Monday, March 2, 2015

Drumul fiintzei

Stii, unele taceri sint ca un fel de dar al gindurilor..Ca o incununare a unor supreme, care nu s-au putut spune..Si le ascult, asa, toate tacerile, cu o sublima placere, pentru ca stiu ca vin dupa multe treceri, si dureri..Le ascult ca si cind as fi eu acela care a avut privilegiul sa traiasca acele profunde lumi deschise doar pentru cunoscatori..Le ascult si le absorb in suflet, pentru ca stiu ca inseamna atit de mult..Le ascult cu recunostintza, si resemnare, pentru ca altfel nu s-ar fi denumit mai mult decit tacerile proprii ale unor fiintze care au dorit sa fie intzelese doar de aceia care care chiar au putut intzelege..De oamenii care au in suflet acea putere de a patrunde substantza fiintzelor lor..Si iar, eu, cel de acum, le caut propria definire ca venind dintr-o putere inalta, care a dorit sa explice lumile posibile..
Tacerile lor au intelesuri profunde..Neexplicabile in cuvinte..Au valoarea misterelor ascunse ale fiintzelor.. Au tot ce simtim, ce poate fi, si inca nespus..Pentru ca tacerile acelea au cuprinse in ele explicatiile acelor fiintze care am putea fi..Cu tot ce a existat inainte, si care ne-ar determina ce vom fi..Da, suna misterios in cuvinte, dar e o varianta a existentzelor noastre..Stii, si eu imi caut determinarile, si vreau sa intzeleg de unde vin, si unde naibii ma duc..Si asta nu e usor, pentru ca am imprejurul meu atitea variante posibile..Stiu ca exista lumi posibil inalte carora le caut intelesul, ca sa simt cum e fiintza mea proprie..Si stiu ca am un destin determinat de mine doar..Un destin paralel lumilor prin care exist..Dar, dincolo de toate mai stiu ca eu insumi imi pot determina viatza prin tot ce fac..Si fac ce pot, ca sa imi determin drumul inainte, cel de dincolo de trairile mele proprii..Sint un copil al timpului, si asta ma determina, si ma va determina, continuu..
Sint ce pot, si as putea fi, dupa cum mi se cere..Ma alatur  acelor variante care mi se arata posibile..Si incerc sa merg pe un drum care mi se pare plauzibil..Chiar daca stiu ca e nu chiar varianta dictata de fiintzele din mine..O fac ca sa exist, asa ca tine..Si  iau totul ca pe o datorie, care mi-a fost data ca sa incerc sa respect variantele destinului..Asa ca tine..Pentru ca noi, in tot ce facem, semanam cumva..

No comments:

Post a Comment