Dulciuri

M-am mai plimbat pe strazile inguste ale Tulcei, si am descoperit cartiere absolut incredibile..Nu stiu, imi plac locurile labirintice, ingramadite, si interesante, si ce am vazut acolo mi s-a parut atit de frumos, si de prietenos, ca si cind as fi descoperit un om adevarat, si dragut, si care vorbeste cu caldura despre o viata interesanta, traita in vremuri destul de neprietenoase..Nu stiu cum ar fi fost sa traiesc acolo, nu stiu cum sint oamenii, dar locurile inca imi aduc in minte atitea amintiri, ca si cind intr-o alta viata chiar as fi copilarit  printre acele blocuri, si parculetze, si strazi..
Uneori ne mai linistim, si ne gindim la cum ar fi fost viata noastra daca am fi fost altundeva, printre alti oameni, in alte blocuri, din alte cartiere, din alte orase, dintr-o alta tara, poate..Cine stie? Poate am fi avut un alt destin, mai roz, cu mai putina singuratate, si mai plin de senzatii, si sentimente care sa ne faca sa simtim mai multa bucurie decit simtim acum, cind doar unele cuvinte, si imagini, ne mai aduc in minte caldura altor timpuri..Sintem si noi copiii destinului, pina la urma..
Ma reintorc pe stradutele Tulcei, ca sa imi placa iar sa simt starea aia efervescenta a copilariei, cea plina cu de toate, ca un magazin de dulciuri aromate si fabulos de frumos ambalate..