Linistea trecuturilor

Azi e cu success rapid pe baza de grobianisme, scandal, hahaiala, facil, bilci, violentza, brutalitate, sex explicit, singe, etc, la gramada, haotic si impulsiv..Se discuta apasato-apocaliptico-ultimativ peste tot de parca si-ar da comenzi unul altuia..E aiurea, ca-ti dileste echilibrul, oricit de tare ai fi, si oricite eforturi ai face, si asta se intimpla peste tot, ca e film, teatru, stiri, spectacole, emisiuni de tot felul talk-showuri, internet, etc..

Unde sint vremurile alea cind comunicarea se facea asezat, calm, rational, cind se discutau idei, concepte, trairi, sentimente respectind o ierarhie a valorilor? Ce frumos era, ce cuvinte frumoase se aranjau artistic in fraze, ce firesco-prietenesc se construiau relatii de moment, cind descopereai pasiuni comune, sau doar cind te bucurai de momentul de acum, fara sa impui ceva, sau sa supra-explici altceva, lasai conversatia sa curga firesc, si te simteai bine, pur si simplu..Tin minte seratele lui Iosif Sava, Inapoi la argument cu Horia Patapievici, 50 de minute cu Plesu si Liiceanu, Teleenciclopedia, etcetc Discutiile astea gen talk-show autobiografic se pare ca s-au pastrat pentru ca au fost Profesionistii cu Eugenia Voda, La radio cu Esca, pe net George si Lorena Buhnici, Matei Georgescu, Catalin Striblea, Exarhu, etc, sint multe..

Mi-am adus aminte si de filmele de mai demult, erau cu legende, istorie, SF, aventuri, comedii, de actiune, de dragoste, erau mai firesti, nici prea rapide ca actiune ca astea de azi, si ideile se spuneau in ritm de gindire normal, nu se lalaiau-lungeau ca sa te plictisesti asteptind sa spuna ceva..Cred ca o sa se revina la stilul ala de filme, facute ca atunci, ca lumea o sa se oripileze de prosteala semi-absurda din filmele de azi, care sint destul de criticate ca prea cauta succesul prin orice mijloace, na..Eu am vazut ca dupa un film de asta nou imi trebuie ceva timp sa-mi revin, ca-s socato-anesteziat, de atita agresivitate brutala si brutalitate agresiva..

Ce incredibile erau filmele vechi alea in alb negru, la care toti actorii sint morti deja..Ce vremuri, eei, ce incintare sa-ti aduci aminte..Si muzica pe atunci era mai normala, si diversa, cu variatii interesante, nu ca repetitivele hipnotice de azi la care cam fac alergie, na..In fine..Cre'ca trebe iar o revoluite de aia flower power ca se cam exagereaza cu viteza si riscam s-a dam in gard..

Ma gindesc la ce zicea John Lennon in Imagine, aia lume a viitorului, care cam se intrevede la orizont, asa, un pic, uite, asta clarviziune buna de prezicator intuitiv, care nu citeste in stele sau planete, sau care face calcule absurde..Eu astept sa se gaseasca tratament pentru cancer (n-am asa ceva, dar cine stie ce-mi rezerva viitorul, ca azi e totul chimic), ca vreau sa traiesc mult..Mult si bine, daca e posibil, ca doar o viata am..Adica avem, ca sintem toti la fel..