Cind scriu despre amintiri parca repet tot timpul aceleasi imagini, in bucla..Ca si cum as incerca sa reconstruiesc din alte cuvinte exact aceleasi identitati..Pentru ca amintirile au identitatile lor multiple..
O amintire e o intoarcere la unele lucruri intimplate demult, si care au avut un impact emotional urias..Momente absolut unice ramin gravate etern in neuroni..Desi e ceva care ma face sa ma intreb despre cum functioneaza memoria asta afectiva..Pentru ca stiu asa, cind mi se intimpla o maaaaaaaaa-aaaaaare chestie ma prindea asa o fericire la fel de maa..are si atunci memoram chestii din imprejururi, ce era imediat: o casa, o cladire, un copac, ceva, parc, banca, boschet, lumina, culoare, etcetc..Si cind revedeam chestia respectiva imi revenea ca-ciinelui-lui-pavlov reflexul conditionat, si simteam iar asa o fericire fara motiv..Asta nu era rau, ca na, azi e penurie de fericiri din astea..S-a golit si cutia cu maimutze..Les jeux sont faits, rien ne va plus..Ciuciu..Bine, acuma probabil ca s'tem plasati echidistant intre fericire si depresie..Si ne mai ciocnim cind de una cind de alta ca in autobuz, cind face soferul o manevra brusca..
No comments:
Post a Comment