Trec de multe ori prin stari de rau, asa, un rau pe care nu-l inteleg, care imi vine dintr-un abis atit de adinc, pe cit de nestiut..Il simt in mine ca si cind ar fi fost acolo, de dintotdeauna, fara sa stiu..Si il uit uneori..Dar el revine, asa, fara sa spuna..Si imi da stari de frison, si frici..Tremur fara sa realizez ce mi se intimpla..Am viziuni de un fel de cosmar care imi vine din lumi de departe, si care nu e al meu..Si iar ma apasa ceva nestiut..Apoi mai uit..Ma las in vibratiile care sint..Si vad iar ceva ce imi pare, cind de mai aproape, cind de asa de departe..Le vad pe toate, uneori adunate..Ca sa ma lase alteori, sa fiu eu, asa cum ma stiam..
Starile astea poate ca sint ale fiintei..Care simte ce mult e imprejur, in toata singuratatea asta..Ma doare mult de tot, si ma face confuz..Sint singur..Sufletele s-au dus, toate..Am ramas doar eu ca sa numar zilele, cite mai exista..Stiu ca mai exista o viata pe dincolo..Unde mai sint trecatori, si strazi, si lumi insorite.. Cu oameni de toate felurile..
Ma dor toate..Vreau sa fiu si eu ca ceilalti..Am uitat tot..Parca n-a mai ramas nimic..E ceva..Mi-e sila de tot ce afost...E absurd..Nu mai stiu nici cum e sa atingi..Sec de fiinta, de toate..
Doare ca si cum te ard toate..Nu mai poti vedea nimic..
Mi-e rau, asa cu nu mi-a fost..Cred ca nu mai poate ceva sa vina..Vezi ceva ce nu poti..Simt ca s-au desfacut toate..Le vad, si nu le mai stiu..Inca mi-e frica de toate..Am in mine toate uitatele.. Tu cine mai crezi ca as putea fi?
E grea singuratea asta..Si doare..Pentru ca e din mine, asa..O simt cum e..Ca vine, ca cum a venit tot timpul.. Sa o depasesc, cum as putea..Stiu ca e cum e, asa cum a fost..Ea, asa..Cu toate ale ei..Care sa ma faca ma simt iar asa, cum am fost, dintotdeauna..Prins in universalitatea ei..La fel de singur..Eu cu mine..
No comments:
Post a Comment