa scriu si chestii da-dileala.. Dar sint serios, repet, dacit..Deci dacit din nou, nu ma con-fun-datzi..Ca azi lumea e nauca si nu stii la ce sa te asteptzi dacit de la ei..Sau ele, na, ca e 2 sexuri..Da' nu scriu da sex ca e ta-bu..Sau tattoo, ca rimeaza.. E tabu ca un tattoo facut pe creierul ala micronic..Atita am vru'sa zic, dacit..Deci na, deci e bine..
PPS Mai am de a-daugat dacit ceva ce mi-a scapat la ce am zis dacit anterior..Beheheeeee, sint o oaie behehe, vine primavara, se inverzesc cimpurile cimpiilor si o sa am ce sa pasc beheheeee, ce bine e.. Am glumit, hahaha, m-ati crezut ca sint o oaie, este? Am facut misto, dacit..Na..Ca sa va dovedesc ca lumea e manipulabila ca oile..Beheheeee, sint o oaie, hahaha..Dacit ca ma repet iar, nu sint o oaie, dar ati crezut iar ca sint, hahaha..Deci na, daca o sa zic ca nu sint, iar ma crede-tzi, si daca zic ca sint iar ma credetz-i, bai nene, cum cr-ede lumea toate galushtile astea pentru pelicani..Beheheheeee, hahaha, sic, o sa zic behehe pina va imaginatz-i toata turma de oi cum trece, si le numaratzi pina va vine somnul..Chiar, oile pot sa faca mishto unele de altele? Ca de visat nushtu, ca-s oi, na..
PPPS Ma simt ca Charlie din Flowers for Algernon, dupa ce i-a trecut efectul de genialitate in urma unei operatzii experiment, pe creier..Algernon era un soricel, nu era oaie..Dacit, si nu se compara, ca una e una, alta e alta, na, e diferite..Gata, nu mai scriu ca sa nu fac un roman dintr-un post, desi e fun..Chitz chitz, behehee, chitz, beee, si dacit asa inainte in sir infinit..Care o fi limita sirului asta daca l-am considera matematic?