Intelesurile vin de la sine, pentru ca le scrii sa fie intuibile, si sa para ca apartin cititorului. De fapt ele chiar apartin, pentru ca mintea lui interpreteaza cuvintele si frazele, si preia ce recunoaste. Scriitorii mari vorbesc simplu, cu lucruri fundamentale pe un fundal sugerat, ca miscarile de idei sa fie in constiinta cititorului. Uneori le mai scot si la suprafatza, cind trebuie impactul sa fie chiar aici, in spatiul de la mijloc dintre scriitor, si cititor. Cite s-au tot scris pina acuma, oare ce ar mai putea impresiona pe cineva? Poate nu mai conteaza ce a fost in istorie, pentru ca noi traim acum, si vrem acum lucruri care sa ne emotioneze, cit timp ne pun pe meditat. Si acum muscam cu toate simturile din realitate. Traim vremuri rezultate din alte vremuri, care si ele sint rezultate. Afara ploua. Simturile se duc spre perceptia imaginilor si sunetelor. E un anotimp nesigur. E toamna spre primavara. E lichid si sferic, ca o reintoarcere la punctele de plecare a fiintelor din imaginatie care au iesit la plimbare. Vreau timp in loc de bani. Timpul nu se cumpara, se foloseste doar, fiecare cit de bine poate. Pina se va inventa o masina cu care sa-l putem prelucra. Cind il vom avea la discretie vom fi altfel. In aer e ce a ramas din linistile trecutului. Si pasari cu 6 grade de libertate. 3 translatii, si 3 rotatii. Ne trebuie si noua. Noua, nu 9. Ce bine e sa fii liber, asa, si sa ai timp. Despre ce sa mai vorbim?
No comments:
Post a Comment