Prietenia lumilor

Exista lumi, asa cum exista oameni..Exista si oameni-lumi, foarte rari, pentru ca ei sint altfel, adica de un altfel diferit de altfelul obisnuit..Exista si lumi oameni, oare? Sau poate lumi cu aparentza de oameni, pentru ca lumile sint complicate, si putin distante, si ramin  in inertzia aaceea a stabilitatzii..Se mai intimpla sa vezi cum lumile isi modifica contururile, si arata ca siluete de oameni, iar suprafetzele lor se pot colora diferit, ca sa arate ca oamenii..La o alta scara, evident..De fapt si scara si-o pot modifica, incit sa devina aparent oameni.. De ce fac asta, nu stiu, dar se intimpla, eu asa am visat mai demult, si atunci credeam in asta, si am spus ca e poate adevarat, si mi-a placut sa cred asa, si, de atunci lumile au putut deveni oameni..Barbati, femei, de toate virstele, de la copii, la batrini..Am vazut, tot intr-un vis, cum lumile-oameni dansau intr-o sala uriasa, de bal, baroca, pe un vals vienez..Se mai si impiedicau, pentru ca aveau umor si simulau comicul unor situatii din perceptia oamenilor reali..Mai cadeau, se mai ridicau, zburau, se transformau brusc in alte personaje..Am vazut un cuplu in care si-au schimbat intre ei rolurile; barbatul a devenit femeie, si femeia barbat..Brusc, ca si cum ar fi cautat  sa ne arate ca barbatii si femeile sint la fel, si doar carcasa organica difera..Apoi am mai vazut cum un puls luminos circula de la unul la altul, ca si cind ar fi comunicat prin firele invizibile care existau acolo, de cind incepuse dansul..Poate exista vreo explicatie pentru asta, poate ca lumile se transforma atit de mult, pe masura ce trece timpul, incit incep sa ne inteleaga si pe noi, oamenii, si devin chiar mai inteligente decit noi, pentru ca informatiile din ele circula mai repede, si se construiesc ca un sistem stabil, si dinamic.. E uimitor, e adevarat, sau poate ca ni se pare asa, pentru ca abia acuma incepem sa le intzelegem..E adevarat ca lumile sint cele mai singure entitati, ca nu au prieteni, in afara celor care le intzeleg; dar ei sint un fel de discipoli, cumva, cred..Si asa, poate ca si noi, inspirindu-ne de la ele am invatat sa fim singuri, desi noi am existat dinaintea lumilor..De fapt e greu de zis, daca a existat lumea inaintea oamenilor, sau invers, pentru ca nu stim daca lumile sint constructii ale noastre, sau descoperiri ale noastre, pe drumul asta plin de obstacole, al evolutiei..Mai avem totusi mult de evoluat ca sa intelegem mai bine lumile, e adevarat..Ce e frumos ca lumile par ca se distreaza luind diverse forme, care mai de care mai elaborate, sa si cind ar vrea sa ne transmita semnale din care sa invatam sa descifram ideile adevarate..Poate vor sa ne arate ca universul nu e cum pare acuma, poate e cu mult mai interesant, si divers..Dar asta vom afla mai tirziu, cind lumile vor vrea sa ne fie prieteni, si sa se conecteze cu noi pe acele nivele pe care doar ele le au..