Parada paradoxurilor

Anotimpurile se schimba, pentru ca exista, si pentru ca sint mai multe de 1, pentru ca sint 4, si pentru ca axa pamintului e inclinata cu 23 de grade fata de verticala (verticala fiind perpendiculara pe planul traiectoriei), si pentru ca pamintul expune soarelui cind mai mult nordul, sau sudul, si pentru ca o expunere mai mare inseamna densitate mai mare de raze pentru partea expusa, si implicit mai mica pentru partea mai putin expusa, si pentru ca o densitate mai mare de raze inseamna mai multa caldura (asa cum o densitate mai mica de raze inseamna mai putina caldura), si pentru ca mai multa caldura inseamna vara, si mai putina caldura inseamna iarna, iar trecerile dintre iarna si vara se fac prin anotimpuri de trecere (evident) care sint denuminte primavara, sau toamna, dupa caz..Totul e completamente explicabil prin chestii fizice care se supun regulilor fizicii descoperite de fizicieni (clar, doar nu de politicieni, ca daca legile fizicii ar fi votate de ei ar iesi varza si din cosmos). Ma gindeam de multe ori daca mintea noastra e pregatita sa inteleaga universul cel mare, sau cel mic (cuantic); si asta pentru ca noi ne nastem invatind din lumea inconjuratoare, pe care o vedem, si o percepem. La scoala invatam despre cosmos, care cica e infinit, si in spatiul caruia se plimba liber tot felul de corpuri ceresti..Greu de acceptat toate astea, chiar daca vedem pe cerul noptii tot felul de luminitze mici, care cica-s stele uriase, care emit lumina pentru ca in ele e un reactor de fuziune. Asa, si asta hai sa zicem, dar cica in univers e o limita de viteza, viteza luminii, pe care chiar daca ai vrea sa o incalci n-ai putea, ca asa zice la formula matematica, si mai e o limita a temperaturii minime, zero kelvin, adica minus 273.15 Celsius, sub care, iar nu se mai poate cobori, pentru ca nu te lasa atomii. Bun, deci universul mare are si el dilelile lui, ca noi toti, dar sa vezi universul cuantic ce sarit de pe fix e. Aici pare ca legile sint altele, si nimic nu seamana cu ce stiam. Bine, e uimitor ca putem sa cunoastem si cit cunoastem deja, avind in vedere dimensiunile particulelor elementare. Acuma na, nu e ca natura ar trebui sa fie asa incit sa o putem intelege noi, cu un creier format de evolutie special-adaptat la conditiile de mediu, si la lupta pentru supravietuire, mai degraba.. In fine, asta e, sintem la inceputurile adevaratei cunoasteri, ca acuma avem si technologia mai buna ca sa putem verifica unele lucruri..Si e cunoastere acumulata foarte multa. Ce ma mira ca si ignorantza pe pamint e uriasa. Eu in facultate nu gaseam carti la biblioteca sa-mi fac proiectele, dar si alea putine care erau, erau ultra-cretin scrise, ca nu intelegeai nimic, si imi parea asa de rau ca nu am ce sa studiez; iar acuma  gasesti orice extrem de usor, si, cu toate astea, marea majoritate e (paradoxal)analfabeta functzional. Fenomen greu de explicat; lumea nu intelege ce citeste, in secolul asta, cu toate cunostinte ale omenirii accesibile. Azi e destul de greu de comunicat cu oamenii, ca au idei putine si se manifesta haotic, si impulsiv-violent..Lumea a suferit mutatzii..Generatiile astea noi sint mult mai instabile psihic, si nu au rabdare. In fine, o sa devenim extraterestri, ca pare ca technologia ne-a dat peste cap; sau probabil ca ne-am facut-o si noi cu mina noastra, sau probabil ca asta e din cauza de schimbari prea multe si rapide, care au bulversat tot, ca se reorganizeaza ierarhiile valorice, cica..Na..Cum ziceam, ne-am nascut prea devreme; era mai bine sa aparem pe planeta cind se lamureau-linisteau toate..