Sint multe de spus, despre multe..Uneori iti vine sa iti dai drumul, si sa vorbesti, sa explici, sa dai toate detaliile despre lucruri care crezi ca merita, sa definesti, sa arati tot ce se poate arata..Sa cauti, sa intelegi mai bine, si sa iti expui tot, fara limite..Pe urma te gindesti daca are vreun sens..Pentru ca cine le stie, le stie oricum, si nu mai are nevoie de parerile tale, iar cei ce nu le stiu poate nici nu prea ar vrea sa-si incarce memoria cu lucruri care nu prea ii privesc..Sigur, sint si care ar vrea sa cunoasca, sau sa se regaseasca in ce spui, si care ar vrea sa comunice, sa argumenteze si propria lor opinie, in dialog..E posibil..
Lupta asta pentru supravietuire ne ocupa tot timpul..Alergam ca nebunii dupa detalii practice de tot felul, uitind ca timpul e ireversibil. Abia cind ni se intimpla cite o tragedie ne revenim parca la noi, si ne intrebam filosofic: ce am facut cu viata mea pina acuma?..In fine..Depinde si de valorile in care credem..
Am revazut iar si iar Gara pentru 2, filmul ala rusesc din 1982, nu stiu de ce, ca doar e facut in vremuri de care nu prea vrem sa ne amintim..Dar povestea, oamenii, totul e asa de natural si firesc, ca iti place..Te uiti si te gindesti cum sint ei, cum esti tu..De multe ori imi aduc aminte cum eram eu pe vremea aia..Eh, amintiri placute, cu care ne mai intilnim ca sa ne revenim la noi insine, pentru ca societatea asta ne cam instraineaza.. Se intimpla..
No comments:
Post a Comment