Vieti spre primavara

Mi s-au indus atitea, in simturi..Si eu le-am acceptat, ca si cind ar fi fost normale, si am continuat sa fiu impreuna, si alaturi..Am zis ca asa a fost mersul lumilor astea..Apoi am stat si m-am gindit daca e normal sa fie asa, pentru mine..Si am vazut ca nu prea e..Pentru ca eu, ca fiintza, am anumite feluri de a-mi manifesta anumite atitudini apropo de anumite valori, ca sint personale, date de specificul fiintei mele, fie ca sint sociale, sau de alta natura..Si valorile astea au intrat in conflict cu altele, impuse..Iar eu am reactionat, ca urmare a intimplerilor, si rezultatul a fost unul destul de sinistru, pentru ca, vezi, nu te pui cu valorile date asa, de ceilalti, si asta chiar daca valorile tale sint mai bune, sau mai avansate..Si asta pentru simplul motiv ca ei, oricit ar fi competenti, sau nu, decid..Ei te determina, si asta vor sa te faca sa intelegi..Ca tu, cu valorile tale poti fi valoros pentru ei doar daca ei decid asta..Si cind decid asta..Si totul, cel putin mie, ca inginer, mi s-a parut monstruos..Asa ceva nu am trait niciodata..Si nu prin prisma efectiva a unei vieti aflate la intersectia vremurilor, cit prin prisma unui suflet/caracter/competentze aflat la intersectia toanelor unor decidentzi..Si asta chiar nu se poate, cred..Pentru ca tu esti doar tu, si, in libertatea asta promisa, doar tu ai putea, eventual, decide asupra propriilor evolutii, si nu unele tirituri locale, aduse acolo doar de vinturile timpului..
De asta mi-e asa sila de tot..Nu de oameni, sau de situatii, pentru ca astea vin si trec, ci de posibilitatea ca lucrurile astea asa de inumane, sa fie reale..Dar trec eu de toate..Si le uit..Dar ura asta o sa-mi ramina in minte..Si o sa fac ca ei, pina la urma..Nu o sa uit nimic, si nu o sa iert nimic..Mi-a fost asa frica de ei, atit de mult timp, ca am crezut ca doar ei ma pot decide, si am fost efectiv blocat in tot..Mi-a fost si o sila profunda..Si de asta vreau sa uit..Ca sa incep altfel, tot..Sigur, nu sint ei de vina, cum nu sint eu, sau nimeni altcineva..Sigur, sigur..Dar o sa se schimbe, curind, toate..Si o sa fiu pentru ei, cum au fost ei, pentru mine.. Atita decit..Ca boieria e cu rindul, cum spune vorba aia..Ai abia astept sa-mi vina mie rindul, ca o sa fie  nene ca la carte..Adica sa am ocazia sa le fut dumnezeii tuturor alora..Decit..Si, pe urma, toate bune, ca e primavara, si ne renasc sperantele..