Evolutia prin scris

Ca sa obtii ceva rezultate trebuie efort, sau hai sa apunem altfel, ca sa devii bun intr-un domeniu trebuie sa inveti, adica sa memorezi, sa exersezi, sa te auto-analizezi,  sa faci toate eforturile posibile ca sa devii stapin pe cunostintele alea..Ca sa rezisti la efort tre'sa-ti placa, clar, sa simti ca e din tine, din stilul tau..Iti trebuie vointa sa continui sa inveti, sa nu abandonezi orice ar fi..Asta e general valabil, dar la scris e mai specific. Nu sint un specialist al scrisului, la mine e un hobby, pe care l-am lasat sa evolueze liber, n-am dat in git sa invat sa scriu cit mai repede si mai bine, pentru ca trebuia sa-mi faca placere, altfel n-avea sens..Bine, placere e cam mult, ca sa scrii din placere trebuie ca scrisul sa fie o a doua natura a ta, si asta presupune sa te preocupe de mic, sa incepi sa citesti vagoane de carti, sa-ti faci fise, sa inveti analize, sa citesti orice si oricit, dar sa inveti sa faci diferenta intre ce e bun si ce e prost..Dupa ce acumulezi multe idei si expresii, cuvinte, etc, incepi sa scrii tu, sa compui frazele tale, care la inceput seamana cu cele pe care le-ai memorat din alte carti, dar care in timp se personalizeaza dupa stilul tau. Sa scrii e si simplu, si complicat, pentru ca daca ai clar in minte tot, incepi sa creezi frazele care sa spuna ideile asa cum le ai ordonate in cap, dar daca nu ai inspiratie e imposibil practic sa scrii ceva, nu se leaga nimic; iti trebuie o anumita stare ca sa poti scrie, o stare rara, in care ti se aduna toate, si tu construiesti din cuvinte ce ti-ai propus..Scrisul e fabulos, ca dezvolta imaginatia cititorului, pentru ca el isi regizeaza in cap filmul cind citeste, fata de film, care iti da mura in gura tot..Filmul are avantajele lui, dar trebuie in cantitati reduse ca te afecteaza in sensul ca te cam spala pe creier, si iti anihileaza vointa si actiunea, te face spectator pasiv, sau, altfel spus un observator impotent..Uneori e bine, alteori nu, depinde de multi factori, si asta tu alegi, evident, nu te obliga nimeni..La modul general spus, toate su utilitatea lor, si tu le folosesti cind e momentul, contextul, cind ai starea aia, etc.. E interesant sa inveti si sa faci film, dar asta cere sa inveti niste alte miliarde de lucruri, pentru care platesti bani, si timp, etc..Daca vrei sa scrii tre'sa inveti continuu, pentru ca iti trebuie sa experimentezi idei noi, sa dai cu nasul de ele, sa le intelegi, si sa le traduci in cuvinte si fraze..Ai libertatea sa combini cuvintele cum vrei tu, aici e frumusetea, dar totul trebuie sa aiba sens, adica sa fie inteles de un cineva cu un anumit nivel, sa zicem..Scriitorii mari stiu sa traduca in cuvinte simple idei mari, adica sa poata intelege si un copil ceva aparent complicat..Iar cuvintele au fiecare incarcatura lor, si sint receptate diferit de fiecare, pentru ca le intelege si simte in felul lui propriu..Scrisul nu e ceva la indemina, pentru ca cere aptitudini, dar e bun ca pune mintea la lucru, si oricine poate scrie orice, chiar daca nu e de valoare, dar scrisul e un exercitiu care tine mintea flexibila, ca sa nu se rigidizeze, e ca o terapie..Daca iti place imbini utilul cu placutul..Eu incerc sa-mi formez un stil de a scrie, dar am inca mult de lucru..