Spectacolul stiintei

A plouat unmpic, au revenit spre pamint sferele celeste fluide..Au venit din acelasi univers in care corpurile sint sferice: stelele, planetele, mai putin bolovanii, sau adunarile galactice..Desi, daca galaxiile ar fi lasate neafectate de fortele mari ale unor alte galaxii apropiate, si ele ar avea o forma de sfera-elipsoid-cartof, cu o gaura neagra imensa in centru, care sa le adune gravitational..Dar daca pe linga ele trec entitati cu gravitatie puternica, cartoful devine disc, orientat in planul format de centrul galaxiei noastre, si traiectoria acelui corp..Sigur, teoretic am presupus o traiectorie dreapta, desi in univers nu exista asa ceva, pentru ca exista tot felul de forte gravitationale de conexiune cu celelalte corpuri sau entitati..Acuma daca pe linga galaxia noastra trece un alt corp masiv pe deasupra discului, evident ca tendinta ar fi sa se reformeze un alt disc, in alt plan , tot dat de centru si traiectorie..Bine, forma finala a galaxiei depinde multi factori: masa corpului, distanta fata de galaxie a corpului, pentru ca daca trece mai aproape, forta ar fi mai mare, apoi viteza lui, etcetc..Corpul acesta poate fi, cum am zis, ceva de masa mare, care poate fi orice: o gaura neagra masiva, o alta galaxie, etc, si daca e o alta galaxie si ea isi va schimba forma datorita fortei dintre cele doua..Acuma, bine, mai sint si alte cazuri, ca daca galaxiile trec foarte aproape una de alta e posibil sa se uneasca, sau sa se spulbere una pe alta, aruncindu-si in spatiu constituentii, sau sa apara alte forme de galaxie, gen galaxii inel, sau cine mai stie ce, pentru ca o galaxie e un roi de obiecte cosmice strinse impreuna de forta gravitationala a unui corp masiv, obiecte care sint liber-plutitoare..Sigur, se pot face simulari pe computer de cum ar arata o ciocnire intre 2 galaxii, dar fenomenul e urias, ne depaseste capacitatea noastra pe perceptie, pentru ca, de exemplu discul galaxiei noastre are 100000 de ani lumina, asta cind distanta pamint-soare e de 8 minute-lumina, ca sa putem compara..Adica lumina parcurge 8 minute de la soare la pamint, deci noi vedem intotdeauna soarele care era cu 8 minute in urma, si nu cel care este acuma, pe cind daca am vrea sa vedem un punct diametral opus din galaxie ne-ar trebui 100000 de ani, si ce vedem e ce era acum 100000 de ani..Cit despre alte corpuri mai indepartate, la fel, le vedem cum aratau cind lumina care a plecat de la ele a ajuns la noi, adica acum mult timp in urma..
Am vazut un film, 1492 Conquest of paradise, despre calatoriile lui Columb, si ma uitam cum masura el pozitia, sau directia de mers pe mare, nu stiu sigur, folosind un instrument cu care privea spre steaua polara, si care avea un fir cu plumb care ii arata un unghi, unghi care era paralela pe care se afla, cel putin asa spunea in film, desi nu sint sigur ce fel masurau pe vremea aia, dar e interesant de vazut cum foloseau pozitiile stelelor, in fine, lucrul asta e deja demult depasit..Sint multe detalii technico-practice, dar unele sint de amorul artei, sa le stii, si merita pentru ca au facut istorie..Ce imi place mie cel mai mult e sa vad, in istoria si evolutia stiintei, cit de ingeniosi au fost oamenii in a folosi unele informatii ca sa construiasca ceva, asta e fabulos, si impresionant, pentru ca ramii masca, de multe ori cind vezi cum construiesc din idei ceva-uri mai bune, si mai avansate, si asa, in continuare, iar, si iar, pentru ca mintea umana e un perpetuum mobile care descopera continuu..Si sa mai zici ca stiintza nu e un spectacol..Care mie, cel putin, mi se pare, de departe, cel mai interesant..