Monday, March 9, 2015

Drumul spre mine

Vezi, mergem pe ritmurile noastre..Vedem, incercam, si continuam..Ne lovim de probleme, le cautam solutii, rezolvam cit si cum putem, si mergem iar, privind spre acele ceva-uri care ne sint vizibile..Privim ochii dimprejur, de la care cautam sperantze..Si ne degajam energiile cite le stiam, cumva, ca fiind, acolo..Si ne redescoperim facind toti pasii aceia, pe care ii stim ca fiind siguri, pe acel drum, la fel de sigur, care sa ne duca spre ce ne dorim..Si privim iar, inainte, si pasim iar, pentru ca asa simtim..
Pe mine timpul m-a facut sa ma simt, iar, copil..Am revazut locurile, cu infinita iubire..Am revazut sufletele, si momentele acelor treceri..Am retrait ca si cind as fi fost la fel, atunci..Omul naiv, si deschis spre viata  posibila, de dupa..
Si am realizat ca viata mea toata e un drum al iubirilor..Si al vietilor posibile in care as fi iubit asa cum mi-as fi dorit..Unde orice ar fi fost posibil..Ca si cind totul ar fi determinat altceva..O iubire de inceput, care sa evolueze intr-un sir lung de alte iubiri care s-ar fi deschis, dupa, asa ca intr-o poveste de inceput de lumi.. Ca intr-o explozie de variante de sperantze ale unor lumi pe care as fi dorit, sincer sa le gust aromele..Sa le simt in tot ce erau, sau puteau fi..Asa cum veneau spre mine..Cu frumusetile lor inca de nespus, si cu armoniile atit de dorite, dupa acest veac de singuratate..Cu tot ce imi puteau oferi mie, cel acest atit de mic suflet trait intre atitea pustiuri..
Sint aici, si asa..Omul care stie sa te asculte, si sa viseze ceva ce ti-ai dori..Mai am, in mine, dorintza aceea de a deveni sufletul care sa poata spune, printre celelalte rinduri, cit de mult as vrea sa-mi fii aproape..Si care sa fie acolo unde doar tu ti-ai fi dorit sa fiu..Cel care sa stie sa uite si sa ierte tot, ca sa o poata porni pe drumul lui, cum a facut-o tot timpul..Sint tot eu, si asa chiar am sa fiu..

No comments:

Post a Comment