Reconstructia inceputurilor

Ieri am fost pe terasa din lacul albastru, si a fost di-vin..Era totul atit de limpede, si atit de unitar, ca in matematica, aproape, sa vezi doar nuantze de aceeasi culoare a infinitului apelor, si cerului..Apoi m-am dus la o alta terasa din lacul verde, apoi din lacul rosu, violet, etc, am trecut prin tot curcubeul..Am avut senzatia ca sint atit de legat de realitatea asta a unor adevaruri acceptabile, pina la urma, si ca pot sa ma regasesc mai usor in ea, daca exista o logica palpabila a ei..M-am simtit asa mult mai conectat cu mediul, decit cu oamenii..Miine am sa fac acelasi tur al culorilor, si am sa ma gindesc mai bine ce relatie am eu cu lumea..
Am trait mult timp, in mine, si am comunicat prea putin cu ceilalti..Bine, nici nu am intilnit oameni cu care chiar sa pot comunica tot ce simt, si gindesc..Imi pare si rau, si bine, pentru ca mi-am atins unele dorintze, dar care au fost ramase inca singure..As putea scrie citeva volume, dar mi-ar trebui o secretara intzeleapta, care sa scrie repede, si sa ma corecteze repede, pentru ca gindurile mele alearga cu viteza, si nu le pot prinde din urma..Daca as avea o secretara as putea vorbi liber, m-as concentra doar pe idei, si pe exprimari, nu as mai avea grija acuratetzii scrisului, de acum, si m-as corecta din mers, atunci chiar ar fi o mare fericire, pentru ca totul ar fi doar o lupta cu ideile din mine, si nu cu parti din lumea exterioara..Ar mai merge si sa inregistrez ce spun, ca sa ascult pe urma, si sa transcriu, dar mi-ar consuma prea multa energie, cred, energie pe care as putea-o elibera in cuvinte spuse, doar, fara ca sa ma gindesc la partea concreta a scrisului efectiv..Oare cum fac scriitorii? Scriu singuri, tot? Au rabdarea asta? Din ce vad pare ca da, ei fac singuri tot travaliul..Pentru mine e greu, scrisul efectiv ma consuma inutil, cred..Poate ca imaginatia mea alearga prea repede, si nu pot s-o captez, cumva, pentru ca prind mai greu ideile, din urma, alerg dupa ele, si obosesc usor..Eh, virsta, si lipsa de antrenament, probabil..In fine, stiu ca sint inginer, si jobul meu dintotdeauna a fost sa gasesc solutii, dar sint, dupa cum vedem limpede ca sint foaaaarte multe probleme, iar eu sint singur, deci, na, ma lupt cit pot, dar ma mai si doboara unele dintre ele, ca nu-s vreun super-erou cu toate puterile din lumea adunate.. Ar trebui ca inainte sa cuceresc lumea, sa-mi fac curatenie in camera, si dupa ce totul luceste, sa imi fac planuri, si strategii..Ma rog, nu e o conditie sine qva non, dar e un start bun, sau ceva..De fapt, poate mai bine ar fi, inainte de orice, sa fac pace cu omul din oglinda..Sa ma reconciliez cu trecutul meu, sa intzeleg asa cum trebuie ce a fost, dupa care sa incep un nou inceput..Simplu, si direct..Pentru ca stiu ca imi datorez multe, si ca am aminat atitea pentru ca nu aveam destula energie..De fapt, la asta lucrez acuma..Or sa vina toate, in timp..Imi mai trebuie putin..Inca mai alerg pe marginile lumilor, si caut sa-mi pastrez echilibrul..